1,560 matches
-
a schimbat politica adoptată de predecesorii săi supunându-se Asiriei. Probabil, documentul lui Salmanasar al III-lea vrea să creeze un contrast între „perfidul” Hazael din Damasc și „bravul” Iehu din Israel. Se înțelege că unul era „perfid” și celălalt „brav” din punctul de vedere al asirienilor. De aceea, dacă unul este numit „fiul nimănui” (rege nelegitim), și celălalt este lăudat, se explică de ce Iehu este considerat succesor legitim al dinastiei precedente, foarte cunoscută asirienilor. Regele Iehu este menționat în stela
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
noastră nu de robi ne-a ales Și-Alsacia noastră o să vă gonească. Aceiași autori, Villemer și Delormel, au scris un cântec în același stil, intitulat Privighetoarea și Germanul, în care o privighetoare spune astfel, în penultimul cuplet: Bismarck a spus: "Bravi fii germani, Nepoții așteaptă s-ocupăm Și Burgundia dar și Champagne Vin alb și roșu să-nhățăm Destul cu berea de Bavière Din Dunkerque până-n Dijon, Cupele rubin tot cer." Chiar Paul Déroulède a preamărit în 1894 "vița de vie
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
le vin, ses maladies, causes qui les provoquent, procédés nouveaux pour le conserver et le vieillir, Paris, Imprimerie impériale, 1866. 69 D. Nourisson, Le buveur du XIXe siècle, Paris, Albin Michel, 1990, p.24. 70 Refrenul cântecului este: "Felicitări, felicitări, bravi soldați ai secolului al șaptesprezecelea Felicitări, bravi soldați, Toata lumea vă admiră și vă iubește. Felicitări, felicitări pentru gestul vostru magnific Dacă ați fi tras asupra noastră, ați fi asasinat Republica." 71 J.F. Gautier, Le vin et ses fraudes, Paris
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
provoquent, procédés nouveaux pour le conserver et le vieillir, Paris, Imprimerie impériale, 1866. 69 D. Nourisson, Le buveur du XIXe siècle, Paris, Albin Michel, 1990, p.24. 70 Refrenul cântecului este: "Felicitări, felicitări, bravi soldați ai secolului al șaptesprezecelea Felicitări, bravi soldați, Toata lumea vă admiră și vă iubește. Felicitări, felicitări pentru gestul vostru magnific Dacă ați fi tras asupra noastră, ați fi asasinat Republica." 71 J.F. Gautier, Le vin et ses fraudes, Paris, PUF, Colecția Que sais-je, nr. 3001, 1995
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
mijloc rapid, acestui Comandament Serviciul Pretoral care are toate instrucțiunile de detaliu pentru a face cercetările și sancționa imediat pe vinovați. În Divizie să se știe că numai eu dau ordine și nu altcineva iar soldatul luptător trebuie să fie brav și disciplinat și nu bandit descreierat care își părăsește unitatea pentru a jefui. Comandanții de toate treptele începând dela ploton și până la Regiment inclusiv rămân direct răspunzători față de mine dacă se va călca acest ordin și să se știe că
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
trasate de cabinetul din Viena" (Mârza, 1982-1983, p. 577). Întreaga politică educațională habsburgică este surprinsă în sentința lui Iosif al II-lea, prin care acesta exprimă cât se poate de limpede dezideratul civic al educației: "Ich brauche keine Gelehrte, sondern brave rechtschaffene Bürger" " Nu am nevoie de oameni de știință, ci de cetățeni cinstiți care respectă legea". După cum remarca și O. Ghibu (1975, p. 99), "Statului îi trebuiau cetățeni luminați din punctul lui de vedere". Luminare întru supunere și loialitate, aceasta
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unde astăzi sunt situate Transilvania, Valahia, Banatul Timișoarei și Moldova. Acest stat este Dacia: el se întindea de la Tisa și Carpați până la Dunăre, la Nistru, și la Marea Neagră (Kogălniceanu, 1837, p. 1). Dacii, locuitorii acestui stat măreț, erau "foarte curajoși", bravi, drepți, sobrii, viguroși, și "foarte independenți". "Ei preferau moartea unei dominații străine", fiind din acest punct de vedere "foarte diferiți de Moldovenii și Muntenii din vremurile moderne" (Kogălniceanu, 1837, p. 1). Chiar dacă apariția lucrării lui Kogălniceanu reprezintă punctul de cotitură
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
da ele însele viața pentru țară în lupta armată, din motive de gen, fetele trebuiau să își însușească modelul mumei eroine din lectura morală care nu doar că și-a trimis cei trei fii ai săi să moară ca niște bravi români în lupta de la Racova contra turcilor, ci, după ce a aflat fatidica veste, a alergat de îndată la biserică mulțumind lui Dumnezeu că, prin jertfa lor, copiii ei au salvat patria de dușmani. Există deci o diviziune sexuală a datoriilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și a subordona România intereselor capitalului străin cu ajutorul dinastiei prusace" (Roller, 1952, p. 403). Din ctitor al statalității române și eliberator al neamului, Carol I devine "călău al poporului muncitor" (Roller, 1952, p. 488). Tot Carol I este culpabil pentru bravii români căzuți victime pe frontul luptei pentru independență datorită proastei aprozivionări a armatei: "Burghezia și moșierimea română, în frunte cu regele Carol, poartă răspunderea pentru faptul că ostașii români au fost trimiși pe front fără echipament, fără armament" (Roller, 1952
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
2001). Like A Virgin: Temptation, Resistance, and the Construction of Identities Based on "Not Doings". Qualitative Sociology, 24(1), 3-24. Müller, F. (2003). Politică și istoriografie în România: 1948-1964. Cluj-Napoca: Nereamia Napocae. Murgescu, M.-L. (1999). Între "bunul creștin" și "bravul român". Rolul școlii primare în construirea identității naționale românești (1831-1878). Iași: Editura A'92. Muscă, V. (1996). Filosofia ideii naționale la Lucian Blaga și D.D. Roșca. Cluj: Biblioteca Apostrof. Nastasă, L. (1999). Generație și schimbare în istoriografia română (sfîrșitul secolului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]