1,967 matches
-
însemnat decât ogorul sau pădurea. Construirea iazurilor se făcea numai de specialiști care de cele mai multe ori erau aduși din Rusia. Cei mai buni la lucrări de acest gen erau lipovenii. Toată greutatea era la ridicarea zăgazului, la care se foloseau brazdele de pământ cu iarbă care se puneau peste pământul bătut. în fața digului, spre a-l apăra mai bine de apele agitate de vânt, se băteau tarași și șarampoi din stejar sau esențe care creșteau în mod natural pe malul apelor
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
artificiale. Flanele de lână, ciorapi sau mănuși de lână mai poartă doar unii bătrâni prin satele noastre. Pe malurile Bașeului sau ale celorlalte pâraie din comună nu mai întâlnești cânepă sau in puse „la murat în apă și acoperite cu brazde de pământ. Prin curțile caselor nu mai întâlnești femei acționând melițoiul sau melița pentru a bate cânepa. Lâna nu mai este căutată decât pentru saltele. La stână oamenii tund oile cu întârziere. Prin grădini nu mai zărești cânepa înaltă și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Stați puțin și nu mânați, Lângă boi v-alăturați Și cuvântul miascultați Mâine anul se-noiește, Plugușorul se pornește Și începe a colinda, Pe la case a ura. Iarna-i grea, omătu-i mare, Semne bune anul are, Semne bune de belșug Pentru brazda de sub plug. -Bună seara, doamnă gazdă, Mă lăsați să trag o brazdă? -Da de ce nu, măi băiete, Vino-n casă că am fete Fetele-s de măritat Și băieții de însurat Plugușor cu patru boi, Ia, mai mânați, flăcăi! Hăi
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Mâine anul se-noiește, Plugușorul se pornește Și începe a colinda, Pe la case a ura. Iarna-i grea, omătu-i mare, Semne bune anul are, Semne bune de belșug Pentru brazda de sub plug. -Bună seara, doamnă gazdă, Mă lăsați să trag o brazdă? -Da de ce nu, măi băiete, Vino-n casă că am fete Fetele-s de măritat Și băieții de însurat Plugușor cu patru boi, Ia, mai mânați, flăcăi! Hăi! Hăi! sau S-a sculat mai an BădicaTraian Și-a încălecat Pe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
la S-E de actualul sat Vatra, unde se mai pot vedea încă și în prezent vetre de foc, diferite fragmente de vase ceramice și alte urme ale vieții materiale. Aici, pe Dealul Izvorului, în apropiere de locul numit La Brazdă a existat o așezare neolitică care formează un intrând în iazul de la Calu Alb. Orientarea spre sud-est și existența ei în apropierea pârâului Bașeu și a puternicului izvor de la Cresneanu, au format condițiile cele mai bune pentru dezvoltarea acestei comunități
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pe-aici. Băi, aveți haleală acolo. A făcut Miki niște cârnați bestiali, to’ felu de nebunii. Îi zic că nu mai mănânc carne decât foarte rar. Da’ ce, ești vegan? Îmi face cu ochiul. Te-ai dat și tu pe brazdă? Hai, mă, lasă prostiile, crăpăm până cădem sub masă. Hai să v-arăt ce mai e pe-aici. Ne luăm după el, ca doi căței de pripas, și salutăm tot felul de fețe pe care le văd pentru prima oară
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
nici ele,au fost radiate și ele de vremuri aspre. Sau câți dintre cei căzuți pe câmpurile de luptă avură "fericirea" să fie înmormântați? Mulți fiind devorați de fiarele sălbatice sau păsările cerului, amestecați cu pământul neprietenos, străin, introduși sub brazda plugului, fără a se ști cine a fost, sau unde și-a găsit sfârșitul. Amintirea lor ar trebui să stea în atenția generațiilor care le-au urmat, să fie pomeniți cu toate ocaziile de noi, cei care, cu cât trece
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
de români goniți din Cernăuți, de la Hotin, de la Cetatea Albă, din Silistra și Balcic și care n-aveau răgazul să observe că trec pe lângă zidurile și gardurile de pe care îi priveau, ironice, implacabile, placatele unde scria cu litere uriașe „Nici o brazdă!“. Dar Transilvania, pentru care se făcuseră sacrificiile din prima conflagrație mondială, nu părea atât de grav amenințată: Ungaria dispunea de o armată mult inferioară celei românești, masată la graniță. Intern, națiunea părea absolut solidară. Legionarii nu mai reprezentau o forță
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de miraculos, încât descopăr acest sens. În iubire, mă dăruiesc totdeauna total, indiferent dacă primesc ceva în schimb. Uneori, dăruirii mele nebune i se răspunde cu o nemaipomenită cruzime, inconștiență, o cruzime de fiecare clipă, ce taie în mine nenumărate brazde de durere, dar dăruirea mea sporește. Echilibrul se restabilește într-un fel, căci în definitiv cine nu mă iubește, cine nu duce lipsa dezlănțuirii mele erotice rămâne într-o sărăcie penibilă, care e pedeapsa cea mai mare. Când focul meu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mai grea decât o arătură obișnuită, mi-a spus să merg cu el să îl ajut. El urma să țină de coarnele plugului iar eu să țin boii pe direcție așa fel încât boul din dreapta să meargă exact pe urma brazdei anterioare. La un moment dat, eu care mergeam pe lângă capul boului din dreapta, probabil neatent, am scăpat piciorul în șanțul brazdei pe care trebuia să calce boul. Că a observat sau a simțit că mi-a atins laba piciorului gol, boul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
de coarnele plugului iar eu să țin boii pe direcție așa fel încât boul din dreapta să meargă exact pe urma brazdei anterioare. La un moment dat, eu care mergeam pe lângă capul boului din dreapta, probabil neatent, am scăpat piciorul în șanțul brazdei pe care trebuia să calce boul. Că a observat sau a simțit că mi-a atins laba piciorului gol, boul s-a oprit brusc și a stat cu piciorul lui ridicat până eu mi-am tras piciorul, pe care mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
care vine! La anul și La Mulți Ani! Aho! Aho, aho, ho-ho, Mâine anul se-noiește Plugușorul se pornește Și începe a brăzda, Pe la case a ura. Iarna-i grea, omătu-i mare, Semne bune anul are, Semne bune de belșug, Pentru brazda de sub plug. Doamne binecuvântează, Casa care o urează Plugușor cu patru boi, Plugușor mânat de noi. Sus pe cer că strălucește, O stea mare ce vestește Că se curmă de acum Al nevoilor greu drum; Asta-i steaua românească A
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Ia mai mânați, măi flăcăi! Hăi, Hăi! Plugușorul umoristic Aho, aho! Mâine anul se-noiește Plugușorul se pornește Și începe-a colinda Pe la case a ura. Iarna-i grea, omătu-i mare, Semne bune anul are, Semne bune de belșug Ca și brazda de sub plug. Mânați măi, Hăi, Hăi, Hăi! Aho, aho, Plugurel mititel Cu roțile de fier, Plugușor cu șase boi, Plugușor mânat de noi, Nu ca plugul lu Tărâță Tras de zece pui de mâță, Unu-i lung și altu-i scurt
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
aho, Plugurel mititel Cu roțile de fier, Plugușor cu șase boi, Plugușor mânat de noi, Nu ca plugul lu Tărâță Tras de zece pui de mâță, Unu-i lung și altu-i scurt Dă-mi colacul să mă duc. Roata-n brazdă, măi flăcăi, Mânați măi, Hăi, Hăi, Hăi! Și când grâul a fost copt Treierat și vânturat În care l-a încărcat Ș i la moară a plecat, Acolo a măcinat Și-a făcut un colac pentru sat Pe piatra morii
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
care vine! La anul și La Mulți Ani! Aho! Aho, aho, ho-ho, Mâine anul se-noiește Plugușorul se pornește Și începe a brăzda, Pe la case a ura. Iarna-i grea, omătu-i mare, Semne bune anul are, Semne bune de belșug, Pentru brazda de sub plug. Doamne binecuvântează, Casa care o urează Plugușor cu patru boi, Plugușor mânat de noi. Sus pe cer că strălucește, O stea mare ce vestește Că se curmă de acum Al nevoilor greu drum; Asta-i steaua românească A
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Ia mai mânați, măi flăcăi! Hăi, Hăi! Plugușorul umoristic Aho, aho! Mâine anul se-noiește Plugușorul se pornește Și începe-a colinda Pe la case a ura. Iarna-i grea, omătu-i mare, Semne bune anul are, Semne bune de belșug Ca și brazda de sub plug. Mânați măi, Hăi, Hăi, Hăi! Aho, aho, Plugurel mititel Cu roțile de fier, Plugușor cu șase boi, Plugușor mânat de noi, Nu ca plugul lu Tărâță Tras de zece pui de mâță, Unu-i lung și altu-i scurt
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
aho, Plugurel mititel Cu roțile de fier, Plugușor cu șase boi, Plugușor mânat de noi, Nu ca plugul lu Tărâță Tras de zece pui de mâță, Unu-i lung și altu-i scurt Dă-mi colacul să mă duc. Roata-n brazdă, măi flăcăi, Mânați măi, Hăi, Hăi, Hăi! Și când grâul a fost copt Treierat și vânturat În care l-a încărcat Ș i la moară a plecat, Acolo a măcinat Și-a făcut un colac pentru sat Pe piatra morii
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
când, la Cluj, în semn de recunoștință, Călinescu (prim-ministrul român Armand Călinescu) l-a pupat pe gură pe domnul conte în 1939. Excelența Sa, îmbrăcat în haine militare de front, dusese un panou la București cu înscrisul: "Nicso Brázda" (Nicio brazdă), adică "Nu vă înapoiem nicio brazdă". (Ceea ce voia să fie o fină aluzie la faptul că Bánffy, în cadrul Frontului Renașterii Naționale era președintele Comunității Maghiare din România. Puțin probabil să fi purtat cămașa albastră a Frontului, după cum nici lozinci antirevizioniste
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
recunoștință, Călinescu (prim-ministrul român Armand Călinescu) l-a pupat pe gură pe domnul conte în 1939. Excelența Sa, îmbrăcat în haine militare de front, dusese un panou la București cu înscrisul: "Nicso Brázda" (Nicio brazdă), adică "Nu vă înapoiem nicio brazdă". (Ceea ce voia să fie o fină aluzie la faptul că Bánffy, în cadrul Frontului Renașterii Naționale era președintele Comunității Maghiare din România. Puțin probabil să fi purtat cămașa albastră a Frontului, după cum nici lozinci antirevizioniste nu prea a scandat). S-a
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
final producția, atât cantitativ cât și calitativ (AGATHOKLI IFULI, 1954). La irigarea prin aspersiune, la noi în țară, se va folosi instalația autodeplasabilă I.A.T.-300 care poate fi mutată de trei ori pe zi, iar la irigarea prin brazdă se va folosi echipamentul EUBA150 (SAVU P., 1993). Pentru a nu 40 perturba procesul de fecundare a florilor la irigarea prin aspersiune, este mai bine ca udările să fie aplicate înainte și după înflorit și nu în perioada înfloritului. II
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
cu vindroverul, cu coase sau cu seceri și se lasă 2-3 zile întinse pe câmp, pentru a se usca. După uscare se efectuează treieratul pe loc cu combina de cereale, adaptată pentru acest scop, 42 care ridică și treieră din brazdă năutul. Pe suprafețe mici se practică recoltatul năutului manual, prin smulgere. Plantele smulse se așează în poloage afânate care se lasă 2-3 zile pentru uscare, apoi se treieră. Pentru reducerea umidității boabelor sub 13%, la care se păstrează fără riscuri
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de prevenire și combatere Se aplică un complex de măsuri ce constau în următoarele: o asolament de 3 ani cu cereale, ce sunt bune premergătoare pentru legume; o strângerea și distrugerea resturilor vegetale; o arătura de toamnă pentru introducerea sub brazdă a formelor de hibernare; o prașile efectuate în perioada de vegetație pentru distrugerea buruienilor, ce constituie plante gazdă pentru dezvoltarea tripșilor. Tratamente chimice efectuate când pragul economic de dăunare este depășit de la 3 - 5 adulți sau larve pe plantă. Se
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
produce depigmentarea țesuturilor, avortarea florilor, șiștăvirea boabelor. În loturile semincere produce pagube de 2 - 8 %. Măsuri de prevenire și combatere. Măsuri preventive: - strângerea resturilor vegetale rămase în camp după recoltare și arderea lor; - arătura adâncă de toamnă pentru introducerea sub brazdă a adulților hibernanți; - prașile repetate pentru distrugerea umbeliferelor din flora spontană. Măsuri curative: Tratamente foliare aplicate la apariția în masă a adulților cu: - Thiodan 35 CE - 0,15 %; - Zolone 35 CE - 0,15 %; - Thionex 35 CE - 0,15 %; - Mavrix 2
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
scurtă durată sunt mai puțin atacate. În anii cu condiții favorabile, pagubele pot ajunge până la 80 %. Măsuri de prevenire și combatere - Recoltarea la timp a mazării ce împiedică retragerea larvelor în sol pentru hibernare. - Efectuarea arăturilor adânci pentru introducerea sub brazdă a larvelor aflate în straturile superficiale ale solului. - Cultivarea de soiuri precoce, care sunt mai rezistente la atac. În condiții puternice de infestare se aplică tratamente chimice cu unul din insecticidele: Carbetox 37 CE - 0,4 %; Palas 50 EC - 0
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
împiedicau năvălirea demonilor și a sufletelor morților și având funcție apotropaică, șanțurile redau un act magic de luare în posesie și de cosmicizare a spațiului. "Sulcus primigenius" face parte din ritualul întemeierii unei cetăți, iar distrugerea zidurilor și tragerea unei brazde împrejurul ruinelor echivala cu distrugerea ritualică a cetății. În nuvelă, găsirea comorii trebuie să aducă și liniștea sufletului Moșului, care se chinuie de patru ani și nu poate muri până nu va fi găsită comoara: "dacă n-o găsiți, nu
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]