2,179 matches
-
peste 20% în această perioadă, vom înțelege că explozia irațională de personal și de resurse a depășit și cele mai sumbre previziuni stipulate de "legea lui Parkinson", dezvoltarea sectorului administrativ neavînd nici o legătură cu necesitățile practice ale sistemului. Această expansiune birocratică uriașă contrastează și mai puternic cu penuria personalului de supraveghere și a celui din ateliere, România înregistrînd cele mai mici rate din Europa la aceste două categorii de personal. Creșterea bruscă a angajaților în aparatul administrației centrale și a veniturilor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
încheie formarea sistemului carceral românesc. Cu ajutorul lui Ferdinand Dodun de Perrières, hotarele dintre dezordinea socială și infracțiune s-au șters definitiv 258. Sistemul penal medieval ortodox, dominant vreme de 500 de ani, a fost înlăturat de unul modern ateu și birocratic. Înaintea decesului lui, sistemul medieval a avut scurte perioade de rafinare în vremea celor doi domni Mavrocordat, "o înflorire parfumată de sfințenie, care este cea mai mare culme pe care poate s-o atingă spiritul creator al omului"259, o
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
alte artificii de natură să împiedice comunicarea sinceră și deplină, a fost un exercițiu conștient impus pe care nu îl regret, nu am ce să îmi reproșez. Trecut aproape tacit în rândul celor chemați să ia decizii direct, fără acoperiri birocratice, de la 26 decembrie 1989 eram apelat direct pentru orice întâmplare neprevăzută care se cerea soluționată imediat, pe loc. Îmi aduc aminte că într-o dimineață, pe la orele 10, după ce am condus la ieșirea din MAE până la autoturismul său pe un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
bucuraseră "la prima aniversare a României adevărate". Începând cu felicitările de Anul Nou 1991, am sesizat un limbaj foarte amabil, călduros, lipsit de formule-stereotip, care pentru o persoană avizată semnifica, cel puțin, dorința de evitare, în comunicarea directă, a formalismului birocratic. Aproape toți ambasadorii evocau cu plăcere recepția oferită la Hotelul "Hilton" din Nicosia cu prilejul primei aniversări a Republicii România. De asemenea, mă bucuram să constat că persoane complet necunoscute mie mă salutau cu deferență când mă vedeau în magazinele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
de guvern, pentru exercițiul 1934-1935, cerând "un singur buget, pentru toate nevoile statului, care să garanteze un control eficace în executarea lui"492. Analizând sumele alocate pentru diferitele ministere, reprezentantul georgiștilor concluziona că se menținea concepția guvernului asupra "statului polițist, birocratic și fiscal", opusă imaginii unui stat democratic și liberal. N. Constantinescu-Bordeni declara că proiectul dezbătut va obține de la partidul său "numai bile negre"493. Aprecieri asemănătoare au fost formulate de deputații georgiști și pentru bugetul pe exercițiul 1935-1936. În martie
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și în timpul alegerilor de la 20 decembrie. Deși guvernul a adoptat măsuri menite să-i asigure sprijinul administrației, alegerile din decembrie 1937 au avut un caracter mai liber decât alegerile parlamentare anterioare, desfășurându-se fără tulburări prea mari și fără piedici birocratice 639. Rezultatul alegerilor a fost însă surprinzător. Nici un partid nu a obținut 40% din totalul voturilor exprimate, pentru a beneficia de prima electorală și pentru a forma guvernul. Partidul Național Liberal, care organizase alegerile, a obținut un procent de 35
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
regiuni a făcut ca mizele să capete o dimensiune națională. Conștientizarea importanței regiunilor are implicații centralizatoare. Ea determina extinderea controlului statului asupra dezvoltării urbane. "A face să se facă" devenea expresia unui dirijism de stat fără complexe, eliberat de învelișul birocratic. Înființarea, în 1966, a Ministerului Echipamentului marchează o cotitură în istoria raporturilor dintre stat și orașe, prin prisma logicii lui "a face să se facă". Acest minister s-a născut din fuziunea ministerelor și a serviciilor teritoriale ale Construcțiilor și
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
apanajul tehnicienilor statului, ci o operă colectivă, în care cetățenii și puterile publice își asumă solidar responsabilitatea. Mai mult decât o operă estetică, urbanismul trebuie să fie un fapt uman și civic. Într-o societate dominată de tendințe tehnocratice și birocratice, urbanismul reprezintă oportunitatea unei reintegrări civice a cetățenilor în oraș"176. Legea de orientare funciară (LOF) din 1967 simbolizează această voință de a modifica în profunzime maniera de a face urbanism, asociind concertarea și planificarea în același demers: "elaborarea conjugată
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
presiunilor exercitate de primari și alți funcționari locali asupra puterii centrale. Articulațiile administrației și politicii la nivel comunal și departamental erau de aceeași natură și se susțineau reciproc. Numeroasele interacțiuni între funcționarii teritoriali și funcționarii locali ofereau administrării o imagine birocratică și făceau din prefect cheia de boltă a îmbinării tuturor raporturilor dintre centru și periferie. Stabilitatea subsistemului rural se baza pe adeziunea aleșilor locali și a funcționarilor teritoriali la normele și valorile comune. "Buna gestionare" a unei colectivități locale era
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
la nivel comunal pe cale asociativă voia să înlocuiască mobilizarea visată a forțelor vii de la mijlocul anilor 1950 până la sfârșitul acelor ani, în cadrul instanțelor regionale create ad hoc (comitete de expansiune economică, CODER etc.). Regionalizarea Planului era asimilată unei simple tehnici birocratice: speranța transformării raporturilor între puterea centrală și periferie bazate pe asociații. În cazul regiunii analiza Pierre Grémion -, avem de-a face tot cu asociațiile care într-o zonă slabă a dispozitivului politico-administrativ francez, adică un loc care, pe de o
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
funcțională decât civică a spațiului public. Contractul în politicile urbane: o ficțiune în serviciul revalorizării rolului primarului Retorica contractuală este semnalată încă din anii 1960 în mediile moderniste și reformatoare ca fiind instrumentul repunerii în discuție a stilului de acțiune birocratic în felul francezilor. După eșecurile politicii contractuale în ambiția sa de a ordona relațiile de muncă și după ce politicile de parteneriat public-privat s-au intensificat discret în amenajarea orașelor și îndeplinirea serviciilor publice urbane, contractualizarea raporturilor dintre stat și colectivitățile
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
constă în pertinența instituirii unei singure scale a guvernării orașului. Putem să aflăm un "optimum teritorial" susceptibil să conjuge raționalitatea tehnică și raționalitatea politică la nivel local? Nu ne temem că aglomerația balcanizată de azi poate fi asimilată unei "aglomerații birocratice și centralizate"?496 Numeroase observații 497 dovedesc că excelența economică a unei aglomerații nu asigură în mod automat dezvoltarea tuturor cartierelor. "Optimizarea teritorială" nu trebuie considerată ca un absolut: ca și în cazul modelului one best way, și în acest
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
scară, plecând de la diagnosticul exact al diferitelor obstacole întâlnite în căutarea unui loc de muncă sau a formării profesionale de către indivizii aparținând unui teritoriu stigmatizant 534, pot fi gândite politici sociale mai eficace și mai echitabile decât cele de factură birocratică, care nu fac decât să furnizeze celor dezmoșteniți mijloace de supraviețuire fără a le permite însă cu adevărat să-și afle un loc în societate. Politicile de discriminare pozitivă individuală ar putea ajuta anumiți indivizi să depășească barierele care îi
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
între oraș și stat. Aceasta nu înseamnă că dispariția înfruntărilor dintre aceste două instanțe ar fi de dorit. Miza este mai curând aceea de a ajunge la o reglare a diferendelor prin negociere și deliberare, care să se substituie tacticilor birocratice obișnuite de obstrucționare și împotmolire reciprocă. Relațiile cu caracter mai pregnant politic dintre oraș și stat ar putea să dea forță și formă cererilor sociale, să se deschidă conflictelor sociale ancorate în realitate, să incite cetățenii să se comporte mai
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a avantajelor implicite ale schimbării, dar, mai ales, ar oferi certitudinea reușitei sale. Adoptarea schimbărilor impuse de reforma educației reprezintă astăzi unica șansă a școlii românești de a se debarasa de balastul vechilor ideologii, teorii și practici educaționale înguste și birocratice și de a realiza saltul către organizația școlară modernă, orientată către performanță, competiție și calitate în actul educațional. Nu este vorba de renunțarea la o ideologie în favoarea alteia, ci de recunoașterea necesității schimbării paradigmei educaționale a școlii într-un context
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
un argument major în favoarea adaptării schimbării la organizație. Schimbarea capătă astfel trăsături unice, deoarece ceea ce necesită transformare într-o organizație poate fi un element pozitiv în altă organizație. Inconvenientele acestei abordări constau în faptul că descoperim aici trăsăturile unei organizații birocratice care minimalizează oarecum aspectul motivațional, relațional (de exemplu, accentul pus pe organigramă și nu pe sociogramă), care accentuează rolul sistemelor de recompensare și sancționare, ceea ce ridică serioase semne de întrebare legate de capacitatea reală de schimbare a unei asemenea organizații
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
care se ridică este următoarea: în ce măsură organizația școlară se supune influențelor teoriilor amintite? La o analiză mai atentă a trăsăturilor anterioare sau actuale ale școlii românești vom observa că nu-i sunt străine aspectele clasice ale organizațiilor, de exemplu fenomenul birocratic. La întrebarea "este școala o organizație birocratică?" E. Păun (1999, p. 22) oferă un dublu răspuns: da și nu, aducând totodată și argumentele necesare. În primul rând, consideră autorul, se impune delimitarea clară a celor două planuri ale organizației școlare
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
școlară se supune influențelor teoriilor amintite? La o analiză mai atentă a trăsăturilor anterioare sau actuale ale școlii românești vom observa că nu-i sunt străine aspectele clasice ale organizațiilor, de exemplu fenomenul birocratic. La întrebarea "este școala o organizație birocratică?" E. Păun (1999, p. 22) oferă un dublu răspuns: da și nu, aducând totodată și argumentele necesare. În primul rând, consideră autorul, se impune delimitarea clară a celor două planuri ale organizației școlare: * Planul administrativ-managerial, mult mai orientat către dimensiunea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
E. Păun (1999, p. 22) oferă un dublu răspuns: da și nu, aducând totodată și argumentele necesare. În primul rând, consideră autorul, se impune delimitarea clară a celor două planuri ale organizației școlare: * Planul administrativ-managerial, mult mai orientat către dimensiunea birocratică a organizațiilor, datorită reglementărilor stricte a statutelor și rolurilor, precum și a normelor; * Planul pedagogic, care vizează activitățile instructiv-educative mult mai puțin expuse birocrației. Dacă ne referim la primul palier, se impune trecerea în revistă a aspectelor birocratice care, din păcate
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
orientat către dimensiunea birocratică a organizațiilor, datorită reglementărilor stricte a statutelor și rolurilor, precum și a normelor; * Planul pedagogic, care vizează activitățile instructiv-educative mult mai puțin expuse birocrației. Dacă ne referim la primul palier, se impune trecerea în revistă a aspectelor birocratice care, din păcate, se mențin și astăzi. Este vorba despre: 1. Abundența documentelor scrise care sufocă organizația școlară., dar care sunt încurajate la nivel ministerial. Autorul se referă la multitudinea regulamentelor și ordinelor care nu fac decât să birocratizeze școala
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
competenței, numai că, în condițiile folosirii acestora în exces, s-a ajuns în situația în care examenele și-au pierdut oarecum din semnificația inițială, căpătând un înalt grad de formalism. 3. Ceea ce pare a atenua într-o oarecare măsură caracterul birocratic al laturii administrative este faptul că la nivelul organizației școlare funcțiile de conducere și cele de execuție nu sunt foarte clar delimitate. Acest lucru se observă cu predilecție la nivelul intern al școlii, deoarece în relația școală inspectorate sau minister
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
sunt foarte clar delimitate. Acest lucru se observă cu predilecție la nivelul intern al școlii, deoarece în relația școală inspectorate sau minister, separația funcțiilor este evidentă. Acestea din urmă pot exercita presiuni asupra școlii, obligând-o astfel să adopte comportamente birocratice. Când se referă la aspectele care nu corespund birocrației, autorul vizează planul activităților instructiv-educative, plecând de la considerentul că "activitatea de predare-învățare nu poate fi reglementată birocratic decât prin exces". Este planul în care cadrul didactic poate da dovada supremă a
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Acestea din urmă pot exercita presiuni asupra școlii, obligând-o astfel să adopte comportamente birocratice. Când se referă la aspectele care nu corespund birocrației, autorul vizează planul activităților instructiv-educative, plecând de la considerentul că "activitatea de predare-învățare nu poate fi reglementată birocratic decât prin exces". Este planul în care cadrul didactic poate da dovada supremă a creativității sale. Cu toate acestea, există un aspect care, în absența unor măsuri corective, poate căpăta accente birocratice. Este vorba de planul proiectării didactice care, de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
că "activitatea de predare-învățare nu poate fi reglementată birocratic decât prin exces". Este planul în care cadrul didactic poate da dovada supremă a creativității sale. Cu toate acestea, există un aspect care, în absența unor măsuri corective, poate căpăta accente birocratice. Este vorba de planul proiectării didactice care, de foarte multe ori, pierde din vedere calitatea sa de acțiune prin care se anticipează rezultatele așteptate ale învățării și devine un moment steril, de simplă întocmire a unor documente justificative în relația
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Compartimentarea personalului și a serviciilor ceea ce face ca realitatea dintr-un anumit compartiment sau clasă de elevi să nu aibă repercusiuni asupra celorlalte (pe modelul clasei ca microsistem închis). b) Ierarhie și deosebiri de statut ca elemente ale unui management birocratic care descurajează inițiativa. c) Absența de proceduri și de pregătire în vederea schimbării, limitarea accesului cadrelor didactice la noile practici educaționale. Barierele stabilite de Havelock făceau referire strictă la realitățile școlare americane din anii '70 și până nu demult erau perfect
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]