2,286 matches
-
pot să las totul baltă și să mă duc dracului!... Nu pot! Fiecare cu Golgota sa, cugetă Daniil. În nefericire, există un adevăr. Nu e greu să fii "cel Mare", în strălucirea "Scaunului de la Suceava", în slava încununată cu laurii biruinței, în uralele Moldovei, ale Europei, chiar... Dar "Mare", cu adevărat, nu e decât acela care, în nenorocire, înfrânt, zdrobit, la pământ, părăsit de oameni, rănit și singur, stoarce din el ultima fărâmă de putere, înalță capul și spune mândru: Merg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ați căutat aici la mine?", striga el nenorociților, care fură înfipți în țepile ce împodobiră sălbatec mlaștina cruntă." N. Iorga, Istoria lui Ștefan cel Mare * "...Afurisitul domn al Moldovei care în privința diavolești răutăți întrece și pe dracul; și, care în urma biruințelor lui asupra hanilor tătari și asupra vecinilor unguri și munteni... pretinzându-se neatârnat... a năvălit cu călăreții și pedestrașii asupra oștirii musulmane... încât cea mai mare parte bău acolo paharul muceniciei și mulți viteji pieriră în luptă. Plin de durere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Podul Înalt 10 ianuarie 1475 * "...O! Bărbat minunat , glorios, pe care atât îl admirăm; întru nimic mai prejos eroilor antici pe care-i slăvim. Tu, care în veacul nostru, cel dintâi între principii lumii, ai dobândit o atât de strălucită biruință asupra turcilor! După a mea socotință, ai fi vrednic să stai la conducerea oștirilor creștine în lupta împotriva otomanilor; în vreme ce ceilalți crai și domni creștini putrezesc în trândăvie, în desfătări și se pierd în războaie civile..." Monseniorul Jan Dlugosz, Cronica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
dacă, singur, ați avea atâta putere pe măsura măreției sufletului vostru..." Din scrisoarea Senatului venețian trimisă la 6 martie 1475 către "Illustrissimul Stephano Voyvoda Moldaviae" după izbânda de la Podul Înalt 10 ianuarie 1475 * "Cazimir regele Poloniei bucuros de această veste (biruința lui Ștefan de la Podul Înalt), atât de plăcută și norocoasă pentru regatul său și pentru întreaga Creștinătate... îi făgădui lui Ștefan că-l va ajuta din toate puterile în planurile sale... pentru că văzu puternicul dușman turc de care se îngrozea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Corvinul (înainte de lupta de la Valea Albă). * "...Nu mai puțin de vitejia moldovenilor care erau gata ori să moară, ori să izbândească, cât de meșteșugul lui Ștefan Vodă..." Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei * "Să nu cutezați a-mi dea mie meritul biruinței, că n-oi fi vreun arhanghel focos pogorât din Ceruri... Acolo Sus, cineva ne iubește îl știu eu. Dar mai cu samă voi, moldovenii... Moldova toată! Vouă! Voi ați dus greul! Sunt mândru de voi, moldovenii mei! Vitejii mei!" Ștefan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
în mână Moldova, vom putea înainta liber în toate părțile lumii." Sultanul Baiazid al II-lea (1502) * "...Și moldovenii obosiți și neviindu-le ajutor de nici o parte, au picat la Valea Albă, nu fiește cum, ci până la moarte se apăra, nici biruinți dintru arme, ci stropșiți de mulțimea turcească, au rămas dobândă la turci. Și atâta de ai noștri au perit, cât au înălbit poiana de trupurile celor periți. Și mulți din boierii cei mari au picat și vitejii cei buni au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
raportul nr.2810/1933: Vasile Ciobanu din Darabani era șeful cuibului „Ștefan cel Mare”; Dița Gârneață, sora lui Ilie și Neculai Gârneață,absolventă de patru clase liceale, din Darabani, era șefa cuibului „Cetățuia”. De asemenea, Al.Ailincăi era șeful cuibului „Biruința”. De asemenea, în orașul Dorohoi sunt cuiburi ale organizației Gărzii de Fier identificate în noiembrie 1933. Comercialeera șeful cuibului Sf.Ilie; Ion Horcăneanu era șeful cuibului Ecaterina; Adrian Vatavu era șeful cuibului Constantin Brâncoveanu. Pentru vara anului 1933 legionarii preconizau
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
conducătorul statului, generalul Ion Antonescu și partenerul său de guvernare, Mișcarea legionară. Expresiile colaborării între cele două forțe politice au fost puține, generalul participând doar la manifestația legionară din 6 octombrie 1940, care trebuia să marcheze o lună de la „marea biruință legionară”, iar la sfârșitul lunii octombrie a participat la ceremonia înhumării, la Predeal, a osemintelor legionarilor asasinați în timpul dictaturii carliste la Vaslui și în alte locuri de detenție politică. Ion Antonescu exprima încrederea în participarea loială a legionarilor pentru funcționarea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
exprima sprijinul pentru noul regim mișcarea cuzistă, devotată crezului ei naționalist, înțelege să-și dea sprijinul leal guvernului regenerator al d-lui general Ion Antonescu. Întinde mâna frățească și înțelegătoare tuturor naționaliștilor verificați din țară, pentru întări și a asigura biruința doctrinei naționaliste. Însă, la Dorohoi, șeful organizației Partidului Național Creștin, avocatul Marcel Adam, nu a urmat linia dată de șeful partidului, întrucât între el și Andrei Macoviciuc, șeful legionarilor din județ au existat neînțelegeri. Avocatul Marcel Adam a avut o
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
pe de altă parte, Reich-ul nu era dispus să ia în considerație doleanțele unui partener suspectat că vrea să-și cruțe resursele umane și economice, pentru a profita cu costuri cât mai mici, de sforțările germane în vederea dobândirii victoriei. Euforia biruințelor comune din anul 1941 s-a risipit când, armata română a înregistrat mari pierderi de efective în operațiunile militare din anii 1942 și 1943. La 5 iulie 1943 operațiunea Citadela (bătălia de la Kursk), înfrângerea armatei germane, a risipit și Ion
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și a adus zugravii pe care i-a văzut pictând Golia. După săvârșirea picturii a pus să se scrie grecește: „S-a ridicat din temeliile pământului dumnezeescul și preacinstitul acesta templu al sfântului și slăvitului mare martir Georgie purtătorul de biruință, prin ajutorul bănesc și cheltuiala prea evseviosului și prea strălucitului domnitor Domnul Io Vasile Voievod. Apoi s-a zugrăvit de prea evseviosul și prea strălucitul fiul seu Domnul Io Stefan Voievod, domnitor a toată Moldovlahia, pentru mântuirea seufletelor lor și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
principii care stau în luptă, o luptă înăbușită, însă uriașă și necontenită, între bătrân și tânăr, între obiceiul căzut și veșted și inovația cutezătoare, plină de putere și de viață; o luptă pe moarte între vechi și nou, în care biruința greu câștigată va fi a celui din urmă.“ (A. RUSSO, Iașii și locuitorii lui în 1840) 1 „Nu există epoci de tranziție - afirma J.L. Borges într-un interviu acordat lui Alberto Moravia -, deoarece toate epocile sunt de tranziție.“ Nu cred
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
un frumos monument colosal (urieș), afierosit cetățanului Minin și cneazului Pojarski“. „Alievii (ciracii) fac la fieșcare 3 ani o expoziție (înfățoșare) de cele lucrate în cursul acela.“ În piața Academiei „este înălțat un obelisc (stâlp patrumuchit, ascuțit la vârf) pentru biruințile lui Romianțov“, iar cabinetul de mineralogie „cuprinde o prețioasă adunare de unelte, modeluri și metaluri brute (nelucrate) și pietre rare a Siberiei, precum și o piatră elastică (îndoitoare) de Brazilia“. Efectul acestor paranteze numeroase este o notă de oralitate sui-generis. Dacă
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
un răstimp în care populația țării s-a schimbat în proporție covârșitoare, dezastrele evocate de istoricul latin devin mult mai profunde și mai grave, prea puțini izbutind a supraviețui altora sau măcar să-și supraviețuiască lor înșiși. Cea de-a doua biruință este mai greu de cucerit decât prima. Păstrarea fidelității față de sine se identifică uneori cu eroismul. Prețul ei - cu sacrificiul. Restul se petrece, după vorbele lui Tacit, „în mijlocul tăcerii noastre“. Într-un regim dictatorial oamenii nu se bucură de drepturi
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
și fără exces, nu mai puțin însă cu rigoare, în exigențele ambelor planuri. „În zilele noastre, din nou, poetul trebuie să devină un exemplu moral. Dar pentru a fi aceasta, e nevoie ca el să-și biruie slăbiciunile. Iar pentru ca biruința lui să însemne ceva, acele slăbiciuni nu pot fi nici într-un caz mărunte” (p. 81) ; „Cine nu știe să-și păstreze prietenii, se vede ajuns în situația jalnică de a pactiza cu dușmanii” (p. 82) ; „A fi moral înseamnă
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Cloșca; simțiți în sânge clocotul de viață ardelenească a lui Avram Iancu și imnul de redeșteptare națională a lui Mureșan; Plecați urechea la brazda strămoșească și păstrați în cuget icoana gândurilor lui Lazăr, Șincai și Șaguna și cutremurați-vă de biruința măreață și veșnică a lui Mihai Viteazul. Ne-am născut aici, suntem cei dintâi așezați aici și vom pleca cei din urmă. Vom muri aici, frați ardeleni, fiindcă nu putem părăsi ceea ce nu se poate părăsi. Nici furtunile, nici trufiile
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
ne vor clinti. Toți trebuie să păstrăm încrederea în drepturile neamului, să ducem o luptă de credință, de muncă și prin jertfa să ne câștigăm dreptatea. Fiindcă dreptatea străjuiește lumea. Și dreptatea lumii va fi dreptatea noastră. Ostași, din cetatea biruinței, din cetatea lui Mihai Vodă, de la temeliile întregitoare de neam, îndrept gândul spre voi toți, pentru a vă mărturisi toată iubirea, toată nădejdea, și toată siguranța pe care neamul întreg o pune în voi. Țara și cu mine nu vom
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
unire a Ardealului, pentru că în sunete de clopote ale credinței strămoșești să dea Coroana Unirii celui din urmă întregitor, în numele trecutului, pentru apărarea prezentului și gloria viitorului, cer azi Unirea românilor într-un singur suflet.” Își încheia discursul cu „ Trăiască biruința ce va veni”. Textul de mai sus, prezentat presei, era totuși o prescurtare, fuseseră eliminate unele pasaje, precum cel care anunța înțelegerea din partea Axei: „ Am muncit pentru hotarele noastre(...). Pentru acest viitor am călătorit la Berlin și Roma. România nu
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
Brăila, lunar, din aprilie 1937 până în noiembrie 1941. Publicația este inițiată de Mihu Dragomir (care semnează Mișu Const. Dragomirescu), în această perioadă încă elev. Subtitlul „Revista tinerei generații” devine din ianuarie 1938 „Răbojul tinerei generații”, pentru a marca „lupta pentru biruința tinereții” și în mod special preocupările „tinerelor mișcări provinciale”. Materialele sunt inserate în două mari rubrici: „Lupta dintre generații” și „Poeții tinerei generații”. În centrul atenției stau poeți aflați sub semnul lui Panait Istrati, deoarece la Brăila ei sunt în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287017_a_288346]
-
dintre ceilalți nu și-au făcut datoria. Dragii mei camarazi de arme, Știu eu că nimănui nu-i pare rău după ce-a lăsat în urmă, casă curată și nevastă harnică, căci cel ce se va întoarce cu vrednicie, după biruință, va avea o bucurie însutită; știu că n-am nevoie să vă spun cuvinte de îmbărbătare, căci bărbăția e scrisă pe fețele voastre, și avântul cu care ați răspuns la semnalul de chemare arată că știți pentru ce-ați venit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se... Venea infectând somnu seninului maior Și cum dormea supt cortu-i ca un copil ușor, Avu un vis de groază, de sânge și venin Sfărmând duioasa pace din somnu lui senin Toți ofițerii vrednici, băieții lui cu care Pe câmpii biruinții alăturea luptase Cu toții se trezise și se înfățișase... Erau spectrali și tragici cu fețele în doliu Și fiecare-n spate purta un lung lințoliu Cu toți pe cel mai mare așa-l împresurară Și câte-un gest lugubru cu toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
totdeauna când află că totuși... o femee l-a iubit... Dacă știa mai devreme... Așa acuma și cea din urmă nădejde e pierdută... La urmă, un muzicant orb cântă cântece de vitejie și de dragoste la hotarul țării după lupte, biruinți și dobânzi... Bogdan e trist tovarășul lui robit de dragoste... Al treilea, calul are o dragoste pentru cal, și-i cântă un fel de imn de slavă... Apologia calului... Și dragosti are în orice clipă, în orice loc, ca fluturul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
otomanilor trimisul lui Alah pe pământ domnul Domnilor Lumii stăpân al tidvelor omenești. Mai-marele Credincioșilor și Necredincioșilor. Regele Regilor Împărat al Răsăritului și Apusului Împărat plin de putere a șahhacilor Prinț și Domn al preafericitei constelații Voevod măreț Sigiliu al Biruinței Adăpost al tuturor noroadelor lumii Umbră a Puternicului împărțitor al tihnei pe pământ. "Făgăduința a Tot Puternicului e Adevărul" La Stambul casele binecredincioșilor osmanlii erau roșii și galbene; Moscheile și monumentele publice, albe. Casele armenilor cenușii-deschis. Ale grecilor cenușii-închis. Ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
1444 (începutul anului) Regele Vladislav la Veneția pacea. Cade în bătălia dela Varna. Huniade regent Pierde o bătălie în 1448 Belgrad 1456. În acelaș an, moare. George Castrioto, poreclit Scanderbeg prinț în 1450 Croia capitala Albaniei Castrioto are o mare biruință asupra Otomanilor care venise asupra țării și Iza-Pașa și cu un pretendent Hamza (1457). 1461 Pace cu Turcii moare 1467 lăsând pe fiul său protecției Veneției Ațâțat și sprijinit într-una de Papa și de Veneția. Dintre vitejii Albanezi, Venețienii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
eu sunt bine, a clămpănit el. Eu cred că avem să mai trăim vreo douăzeci de ani. Ce zici? Știu eu? am zis eu cu același zâmbet și fără nici o milă. El s-a dus înainte cu aceiași credință a biruinții, pe care a avut-o totdeauna. * La ora 11 în fața berăriei "Trocadero", așteptam un autobuz, când mă interpelează d. Nichifor Crainic. Am stat de vorbă o oră, în care mi-a comunicat o serie de puncte de vedere privind literatura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]