2,202 matches
-
reînvie primăvara, se maturizează vara și toamna și mor iarna, în același timp cu natura, soarele însuși fiind considerat un zeu, sărbătorindu-i-se, anual, ziua de naștere: Dies Natalis Solis Invicti.40 Ciclul sărbătorilor romane începea cu Brumalia sau Bruma care se desfășura pe perioada a 24 de zile, între 24 noiembrie și 7 decembrie, închinată zeului Dionysos. Între 17-23 / 24 decembrie se sărbătoreau Saturnaliile, închinate zeului Saturn, urmate de Opalia, în cinstea soției lui Saturn, ca zeitate a rodniciei
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Ion Horea este dominat de sentiment, de atmosferă, el se estompează în muzică, în arome, în mișcare. Dacă la început culorile peisajului și ale satului erau distincte, treptat ajunge la imixtiunea cromatică în tonuri și nuanțe patinate: zilele vin cu brumă, aurăriile se sparg, se topește bântuirea de grauri, totul subordonat sentimentului belșugului. "Coșarele sunt pline. Din grajduri iese fum/ Și un miros de țuică se întinde până-n drum/ Vin carele din sate vecine cu borhot/ Și sâmburii de prună se
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
lor încrustate: "Fetele noastre cu fotă și ie/ Se ofileau sus, în munți de ftizie". Portul țărănesc, așa cum îl evocă Zilieru, ne trimite la Gh. Tuleș sau la Gh. Talaz, din perioada interbelică. "Solfegii de culori pe albe ii/ Și brume moi de arginți pe fote-n fir/ Cum în declin de toamnă trandafirii/ Dulci răni rupând, înalță muguri vii". Sau, iată-l pictând un vas din Oaș: "Din ceramică de Oaș, incendiai cu iederă odaia/ Și-n golful sângelui mustit
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
astrologia destinelor "în care sămânța neamului stă încrustată". Aluziile sunt la Traian și la dacii din care ne tragem. Poetul mânuiește abil cuvintele care poartă în ele esențe metafizice și sunt sensibile deschiderii interpretative: oglinzile nepipăite ale vântului, fecior de brumă, cuvântul altar de tăcere, blestem închis în ambră. Insula Leuky este, ne-o spune însuși poetul, "în imaginea verbului a înflori", insulă a somnului în care poetul se refugiază beat de nostalgia depărtărilor și sufocat de orașul îmbâcsit de fum
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Bătrânul lacheu este un spectru în devenire. Cunoscător al vechilor rânduieli, el devine de prisos prezentului. La ridicarea cortinei alte fantome ni se dezvăluie. De diverse mărimi și acoperite cu cearceafuri albe, mobilele populează un spațiu rece, pătruns parcă de bruma și frigul de afară, căzute peste vișinii albi, în floare fantomele vegetale. În acest peisaj, Ranevskaia este doar o ilustrată parfumată, dintr-o altfel de lume. Venirea ei provoacă o întoarcere în trecut, iar casa își trăiește alături de ea ultimele
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
un flăcău pe care voiesc a-l lua în căsătorie; dacă dimineața vor găsi acel busuioc umed, îl vor lua, iar altfel, nu. Sara, în ajunul Bobotezei, mai multe fete pun busuioc prin gard; dimineața al cui va fi cu brumă, aceea ia bărbat bogat, iar fără brumă, îl va lua sărac. în ajunul Bobotezei, fetele mari pun mărgelele ce port la gît pe pragul ușii, ca să pășească preutul peste ele cînd vine cu botezul, apoi le iau și le pun
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lua în căsătorie; dacă dimineața vor găsi acel busuioc umed, îl vor lua, iar altfel, nu. Sara, în ajunul Bobotezei, mai multe fete pun busuioc prin gard; dimineața al cui va fi cu brumă, aceea ia bărbat bogat, iar fără brumă, îl va lua sărac. în ajunul Bobotezei, fetele mari pun mărgelele ce port la gît pe pragul ușii, ca să pășească preutul peste ele cînd vine cu botezul, apoi le iau și le pun la gît, ca să se mărite curînd. Fetele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și se uită în sus e semn de cumpănă* mare. Dacă dimineața, în perdea*, oile se bat cap în cap, are să bată vîntul în acea zi. Se crede că dacă se visează cai va urma o vreme vîntoasă. Semne de brumă Se crede că dacă n-a fi brumă pînă la Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul, apoi nu va fi curînd. Cînd rupi călinele, bate bruma devreme. Se crede că dacă se călătoresc cucoarele în vreo zi înainte de Ziua Crucii, în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cumpănă* mare. Dacă dimineața, în perdea*, oile se bat cap în cap, are să bată vîntul în acea zi. Se crede că dacă se visează cai va urma o vreme vîntoasă. Semne de brumă Se crede că dacă n-a fi brumă pînă la Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul, apoi nu va fi curînd. Cînd rupi călinele, bate bruma devreme. Se crede că dacă se călătoresc cucoarele în vreo zi înainte de Ziua Crucii, în noaptea acelei zile va fi brumă. Semne de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a fi brumă pînă la Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul, apoi nu va fi curînd. Cînd rupi călinele, bate bruma devreme. Se crede că dacă se călătoresc cucoarele în vreo zi înainte de Ziua Crucii, în noaptea acelei zile va fi brumă. Semne de frig Cînd se vîră mîța în sobă sau în cuptor. Dacă zgrapțănă* mîța la ușă. Toamna, cînd pițigoii și ciocîrlanii vor țîrîi pe lîngă casă, ocoale etc. e semn sigur că frig o să fie în scurt și chiar
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
osemintele căciulie - căpățînă călugărior-breben - plantă călușar - călăreț căpchiat - nebun căpistere - covată de cernut făină căpușnic - plantă căpută - partea de deasupra a labei piciorului cătușnică - plantă cățuie - vas în care se ard mirodenii cernușcă - sămînță de negrușcă chelbe - chelie chidie - chiciură, brumă chilă - măsură pentru cereale (680 l în Muntenia, 430 l în Moldova) chin - pin chinovar - colorant roșu chiotoare - cheotoare, ața ce leagă la gît cămașa; locul de îmbinare a grinzilor chiper - piper chirci (a) - a rămîne pipernicit chiscui (a) - a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vegetație cu scopul creșterii și dezvoltării armonioase a acestora. La momentul plantării, răsadurile trebuie să aibă o vârstă de 60 - 65 de zile. Plantarea răsadurilor se face manual sau cu mașina de plantat răsaduri la începutul lunii mai, după ce pericolul brumelor târzii de primăvară a trecut. Schema de înființare este în funcție de sistemul de susținere ales, dar nu trebuie să depășească 30000 de plante/ha. Se pot folosi mai multe variante tehnologice de înființare, însă trebuie să ținem cont la toate de
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
să se mai păstreze o singură zi. În toate situațiile prezentate, durata de păstrare se poate prelungi semnificativ dacă se folosesc instalațiile frigorifice (frigidere, congelatoare, camere de frig cu atmosferă controlată). Recoltarea fructelor la această specie se face până la apariția brumei, când planta este distrusă de îngheț. Producția de fructe obținută la hectar poate depăși cu ușurință 15 - 20 t. 2.2. Tehnologia de cultură în sere Dintre toate cele trei medii de cultură: seră, solar și câmp, unde specia a
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
ducem vițeii sau iezii la supt. Vara, la prima și la a doua coasă, sub un soare arzător, toată această trudă nesfârșită era pentru ele. Tot pentru ele, semănam sfeclă în septembrie, pe care o culegeam în primele dimineți cu brumă (când era ger, făceam degerături la degete), ca să nu ducă lipsă nici iarna de furaj proaspăt. Iar din aprilie până în noiembrie, aceste doamne trebuiau duse la păscut și păzite cu câinele. Pe atunci nu existau garduri electrice, pe atunci omul
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
este un locuitor de vază, care se distinge de la o poștă", ne spune Buffon. Pentru a ne lămuri cât de inteligentă e gâsca, să ne gândim la gâștele sălbatice ale lui Konrad Lorenz, care treceau peste nenumărate obstacole, care înfruntau bruma și furtunile, care survolau o mulțime de țări, de ținuturi, pentru a se întoarce, în fiecare toamnă, la stăpânul lor; să ne gândim la gâștele Capitoliului, ale căror strigăte au salvat Roma de un atac al galilor. Și, dacă tot
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
aproape mistici: Pe trupul tău de tânără femeie / Emoții tari precum parfumuri rare/ Se-aprind ușor cum taina în moscheie,/ Ca jertfa răsărind blând pe altare. // Tăcerea rănii clipa ți-o supune, / Te-nchidă-n rouă și-n blestem curat./ Bruma se-aprinde-n iederă și-apune/ Când lacrimile reci te-au fulgerat. // Pe trupul tău înzăpezit de teamă/ Damnat mă las jertfit de-atâtea ori./ Emoții crude precum umbra-n ramă/ Ne regăsesc în tainicii fiori.// Se-aprinde bruma-n palme și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
-n blestem curat./ Bruma se-aprinde-n iederă și-apune/ Când lacrimile reci te-au fulgerat. // Pe trupul tău înzăpezit de teamă/ Damnat mă las jertfit de-atâtea ori./ Emoții crude precum umbra-n ramă/ Ne regăsesc în tainicii fiori.// Se-aprinde bruma-n palme și-n orbire/ Pe trupul tău sfios se-ncheagă-un mire". În totul, prin urmare, un poet "din școala versificatorilor maratoniști, cu suflu atletic, dar și cu o bună stăpânire a verbului, dornici să performeze în execuții tehnice
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
emblema cap de mort// nevastă-mea viața își scutură de mine covoarele/ a devenit obișnuință, cu ochi pe jumătate/ închiși călătoresc prin mine clătinat/ compartiment cu păsări mari electrizate// doarme pământul cu genunchii la gură/ sub trista subțire cămașă de brumă/ beau aer mănânc aer sunt singur ocolit/ paznicul lumii la recolta postumă". Autosuficiența, captivitatea într-un fel de perfecțiune bizară, tristețea irepresibilă cauzată de conștiința înzestrării cu un har care condamnă la solitudine, iată unele dintre trăsăturile sau atitudinile obsesive
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
umbră rezemată/ pereții se desfac și la un semn/ dintr-un tablou pădurea fermecată/ răsună lung din fluiere de lemn// și arborii se caută sub humă/ și se-ntâlnesc cu rădăcini de fier/ și se iubesc deși în vârf au brumă/ și cântă răstignirea lor pe cer". La celălalt capăt, spre sfârșitul primului deceniu al secolului XXI, departe de a se lăsa și el, asemenea unora dintre congeneri, sedus de sirenele ațâțătoare ale poeziei douămiiste, Horia Zilieru poetizează la fel de anacronic și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
chevilles et aux poignets, des cercles d'or. Et rien autre. Elle était nue" [Zola, La Сurée, p.366]. "C'était une sauvagesse adorable, une fille barbare et voluptueuse, à peine cachée dans une vapeur blanche, dans un pan de brume marine, où tout son corps se devinait" [idem]. Transparență costumului care profilează distinct corpul sugerează pânzele impresioniste. 250 "Et rien n'était d'une gaieté plus clăire que ce carnaval de gamins, ces bouts d'hommes et de femmes qui
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
mai puțin reversibil. Expunerea mai îndelungată determină înghețul, atât extracelular, cât mai ales intracelular și deci ireversibil, deoarece acele de gheață lezează iremediabil celula. Salata care îngheață foarte ușor (-0,30C/-0,50C), suportă pe termen scurt (îngheț la sol, brumă) temperaturi de până la -20C. Deși frunzele îngheață, după dezgheț ele revin în mare parte la aspectul inițial, cu excepția unor porțiuni reduse care au suprafața zbârcită, ca niște arsuri. La temperatura de -40C, distrugerea salatei este ireversibilă, mai ales când se
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
recoltare, dacă sunt nefavorabile, determină umiditatea exterioară excesivă a produsele la care aderă diverse impurități. Produsele devin mult mai perisabile dacă sunt recoltate după perioade lungi de ploi și introduse în stare umedă în depozite; dacă au fost atinse de brume și înghețuri care alternează adesea cu perioade calde; dacă recoltarea se efectuează la temperaturi ridicate (produsele puternic încălzite transpiră intens, condensând apa pe suprafața lor în momentul stocării). e) preluarea necorespunzătoare a recoltei. Produsele care nu sunt presortate, prezintă un
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
sămănarea de la sine, ni dă cea bună povățuire, când are a se face sămănătura, totuși această regulă la sămănarea după meșteșug face oarecare ecsepții (deosebire). Sămânța de crin încolțăște în curând și apoi fiind slobodă și fără de apărare în vremea brumelor de toamnă, lesne se poate strica, când din protivă, sămănându-se primăvara și urmând timp favorisitor, ar crește bine, odrasla ei pân la iarnă s-ar întări și așa mai lesne și mai sigur ar suferi asprimea timpului răce. Sămânța să
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
empatică în jurul unui monstru, o creatură nihilistă și ratată, ce devine însă tot mai simpatic pe măsură ce îi descoperim sensibilitatea devastată, pe care nici măcar iubirea nu o poate salva. Marc a trecut de cincizeci de ani și a înțeles demult că bruma de talent literar pe care o avea îi ajungea la limită pentru meseria tipic americană, importată de curînd în Europa, de profesor de creative writing. De fapt, trist și prozaic, munca aceasta îi permitea să dezvolte relații intime cu studentele
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
sărutări, minunându-se ce copil frumos eram. Eu, oricât îmi băteam capul, nu izbuteam deloc să descopăr cum vine asta, unde văd ele atâta frumusețe. (Cum adică frumos?! - îmi repetam mereu în gând, mai târziu, când crescusem și căpătasem o brumă de minte - sunt și eu o creatură acolo, egală cu celelalte creaturi din jur: cu caisul din curte, și furnicile care se strecoară printre firele de iarbă, și râma care se târăște pe pământul umed, și florile din rondul micuț
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/8582_a_9907]