2,653 matches
-
refuzat de a plăti contribuțiunea personală, lăsând de a i se împlini căciula pentru acoperirea acestei dări; în țara Românească, singur repauzatul Ioan Manu a urmat a subscrie până la moartea sa «Ioan Manu, mare vornic»“ (M. Kogălniceanu, Dezrobirea țiganilor, ștergerea privilegiilor boierești, emanciparea țăranilor). 10 Plângându-se nevestei de incomoditatea hainelor nemțești în care aceasta îl silise să se îmbrace, Grigori Bârzoi primea următorul răspuns acid: „Ian taci, taci... că de-o mie de ori te prinde mai bine așa, decât cu
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
îi slujeau acum de papuci“. La un nivel social inferior, întruchipat la orașe de lumea meseriașilor și a negustorilor, iar la sate de aceea a boiernașilor, nevoia de respectabilitate se va satisface încă multă vreme cu vestigii ale vechiului costum boieresc, deseori în combinații dintre cele mai bizare. În publicul unui spectacol bucureștean de operă, Cezar Bolliac remarca, în 1845, prezența unor figuri de panopticum: „De unde ies aste fesuri și giubele, aste chiulafuri și tătărci, aste fizionomii uitate sau necunoscute? - A
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
și azi îmbrăcat în caftan, încins cu brâu verde - tradiționala burtăverde - și poartă vechea șapcă cu cozoroc“. În primele decenii ale veacului trecut, caftanul, brâul și șapca rotundă mai dăinuiau încă în portul birjarilor muscali și, prin emulație, al vizitiilor boierești. Chiar și după 1930, în anii copilăriei mele, se mai puteau vedea, imobili pe capra trăsurilor, ultimii purtători ai acestui veșmânt arhaic, care - țin minte - avea darul să mă impresioneze, deși povestea lui mi-era pe-atunci necunoscută... Devalorizarea progresivă
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
raport de concurență se instituie, în terminologia feminină, între cucoană și madamă. Cel de-al doilea este folosit inițial pentru personalul casnic de origine străină (guvernante, menajere etc.); despre o pictoriță franceză venită în vizită, în 1857, la o familie boierească din Moldova, servitoarea atașată ei socotește cu dispreț că e madamă și nu cuconiță, pentru că tânăra n a bătut-o niciodată! (Marie Movila, Loupo, în Revue moderne, Paris, 1867, nr. 8-12). În alte medii sociale, termenul depreciat nu întârzie să
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Iancu profită de acest moment spre a merge să ceară ceva de mâncare. Nime, nici chiar maică-sa, nu gândise să-l întrebe dacă a prânzit sau ba“. 12 Cunoașteți statuia lui Dinicu Golescu, din vecinătatea Gării de Nord? Înveșmântat în portul boieresc tradițional, cu gugiuman pe creștet și cu hangerul la brâu, marele logofăt stă semeț pe soclu, laturile acestuia fiind străjuite de cele patru busturi ale fiilor săi: Ștefan, Nicolae, Radu și Alexandru - figuri marcante ale mișcării pașoptiste și ale luptei
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
fără iarbă sau flori pe el, vegheat numai de o cruce simplă de lemn. "Scăpătăm", zicea cu o mâhnire veselă parcă"8. Câștigătorul de curse hipice cu cai de rasă, fixat într-o galerie ilustră ca ultim vlăstar al familiilor boierești domnitoare, iar un loc comun al sensibilității decadente, revendică pentru sine demnitatea "boierească" de a nu avea nicio ocupație, de a trăi exclusiv din pariuri și din curse. Hedonismul asumat ca unică ocupație, acest dolce farniente valah, constituie expresia definitorie
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
lemn. "Scăpătăm", zicea cu o mâhnire veselă parcă"8. Câștigătorul de curse hipice cu cai de rasă, fixat într-o galerie ilustră ca ultim vlăstar al familiilor boierești domnitoare, iar un loc comun al sensibilității decadente, revendică pentru sine demnitatea "boierească" de a nu avea nicio ocupație, de a trăi exclusiv din pariuri și din curse. Hedonismul asumat ca unică ocupație, acest dolce farniente valah, constituie expresia definitorie a burgheziei, reprezentată la vârf de un arivist-cabotin capabil să joace rolul boierului
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de 96 pagini. E povestea a doi emigranți polonezi, tată și fiică, în America, despre care, în propaganda geambașilor de oameni, se relatau „lucruri minunate”. Tatăl, țăran, speră să ajungă „un domn bogat”, iar fiica zîmbește „la gîndul unui trai boieresc”. Drumul lor se transformă însă într-un „drum de jale și mizerii”. Nimic nu corespunde visului cu care plecaseră de acasă. Desfășurate în trei etape, „peregrinările pentru căutarea pîinii” sfîrșesc dramatic. La puțin timp după ce a ajuns colon, tatăl moare
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
care îndrăznesc să scrie despre prostituate. în „De iarnă”, ele sînt ultimele figuri din cortegiul celor afectați de rigorile anotimpului: „în ecouri bocitoare/ Vine iarna, vine acuși -/ Plîng copile pe la uși/ Din harmonii cerșitoare.// Plîng fecioare din clavire/ Prin palate boierești -/ Plîng harmonii la ferești/ Milogiri de cimitire.// Răzvrătiții dau ca orbii/ Și flămîndu-i ucigaș -/ De la sate la oraș/ Au trimis țăranii, - corbii.// Prin orașele avute/ Histerii de muritori,/ Pe sub corbii bocitori/ Trec femeile pierdute”3). Iar în „Și ninge...” sînt
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
civilizație. Ce se întîmplase, mai exact? Sub influență occidentală, el începuse să fie utilizat (inversul a ceea ce se întîmplă azi) în tot mai multe locuri, împreună cu teii și castanii, ca marcă a sistematizării drumurilor, șoselelor, aleilor de la intrarea în conacele boierești ori din cazărmi și din grădinile publice 6). Cu o excepție (cea din relatarea de călătorie a lui A. Russo), plopii din textele celor citați mai sus fac parte, nu încape îndoială, fie din specia nigra, fie din specia pyramidalis
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
François Mitterand și Ion Iliescu semnau aici, un an mai târziu, actul de naștere al celui mai important reper instituțional occidental al anilor '90 de la Iași, Centrul Cultural Francez. Plasat în mediul universitar elevat al Copoului, într-un impunător conac boieresc, alintat, încă din perioada interbelică, cu titlul de "Micul Trianon", pus la dispoziție de autoritățile locale, restaurat și amenajat prin eforturi conjugate româno-franceze, CCF-ul a reprezentat pentru lumea culturală, academică și civică a Iașului un dar și un prieten
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
care îndeplinesc anumite funcții administrativ judecă torești și militare. Ei sunt boierii de rang inferior care sunt asemănători cavalerilor apuseni, formând, împreună cu țărănimea din domeniile domnești, cavaleria ușoară în războaiele de apărare purtate de domnii români. Țăranii dependenți de pe moșiile boierești mergeau la oaste cu ceata boierească, între aceștia fiind și țărani liberi, așezați cu învoială pe moșia boierească, fiind lipsiți de pământ. Pentru țăranii dependenți de mănăstiri nu exista, decât în cazuri foarte rare, obligația de a merge la război
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
torești și militare. Ei sunt boierii de rang inferior care sunt asemănători cavalerilor apuseni, formând, împreună cu țărănimea din domeniile domnești, cavaleria ușoară în războaiele de apărare purtate de domnii români. Țăranii dependenți de pe moșiile boierești mergeau la oaste cu ceata boierească, între aceștia fiind și țărani liberi, așezați cu învoială pe moșia boierească, fiind lipsiți de pământ. Pentru țăranii dependenți de mănăstiri nu exista, decât în cazuri foarte rare, obligația de a merge la război, atunci când în actul de danie se
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cavalerilor apuseni, formând, împreună cu țărănimea din domeniile domnești, cavaleria ușoară în războaiele de apărare purtate de domnii români. Țăranii dependenți de pe moșiile boierești mergeau la oaste cu ceata boierească, între aceștia fiind și țărani liberi, așezați cu învoială pe moșia boierească, fiind lipsiți de pământ. Pentru țăranii dependenți de mănăstiri nu exista, decât în cazuri foarte rare, obligația de a merge la război, atunci când în actul de danie se prevedea acest lucru, condiționat de participarea domnului la război. Starea de dependență
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
țăran aservit, ci om liber, megieș, membru al obștii, era vecin în același hotar al satului cu ceilalți săteni. Când obștile au fost aservite prin daniile domnești către boieri și mănăstiri, foștii vecini din obște au ajuns vecini cu moșia boierească sau mănăstirească, desemnând starea de dependență personală - vecinia-rumânia față de proprietarii cu acte. Când vecinul, rumânul a fost legat de glie, când nu mai putea să se mute liber de pe o moșie pe alta, vecinia devine, pentru țăranul român, rămas cu
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
prin reformele lui Constantin Mavrocordat din 1746 pentru Țara Românească și 1749 pentru Moldova. O stare de excepție o aveau țăranii care erau vecini pe o moșie dar care puteau fi „proprietari” „în afara veciniei lui” , după cum țăranii liberi din domeniul boieresc intrau în stare de vecinie dacă luau pământ de la boieri și mănăstiri, pentru care trebuiau să plă tească zeciuiala. Vecinii aveau dreptul de folosință ereditară asupra locurilor desțelenite de ei (curături, săcături, lăzuiri) și proprietate deplină asupra vitelor, inventarului de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
vămenii - n.a.) să le vândă ce le-au făcut să se hrănească, iar a le vinde nu-s volnici și nimeni să nu cuteze a sta împotriva cărții domniei mele” . Potrivit dreptului feudal românesc, cei care se așezau pe moșia boierească sau mănăstirească, indiferent de statutul lor social anterior, trebuia să împărtășească soarta vecinilor, să dea zeciuiala de pe partea de moșie pe care o lucrau. Câmpulungenii care au cumpărat de la vămeni acele locuri fără acte (nici nu putea fi vorba de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
considerându-se că aceste terenuri sunt suficiente pentru întreținerea unei familii țărănești, în condițiile date, de atunci, fără să se aibă în vedere fărâmițarea loturilor țărănești, în funcție de moștenitorii legali, deși unii oameni politici au fost împotriva împărțirii marii proprietăți boierești. La 1864 „curentul democratic” din jurul lui Al. I. Cuza și Mihail Kogă lniceanu a căutat o justificare istorică pentru legea rurală pe care au găsit-o în „teoria potrivit căreia exista o deosebire între proprietatea răzeșească, moșnenească și cea boierească
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
multe familii țărănești au rămas fără pământ, constituind, pentru epoca contemporană, proletariatul agricol, având în proprietate bordeiul, casa și eventual, o mică grădină, statut social ce corespunde cu cel al cultivatorului de pământ al lui I. C. Filitti din sistemul feudal boieresc. Termenul folosit de I. C. Filitti pentru a desemna pe țăranul fără pământ, „cultivator” poate că s-ar fi impus, dacă n-ar avea dezavantajul de a fi prea „tehnic”, lipsit de afectivitate, care nu caracterizează, în genere, cuvintele românești. Dimpotrivă
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
poloneze, a acelei „nobilimi cu 7 perji”, cu o sfoară de pământ, pe care dacă se culca o vacă capul și cozi stăteau pe proprietatea altor doi „nobili”. Tot așa, din rândurile acestei mici boierimi s-au ridicat marile familii boierești, după cum au arătat istoricii și oamenii politici ai secolului al XIX- lea . Vom ilustra cele afirmate mai sus prin cuvintele lui Mihail Kogălniceanu din Cuvântarea în Divanul ad-hoc al Moldovei: „Mă adresez către voi, reprezentanții răzeșilor, urmași ai vechii boierimi
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
numiți și voinici, asemănători cavalerilor germani - ritterstand - și poloni. Din acești viteji comuni, care slujeau la curtea domnească erau „oștenii de frunte”, numiți și curteni, „curteni de țară” cum îi numește Ion Neculce, dintre care s-au ridicat marile familii boierești: Racoviță, Sturza și Balș. Termenul „viteaz” a avut la noi, ca și termenul de „cavaler” în ță ri ca Germania, Spania, Polonia, două sensuri: unul de consacrat, altul de membru inferior al nobilimii . Mai rămâne să stabilim dacă acești viteji
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
lui la han, nu merita să știe chinurile sale; Îi da dreptate soacrei sale când vorbise „de liniștea colibei”, de aceea se hotărăște să plece „În trei zile” de la Moara cu noroc. În apropierea hanului, ei au văzut o trăsură boierească fără cai, iar pe iarbă un copil mort, probabil după ce fusese lovit cu patul puștii În ceafă. Împotriva voinței lui Pintea, Ghiță pleacă singur cu trăsura spre casă, Îngrijorat de soarta Anei și a copiilor. În trăsură era și Uța
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
românistică, expoziție de artă românească 45. Diplomatul român va avea șansa să cunoască diferite personalități locale care îl vor introduce în stilul de viață finlandez, patriarhal, în special prin călătoriile în mijlocul naturii, la conacuri care-i amintesc autorului de cele boierești de acasă. Mai mult decât atât, multora dintre aceștia le este familiar spațiul țărilor române: "Mai multe dintre familiile aristocrației finlandeze avuseseră înaintași care, în calitate de ofițeri în armata imperială rusă, petrecuseră luni - sau ani - în țările române, pe vremea ocupațiilor
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de conștiința libertății. Insul nu se simte expulzat, ci eliberat. Eliberat mai întâi de „pohtele” lumești: bogăția, onorurile, domnia. Dar să nu intrăm pe terenul supozițiilor, ci să adăugăm încă două nume importante pentru tema în discuție. Pribegia unei familii boierești din Moldova l-a creat, am putea spune, pe cărturarul Miron Costin. Surghiunul rusesc al lui Cantemir, neinspiratul întru alianțe politice, apare drept un câștig în plan spiritual. Inadaptarea la un mediu ostil îl va fi făcut să caute alinarea
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de conștiința libertății. Insul nu se simte expulzat, ci eliberat. Eliberat mai întâi de „pohtele” lumești: bogăția, onorurile, domnia. Dar să nu intrăm pe terenul supozițiilor, ci să adăugăm încă două nume importante pentru tema în discuție. Pribegia unei familii boierești din Moldova l-a creat, am putea spune, pe cărturarul Miron Costin. Surghiunul rusesc al lui Cantemir, neinspiratul întru alianțe politice, apare drept un câștig în plan spiritual. Inadaptarea la un mediu ostil îl va fi făcut să caute alinarea
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]