4,934 matches
-
încuietoare la ușa aia, a zis mama. De ce? a întrebat Rachel. Voi n-aveți una la ușa de la baie. Nu din vina noastră. Noi am vrea să punem. De ce nu puneți? a întrebat Luke. —Pentru că Helen a turnat ciment în broască. Am tăcut cu toții amintindu-ne de ziua aceea. Helen luase cimentul de la muncitorii care transformau garajul de alături într-un apartament pentru o bunicuță și, după ce terminase de umplut broasca, trecuse la a cimenta ușa de la baie, blocând-o acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
puneți? a întrebat Luke. —Pentru că Helen a turnat ciment în broască. Am tăcut cu toții amintindu-ne de ziua aceea. Helen luase cimentul de la muncitorii care transformau garajul de alături într-un apartament pentru o bunicuță și, după ce terminase de umplut broasca, trecuse la a cimenta ușa de la baie, blocând-o acolo pe Claire, care era în cadă, acordându-și o zi de îngrijire acasă. Tata a trebuit să stea ore în șir în genunchi, dăltuind frenetic, până a eliberat-o în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
dacă Mariam va fi nevoită să trăiască vreme îndelungată în cartier, va deveni până la urmă cu adevărat leproasă. — Trebuie să mergi s-o vezi, să-i spui să nu se amestece cu ceilalți, să-i duci de mâncare carne de broască țestoasă, care ajută la combaterea bolii. Și mai cu seamă, să țină mereu pe față un văl îmbibat în oțet. I-am transmis toate astea Wardei. Ea și-a procurat produsele indicate, iar când tata s-a întors în oraș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Chawla însuși trimisese Ministerului Pădurilor o astfel de propunere care se referea la defrișarea și cultivarea vegetației în funcție de niște tipare elaborate; armata propusese împrăștierea și direcționarea norilor cu ajutorul avioanelor dispuse într-o anumită formă geometrică, iar poliția o nuntă de broaște care să fie oficiată la templu. Vermaji de la universitate inventase o elice uriașă care, spera el, va crea un tunel de vânt care, avansând către lanțul Himalaya, va atrage norii de muson din sud și chiar trimisese o petiție Comisiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
iviră peste tot pe străzile indigo. Aerul se subție și se transformă într-o boare care-i făcu pielea de găină pe brațe. — Uite, strigă Kulfi, vine ploaia! Auzea zvon de bucurie dinspre bazar. Privi copiii de pe stradă sărind ca broaștele, incapabili să stea liniștiți din pricina încântării. — Se face frig, zbierau ei și se prefăceau că tremură. O să plouă. Se luptau și se trânteau unii pe alții într-o stare de veselie nestăpânită, în timp ce adulții se grăbeau prin lumina schimbătoare să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
lumina schimbătoare să ajungă până la piață și-napoi, să aducă în casă rufele spălate și hamacele. Ridicau brațele în aer salutându-se unii pe ceilalți: — În sfârșit! Musonul! Cine mai știa dacă venise din pricina elicei celei uriașe, a nunții de broaște, a muzicantului, a puterilor mercuriale sau a minunilor unui magician? Și, în definitiv, cui îi păsa? Ploaia venise în Shahkot. Musonul era în oraș. Kulfi privea cu bucurie neîncrezătoare cum mirosul de ploaie parfuma aerul ca o floare când norii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
nerușinat și îndrăzneț. Fata trebuie să țină ochii plecați și, dat fiind că e umilă și timidă, trebuie să țină și capul plecat. Nimeni nu vrea o fată care să se uite drept la oameni cu ochi bulbucați ca de broască. Trebuie să fie cu pielea deschisă la culoare, dar, dacă e mai întunecată, zestrea trebuie să includă măcar unul din următoarele articole: un televizor, un frigider, un dulap de metal Godrej și poate chiar un scuter. Fata asta trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
sa spirituală e una neobișnuită, iar comportamentele sale puerile sunt puse pe seama unei înțelepciuni de nepătruns.“ Iată-l - un articol modest care îl aducea pe Sampath în atenția lumii întregi, odată cu știrile privind penuria de alune de pământ, epidemia de broaște de copac și zvonul că era posibil ca Coca Cola să vină curând în India. 8 În momentul respectiv, domnul Chawla avu o revelație - dintr-odată, într-o descărcare copleșitoare de inteligență - o revelație atât de rapidă și de incredibilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
apucaseră să vandalizeze? Încă așezat pe vasul de toaletă, se aplecă pe fereastră,cu un megafon, ca să strige: — Marș dublu. Dați-i drumul. Soldații, dându-și seama că erau observați în mod misterios de mai sus de pe deal, săreau ca broaștele și, confuzi, se împrăștiau în direcții greșite. Oarecum înmuiat și având gânduri mai bune în privința zilei respective după ce urlase la soldații săi, brigadierul se retrase pentru a-și face baia. Privi către programul care se găsea pe perete, lângă robinete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
petele în ocean sau pe vârfuri de munte nelocuite de oameni. Trimitea să fie distruse regate întregi, să fie jefuite și cercetate în amănunt hambare și câmpuri. Cerea carne de tigru și urs, gâscă siberiană și antilopă neagră. Trimitea după broaște țestoase, țestoase-de-apă-dulce, vipere și foci. După tatu, antilope, zebre și balene. Cerea elefanți, hipopotami, iaci și cocori, macaci și... maimuțe! Maimuțe! Ah, să gătească o maimuță! Printre bambuși, prin desișul verde și galben de banane, printre urzici, până sus pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
și se colorau în albastru ca fumul de lemn și pe când tufișurile, care adunaseră umbrele încă de la sfârșitul după-amiezii, se uneau în aerul din ce în ce mai întunecat. Simțise briza pe obraji, auzise cum începeau să cânte greierii, prima întrebare ciudată a unei broaște în noapte, orăcăitul, din ce în ce mai puternic odată cu înserarea care se scurgea din pământ și din umbrele întunecate din jurul său. Ieșise din burțile negre ale tuberculilor de sub pământ, din ghiocurile ascunse de semințe și flori, din cărăbușii ca cerneala și din bambusul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
brutală și haotică. Sub pat am descoperit o sticlă neîncepută de rom - ascunsă acolo, probabil, de Felix - și am început s-o abordez. Am sărit de câteva ori pe capacul geamantanului, după ce, în prealabil, îmi înșurubasem hotărât degetul mare în broasca valizei. La un moment dat m-am trântit pe pat și, după câte se pare, am adormit câteva minute. M-a trezit telefonul. Am tras suav un gât de rom și mi-am aprins o țigară ca atunci când mă simt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
ți-o fac? Gol cum eram, aveam încă în poală portmoneul de forma unui prezervativ. Lăsasem deja patruzeci de parai la ușă. Cât costă luatul la labă? Ei, hai, tu cât socoți? Am spus, străbătut de un fior: — Cincizeci de broaște. — Ascultă-mă, îmi spuse She-She. De ce nu te îmbraci imediat, să te duci pe Seventh Avenue sau pe Forty-Second Street? Dacă tot vrei să cheltui cincizeci de dolari poate te ajută alea de acolo. Cincizeci de dolari? Nimeni nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
dat la fund. Dea. Legea militară. Legea marțială. Un tip cu nume de cură contra mahmurelii conduce toată afacerea. Primul lucru pe care l-a făcut a fost să tripleze toate prețurile, asta a făcut javra aia cu ochi de broască. Nu prea mai auzi nimic despre Lech Walesa, cel cu buze subțiri și pieptul scofâlcit. Danuta a născut fără probleme, dar ea stă deja pe picioarele ei, luptându-se pentru ea și toți copiii ei. Unde-o fi fata asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
intangibil, care le servește pentru vedere, auz, pipăit, gust, miros și pentru multe altele - un fel de aură sau emanație ce le înconjoară corpurile uriașe, tari și inutile. Ca să fim expliciți: gorfii seamănă cel mai bine dintre toate cu niște broaște enorme, lipsite de văz, cu o singură trăsătură specifică: sunt făcuți în întregime din piatră. Originile lor se pierd în negura misterului. Probabil vreo radiație care le-a distrus planeta - acum pustiită -, a cioplit în stâncă aceste capodopere de inteligență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
nu îi iartă pe cei slabi. A lor. Puținătate. Am ars strălucitori ca orice stea, mai strălucitori decât orice altă strălucire, molia mea la flacăra ei, m-am ars și m-am prăbușit. Arșița este crudă cu cel călduț. Cald. Broască, a spus și eu am orăcăit. Du-te, a spus, și eu m-am dus. De groaza țâțelor. Atunci. însă. înainte. Fiică a Fiului Răsare, iar eu credeam că mă iubea. în casa plăcerii eu am plătit cu bunătate. Ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Klim din Nirveesu gorfic. într-o bulă mică de aer, așezat pe o stâncă întinsă și netedă. Eram analizat. Afară un soare galben lucea pe un cer negru și un număr de monoliți de piatră mă înconjurau. — Arată ca niște broaște, m-am gândit. Broaște de piatră uriașe. îEul-eu a gândit asta, nu eul-Grimus. Eul-Grimus își cruța puterile ca să poată lupta cu mine pentru Trandafir.) — Este Grimus? Gândul acesta nerostit, neformulat în cuvinte, mi-a răsărit brusc în minte. A fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
într-o bulă mică de aer, așezat pe o stâncă întinsă și netedă. Eram analizat. Afară un soare galben lucea pe un cer negru și un număr de monoliți de piatră mă înconjurau. — Arată ca niște broaște, m-am gândit. Broaște de piatră uriașe. îEul-eu a gândit asta, nu eul-Grimus. Eul-Grimus își cruța puterile ca să poată lupta cu mine pentru Trandafir.) — Este Grimus? Gândul acesta nerostit, neformulat în cuvinte, mi-a răsărit brusc în minte. A fost urmat de o a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
coridor țintuit În penumbră, decupată În lucirea lividă a unei galerii care se deschidea În fund. Era așezată pe un scaun, cu spatele la perete, cu o lumînare la picioare. Închide ușa, Îmi porunci ea fără să se ridice. Cheia e În broască. M-am supus. Broasca scîrțîi cu un ecou sepulcral. Am ascultat pașii Beei apropiindu-se În spatele meu și i-am simțit atingerea pe hainele ude. — Tremuri. De frică sau de frig? — Încă nu m-am hotărît. De ce ne aflăm aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
decupată În lucirea lividă a unei galerii care se deschidea În fund. Era așezată pe un scaun, cu spatele la perete, cu o lumînare la picioare. Închide ușa, Îmi porunci ea fără să se ridice. Cheia e În broască. M-am supus. Broasca scîrțîi cu un ecou sepulcral. Am ascultat pașii Beei apropiindu-se În spatele meu și i-am simțit atingerea pe hainele ude. — Tremuri. De frică sau de frig? — Încă nu m-am hotărît. De ce ne aflăm aici? ZÎmbi În semiîntuneric și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
fără privire și fără suflet, tremura sub suprafața apei. Am urcat treptele ce duceau spre intrare. Ușa principală era Întredeschisă cîțiva centimetri. Simții un val de neliniște, căci credeam că o Închisesem atunci cînd ieșisem, În noaptea precedentă. Am examinat broasca, ce nu părea forțată, și am presupus că uitasem s-o Închid. Am Împins-o Încet și am simțit suflarea casei mîngîindu-mi fața, o adiere de lemn ars, de umezeală și de flori moarte. Am scos cutia de chibrituri pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Bea. Mi-am pipăit buzunarele, căutînd cheia. M-am uitat o clipă În spate și am avut certitudinea că două puncte strălucitoare Înaintau Încet-Încet către noi, din fundul coridorului. Ochi. Degetele mele dădură peste cheie. Am introdus-o disperat În broască, am deschis și am Împins-o pe Bea afară, bruscînd-o. Bea trebuie că Îmi citise spaima În glas, fiindcă se grăbi spre poartă, prin grădină, și nu se opri pînă cînd nu ne pomenirăm amîndoi, cu răsuflarea tăiată, acoperiți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
pînă cînd nu ne pomenirăm amîndoi, cu răsuflarea tăiată, acoperiți de sudoare, pe trotuarul bulevardului Tibidabo. — Ce s-a Întîmplat acolo jos, Daniel? Era cineva? — Nu. — Ești palid. — SÎnt palid. Hai, să mergem. — Dar cheia? O lăsasem Înăuntru, Înfiptă În broască. N-aveam nici un chef să mă Întorc după ea. Cred că am pierdut-o cînd am ieșit. O s-o căutăm altă dată. Ne-am Îndepărtat În josul bulevardului cu pași repezi. Am trecut pe trotuarul celălalt și-am slăbit pasul pînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
pierzîndu-se În interiorul apartamentului și am oftat cu ușurare. Tocmai mă pregăteam să plec, cînd am auzit pași apropiindu-se de ușă, iar orificiul vizorului se deschise Într-o lacrimă de lumină. Am zîmbit. Am ascultat cum cheia de rotea În broască și am tras adînc aer În piept. 38 — Daniel, șopti ea, cu zîmbetul În contralumină. Fumul albastru al țigării Îi Învăluia chipul. Buzele Îi străluceau stacojii, umede, sîngerînd urme pe filtrul pe care-l ținea Între arătător și inelar. Există
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
zi cu corespondența. A trebuit să fac un efort ca să nu alerg pe stradă, ca să pășesc cu acea parcimonie anonimă și cenușie a celor ce nu au secrete. CÎnd am vîrÎt cheia În ușa apartamentului, mi-am dat seama că broasca fusese forțată. Am rămas paralizată. MÎnerul Începea să se rotească din interior. M-am Întrebat dacă o să mor așa, Într-o scară de bloc Întunecată, neștiind ce se Întîmplase cu Miquel. Ușa s-a deschis și m-am pomenit față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]