KorAP: Find »[drukola/base=bornă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...62 63 64 ...140 >

3,483 matches

Corola-website/Law/164530_a_165859

Apoi coboară înspre nord ocolind gospodăriile satului, până în Pârâul Sec (borna silvică 122 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români), în continuare traversează pârâul și urcă 200 m înspre nord, pe muchie și limita fondului silvic, până într-o poiană (borna silvică 121 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români), de unde pornește înspre vest ocolind pe la nord câteva gospodării, pe la baza abruptului, trecând prin borna silvică 120 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români) până în serpentinele drumului forestier ce urcă pe

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
și urcă 200 m înspre nord, pe muchie și limita fondului silvic, până într-o poiană (borna silvică 121 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români), de unde pornește înspre vest ocolind pe la nord câteva gospodării, pe la baza abruptului, trecând prin borna silvică 120 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români) până în serpentinele drumului forestier ce urcă pe valea Prislop (borna silvică 115 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români), merge 50 m pe acesta până la ultima serpentină (borna silvică 114 UP

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
UP VI Buila a Ocolului Silvic Români), de unde pornește înspre vest ocolind pe la nord câteva gospodării, pe la baza abruptului, trecând prin borna silvică 120 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români) până în serpentinele drumului forestier ce urcă pe valea Prislop (borna silvică 115 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români), merge 50 m pe acesta până la ultima serpentină (borna silvică 114 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români), și coboară înspre sud-vest, trece pe la schitul 44 Izvoare (schitul De Sub Piatră), și

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
abruptului, trecând prin borna silvică 120 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români) până în serpentinele drumului forestier ce urcă pe valea Prislop (borna silvică 115 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români), merge 50 m pe acesta până la ultima serpentină (borna silvică 114 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români), și coboară înspre sud-vest, trece pe la schitul 44 Izvoare (schitul De Sub Piatră), și pe aceeași direcție ajunge la ieșirea din chei a râului Costești (borna silvică 113 UP VI Buila a

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
m pe acesta până la ultima serpentină (borna silvică 114 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români), și coboară înspre sud-vest, trece pe la schitul 44 Izvoare (schitul De Sub Piatră), și pe aceeași direcție ajunge la ieșirea din chei a râului Costești (borna silvică 113 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români). Continuă 1,5 km în amonte, prin Cheile Costești (pilier de siguranță de 30 m în peretele vestic al cheilor - cariera de calcar Bistrița) (borna silvică 5 UP VI Buila a

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
ieșirea din chei a râului Costești (borna silvică 113 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români). Continuă 1,5 km în amonte, prin Cheile Costești (pilier de siguranță de 30 m în peretele vestic al cheilor - cariera de calcar Bistrița) (borna silvică 5 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români), apoi urcă pe muchie, pe lizieră, până în vârful estic al Muntelui Arnota (1075 m) (borna silvică 6 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români), la nord-est de treapta superioară a exploatării

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
Costești (pilier de siguranță de 30 m în peretele vestic al cheilor - cariera de calcar Bistrița) (borna silvică 5 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români), apoi urcă pe muchie, pe lizieră, până în vârful estic al Muntelui Arnota (1075 m) (borna silvică 6 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români), la nord-est de treapta superioară a exploatării de calcar, de unde coboară înspre sud-vest, pe la nord de exploatare și sud de pășunea alpină Arnota, până la borna silvică 10 UP VI Buila a

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
estic al Muntelui Arnota (1075 m) (borna silvică 6 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români), la nord-est de treapta superioară a exploatării de calcar, de unde coboară înspre sud-vest, pe la nord de exploatare și sud de pășunea alpină Arnota, până la borna silvică 10 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români. De aici coboară la mănăstirea Arnota, trece prin bornele silvice 11 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români, 194 UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români și 195 UP V Bistrița

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
de treapta superioară a exploatării de calcar, de unde coboară înspre sud-vest, pe la nord de exploatare și sud de pășunea alpină Arnota, până la borna silvică 10 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români. De aici coboară la mănăstirea Arnota, trece prin bornele silvice 11 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români, 194 UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români și 195 UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români (pilier de siguranță al aceleiași exploatări de calcar de 650 m în jurul mănăstirii), și

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
Români (pilier de siguranță al aceleiași exploatări de calcar de 650 m în jurul mănăstirii), și ajunge pe poteca ce taie serpentinele drumului care coboară de la mănăstire în satul Bistrița, până la schitul Păpușa și apoi până în valea Bistrița, lângă mănăstirea Bistrița (borna silvică 199 UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români). De aici continuă 100 m prin nordul incintei mănăstirii, pe.liziera pădurii, până în borna silvică 25 UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români. Limita vestică. Din nord-vestul incintei mănăstirii Bistrița (borna

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
coboară de la mănăstire în satul Bistrița, până la schitul Păpușa și apoi până în valea Bistrița, lângă mănăstirea Bistrița (borna silvică 199 UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români). De aici continuă 100 m prin nordul incintei mănăstirii, pe.liziera pădurii, până în borna silvică 25 UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români. Limita vestică. Din nord-vestul incintei mănăstirii Bistrița (borna silvică 25 UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români), limita urcă înspre nord, pe limita fondului silvic, prin stânga unei gospodării, traversează o

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
borna silvică 199 UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români). De aici continuă 100 m prin nordul incintei mănăstirii, pe.liziera pădurii, până în borna silvică 25 UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români. Limita vestică. Din nord-vestul incintei mănăstirii Bistrița (borna silvică 25 UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români), limita urcă înspre nord, pe limita fondului silvic, prin stânga unei gospodării, traversează o șa deasupra Peșterii Liliecilor, și ajunge în capătul muchiei interfluviului vestic al Cheilor Bistriței. De aici limita

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
stânga unei gospodării, traversează o șa deasupra Peșterii Liliecilor, și ajunge în capătul muchiei interfluviului vestic al Cheilor Bistriței. De aici limita continuă pe muchie (Culmea Fetelor) înspre nord-vest, pe limita fondului silvic, urcă în Vârful La Clae (898 m) (borna silvică 27 UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români), coboară spre vest într-o mică vale (borna silvică 28 UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români), apoi înspre nord, în valea pârâului Bulzului (borna silvică 23 UP V Bistrița a

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
Cheilor Bistriței. De aici limita continuă pe muchie (Culmea Fetelor) înspre nord-vest, pe limita fondului silvic, urcă în Vârful La Clae (898 m) (borna silvică 27 UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români), coboară spre vest într-o mică vale (borna silvică 28 UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români), apoi înspre nord, în valea pârâului Bulzului (borna silvică 23 UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români), urcă din nou pe muchie până în Vârful La Bulzu, trece la 100 m nord

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
în Vârful La Clae (898 m) (borna silvică 27 UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români), coboară spre vest într-o mică vale (borna silvică 28 UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români), apoi înspre nord, în valea pârâului Bulzului (borna silvică 23 UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români), urcă din nou pe muchie până în Vârful La Bulzu, trece la 100 m nord de acesta prin borna silvică 29 UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români și coboară într-o

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
V Bistrița a Ocolului Silvic Români), apoi înspre nord, în valea pârâului Bulzului (borna silvică 23 UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români), urcă din nou pe muchie până în Vârful La Bulzu, trece la 100 m nord de acesta prin borna silvică 29 UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români și coboară într-o mica șa, de unde continuă înspre nord, 300 m pe culme și limită silvică (Culmea Fântânii), apoi direcția se schimbă și limita coboară înspre sud-est, pe limita silvică

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
pe culme și limită silvică (Culmea Fântânii), apoi direcția se schimbă și limita coboară înspre sud-est, pe limita silvică de subparcele (10B și 10A UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români) până ajunge în valea râului Bistrița, în dreptul unei pod (borna silvică 30 UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români). De aici continuă înspre nord pe râul Bistrița, trece prin bornele silvice 189 UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români, 34 UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români, 35 UP V

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
subparcele (10B și 10A UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români) până ajunge în valea râului Bistrița, în dreptul unei pod (borna silvică 30 UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români). De aici continuă înspre nord pe râul Bistrița, trece prin bornele silvice 189 UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români, 34 UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români, 35 UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români, 37 UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români și 88 UP V Bistrița a Ocolului

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
Ps 221, Fn 19FL 220, Tf 211, Rh 208, Cn 199, Cn 463), partea exterioară a digurilor cu numerele cadastrale Dg 487, Dg 542, Dg 546, Dg 2227, Dg până în dreptul marginii estice a pădurii Geala. Limite estică pornește de la borna silvică 66 și urmărește limita pădurii Geala (Pd 2277, Pd 2281, Pd 2304, CC 2309, A 2305 Pd 2310, Pd 2317) și o secțiune transversală prin Mureș; Limita sudică pornește de la intersecția digului din partea sudică a Mureșului cu granița de

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
hărțile cadastrale ale localităților Secusigiu (anul 1985), Semlac (1985), Pecica (1985), Cenad (anul 1982) și Sâmpetru Mare (anul 1985). PARCUL NATURAL LUNCA JOASĂ A PRUTULUI INFERIOR 1. Limitele Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior Limita, nordică. Limita pornește de la borna topografică 1252, pe râul Prut (XIII - 1), din Cotit Rusului; urcă apoi spre nord, cca 1 km, pe digul de apărare dinspre est al băltii Mâța - arie naturală protejată inclusă (2.414 -L5/2000), depășind poziția bornei topo 1251 de pe

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
Limita pornește de la borna topografică 1252, pe râul Prut (XIII - 1), din Cotit Rusului; urcă apoi spre nord, cca 1 km, pe digul de apărare dinspre est al băltii Mâța - arie naturală protejată inclusă (2.414 -L5/2000), depășind poziția bornei topo 1251 de pe Prut, până la limita de sud a Bălții Cârja; ia orientarea est-vest, pe digul de nord al Bălții Mâța, continuând pe țărmul de vest al acestei bălți, până ce întâlnește regularizarea râului Elan (XIII - 1.22), pe care o

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
sat Rogojeni, urmând - mai întâi - limita de est a intravilanului Vădeni, apoi, țărmul de vest al Bălților Teleajen, Broscarului și Leahii și, în cele din urmă, hotarul de vest al ariei naturale protejată Lac Pochina (2.415 -L5/2000) corespunzător bornelor topo, de pe Prut, 1262 și 1264); se suprapune limitei de est a intravilanului Rogojeni, până în apropiere de confluența râului Horincea (XIII-1.23) cu râul Prut, din dreptul bornei topo 1265; continuă pe linia intravilanului din sudul și pe partea de

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
vest al ariei naturale protejată Lac Pochina (2.415 -L5/2000) corespunzător bornelor topo, de pe Prut, 1262 și 1264); se suprapune limitei de est a intravilanului Rogojeni, până în apropiere de confluența râului Horincea (XIII-1.23) cu râul Prut, din dreptul bornei topo 1265; continuă pe linia intravilanului din sudul și pe partea de vest a satului Rogojeni, până ia contact cu DJ 242D, drum pe care îl parcurge 200 m spre vest; limita se continuă apoi în direcție sud-est, pe Valea

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
23.3); urcă cea 750 m, în direcția sud-vest, pe acest ultim curs, până ce subtraversează DN 26, de sub poala Dealului Chitului. Pe DN26, înspre sud - sud-est, limita se desfășoară pe cea 4,3 km, având la est Balta Șovârca; în dreptul bornei topo 1268, limita Parcului se apropie mult de râul Prut, pe care îl urmărește, la distantă de 15-30 m, până la borna topo 1269 (pe râul Prut), apoi, urmează limita de est a intravilanului Oancea și se apropie foarte mult de

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
Pe DN26, înspre sud - sud-est, limita se desfășoară pe cea 4,3 km, având la est Balta Șovârca; în dreptul bornei topo 1268, limita Parcului se apropie mult de râul Prut, pe care îl urmărește, la distantă de 15-30 m, până la borna topo 1269 (pe râul Prut), apoi, urmează limita de est a intravilanului Oancea și se apropie foarte mult de Prut la sud de localitate; în dreptul bornei topo 1271, distanța până la Prut se mărește la cea 4-500m, pentru ca în dreptul satului Slobozia

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]