4,786 matches
-
bun biograf al lui I. L. Caragiale. Epistolele ce se publică, acum, sunt necunoscute și au ca destinatar pe filosoful, traducătorul și memorialistul Nicolae Bagdasar (1896-1871), personalitate distinctă a culturii naționale. Memorialistul Șerban Cioculescu evocă, cu voluptate, întâlnirile de la celebrele cafenele bucureștene - Capșa, Nestor și Athénée-Palace, unde se adunau scriitori din diverse generații. Profesorul și filosoful Nicolae Bagdasar, după ce s-a stabilit la Iași, este adesea invocat de prietenii și confrații săi bucureșteni pe care, în perioada cât a fost administrator la
Note despre epistolograful Șerban Cioculescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4098_a_5423]
-
--- Luni, 9 decembrie, la Primăria Sectorului 2, în prezența președintelui USR Nicolae Manolescu și a primarului Neculai Onțanu, s-au decernat premiile Filialelor bucureștene. Iată lista câștigătorilor celor șase filiale din București: CRITICĂ, ESEISTICĂ ȘI ISTORIE LITERARĂ Juriul: Nicolae Bârna, Lucian Chișu, Dan Cristea, Gabriel Dimisianu, Alex Ștefănescu Premiul Cartea Anului: GELU NEGREA - Caragiale. Marele paradox (Editura Cartea Românească) Premiu susținut financiar de Primăria
Premiile Filialelor din București ale USR () [Corola-journal/Journalistic/2933_a_4258]
-
mântuitor beletristic, Dumitriu n-a întâmpinat decât ridicări din umăr și schime de dispreț. Cuprinsul haotic al primei sale cărți*), un fel de ghici-ghicitoarea-mea, n-a întâlnit nici un curios care să-și bată capul cu rezolvarea lor șsicț. Micile cancanuri bucureștene, înfășurate în clar-obscur, sprijinite pe pseudonime și camuflate în secrete de stat, n-au nici o căutare pe bulevardele cosmopolite ale Parisului. Cum de a izbutit atunci să le bage pe gât gazdelor sale istorioarele de bârfă măruntă, ecourile de țață
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
romanelor sale, drept un "nou Saint-Simon" al literelor franceze sau drept cel mai mare scriitor ivit printre români de la Panait Istrati încoace? Cititorul și-a dat repede seama că noul Saint-Simon nu e decât un colportor de anecdote și cancanuri bucureștene, a căror "cheie" a rămas în buzunarul fără fund al romancierului transfug, ceea ce dovedește că te poți pricepe la șmecherii și vicleșuguri și să nu fii, în fond, decât un prostălău. Cartea n-a avut nici măcar un succes de curiozitate
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
-se producțiilor ultimilor ani, care au adus pe scena Operei, alături de creații autohtone, și nume mari ale baletului universal, precum Georges Balanchine și Jiri Kylian, prezenta premieră a fost încredințată lui Johan Cobborg, balerin îndrăgit încă din 2003 de publicul bucureștean, ca strălucit partener al Alinei Cojocaru, și, în ultimul deceniu, afirmat pe scena internațională și în calitate de coregraf, în Anglia, Rusia, Lituania, Germania, Japonia, dacă luăm în considerație numai producția sa cu baletul La Sylphide. Dacă varianta lui Filippo Taglioni s-
„La Sylphide“ Cap de serie al baletelor romantice by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2942_a_4267]
-
a unui moment de răscruce din istoria baletului, va fi binevenită, dacă balanța va fi echilibrată cu o montare într-o viziune contemporană, cu atât mai mult cu cât ea vine după penultima stagiune - singura din toată istoria Baletului Operei bucureștene - fără nici o premieră, ci doar cu reluarea unei premiere din 2008. Și mai trebuie să se aibă în vedere și faptul că nici o cultură nu poate supraviețui numai cu creații de import. Se usucă. Dar, după premiera spectacolului La Sylphide
„La Sylphide“ Cap de serie al baletelor romantice by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2942_a_4267]
-
plin de frumuseți - Ca floarea câmpului - carte pe care autorul n-a avut bucuria s-o vadă tipărită, căci la apariția ei, imediat după război, tânărul scriitor părăsise deja această lume. Prin 1966, când, proaspăt dascăl la o modestă școală bucureșteană, primeam "sarcina" de a organiza "o manifestare culturală", animat fiind de pasiunea ce o nutream încă din copilărie pentru scrisul autorului Șoimilor și al Povestirilor, la prețuirea față de opera marelui povestitor contribuind și faptul că la Colegiul Sfântul Sava, unde
Un fiu al lui Mihail Sadoveanu - în istoria picturii românești by Virgil Lefter () [Corola-journal/Memoirs/16035_a_17360]
-
1867 martie 1944) are o evoluție ascendentă, intere santă, mult cercetată, extrem de productivă pentru istoricii literari. De-a lungul existenței sale, editoriale, revista traversează mai multe perioade de evoluție, În faza ieșeană (1 martie 1867 - martie 1885) și În cea bucureșteană (aprilie 1885 - iulie/august 1916; ianuarie 1919 - februarie/ martie 1944). Începând din 1970, revista va cunoaște o nouă Înflorire, la Iași (ca o continuatoare a revistei „Iașul literar”), având redactori pe: Dumitru Ignea, Corneliu ștefanache, Corneliu Sturzu, Alexandru Dobrescu; iar
Destinul unei reviste. In: Editura Destine Literare by Livia Ciupercă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_391]
-
20.02.1939. Cu satisfacție, memorialistul notează: „Încă de la primele numere, presa a salutat schimbarea conducerii și se sublinia convingerea că revista va fi scoasă din lâncezeala În care alunecase”. În adevăr, răsfoind colecția „Convorbirilor literare”, În ultima ei respirație bucureșteană, În plin război, și Într-un București bombardat, tulburat, Înnegurat, revista are ținută distinsă, cu subiecte interesante și incitante.
Destinul unei reviste. In: Editura Destine Literare by Livia Ciupercă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_391]
-
asigurat, de asemenea, în afara unor momente de conflict deschis, puține la număr și limitate în timp, lungi perioade de pace și relativă prosperitate (pax ottomanica).” Propria istorie este de rescris și de reînvățat. „Iarmarocul periferic“ În același număr al săptămânalului bucureștean, Andrei Pleșu își pune o întrebare , Cât de nou va fi Anul Nou?, și răspunde la ea cu farmecul știut, dar și cu scepticism în care amestecă și resemnare și luciditate, dacă merge combinația aceasta: „Mi-am dat seama că
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2892_a_4217]
-
6-12 august). De data aceasta în atenție nu se află româniicare- oferă-servicii-turistice , ci româniicare- beneficiază-de-servicii-turistice. Și la capitolul acesta suntem dezamăgitori. În deplasare, românii sar în ochi: în rău, nu în bine. Iată ce a constatat autorul articolului din săptămânalul bucureștean: „Acest sentiment de apartenență se manifestă la români prin miștocăreli foarte vocale care se transformă rapid în hăhăieli asurzitoare, căci românului îi place să hăhăie. Să se audă. Dar nu articulat. Și când se aude în Bulgaria e cu atât
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3364_a_4689]
-
Bratu Iulian Metrorex a reacționat după știrea conform căreia cele 16 trenuri cumpărate cu 97 de milioane de euro sunt prea late pentru peroanele din stațiile bucureștene, fiind necesară tăierea acestora. Iată reacția Metrorex, transmisă printr-un comunicat postat pe site-ul instituției: "Nu au fost constatate interferențe între gabaritul static al trenului nou de metrou și infrastructura metroului și nici între gabaritul cinematic al trenului nou
Reacția Metrorex cu privire la trenurile prea late care ar fi fost cumpărate by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/33693_a_35018]
-
mai mari, în anumite zone ale acestora, față de cotele stabilite prin “Instrucția nr. 314M privind normele și toleranțele pentru construcția, reparația și întreținerea căii de rulare la metrou, ediția 1997”. S.C METROREX S.A. asigură opinia publică și utilizatorii metroului bucureștean că noile trenuri de metrou fabricate de firma CAF respectă întru totul normele tehnice impuse de standardele românești și europene aplicabile pentru acest tip de vehicul, se încadrează ca și dimensiuni în limitele impuse de gabaritul de liberă trecere al
Reacția Metrorex cu privire la trenurile prea late care ar fi fost cumpărate by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/33693_a_35018]
-
ana, Elena Badea Mobilizare cu dublă semnificație a reprezentanților organizației bucureștene a Partidului Democrat Liberal, de Sfântul Nicolae. Mai mulți membrii ai PDL din organizațiile sectoarelor 3, 4, 5 au împărțit portocale bucureștenilor, acest fruct exotic fiind ales, după cum a explicat fostul prefect Mihai Atănăsoaei, pentru o dublă calitate: este "de
PDL, apreciat: Bine că ne-a dat și nu ne-a luat by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/33712_a_35037]
-
are corespondentul prim în spiritul citadin de care tânărul Steinhardt este efectiv luat în stăpânire: tramvaiul, termometrul, taxiul, cosmeticele, cinematografele, cofetăria, fabrica, muzica jazz, seratele, societățile de binefacere, saloanele literare - toate acestea măsoară febra unei lumi și întregesc portretul burgheziei bucureștene a anilor ’30. Descrierea dorinței obsedante de călătorii exotice și a goanei după senzațional, dar și a ifoselor, a ipocriziei și a afectării de care dă dovadă tânăra generație, lasă să se întrevadă ideea unei asumări critice a modelului burghez
Poveștile burgheze ale unui gurmand simpatic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3206_a_4531]
-
marea creație muzicală europeană semnată de unii dintre cei mai cunoscuți compozitori ai României, Angliei, Italiei, Franței, Austriei, Poloniei, Belgiei, Norvegiei și Germaniei. Momentul de excepție al Concertului extraordinar este interpretarea pentru prima dată în aer liber, într-un parc bucureștean a unui fragment din Cantata "Carmina Burana" de Carl Orff. Programul cultural „LUNA MAI-LUNA EUROPEI" organizat de Primăria Sectorului 3 continuă șî in week-end-ul 17,18 mai cu două concerte folclorice la care vă așteptăm cu drag. „LUNA MAI-LUNA EUROPEI
Super-spectacol de Ziua Europei. Vezi unde și cine concertează by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/32236_a_33561]
-
moral și o întruchipare a ceea ce Călinescu înțelegea prin criticul care educă, nu explică - iată un rost, astăzi, tumefiat. Dincolo de toate, Gabriel Dimisianu a rămas un om care știe să admire. Mereu luminos și gata de subtile (auto)ironii, criticul bucureștean s-a remarcat prin neputința structurală de a pulveriza, prin scrisul său, venin. Un scriitor incapabil să trăiască fals opiniile critice își face, în Amintiri și portrete literare, în primul rând, un autoportret: îndrăgostitul fără speranță de spațiul brăilean, comentatorul
Vocația seninătății by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3223_a_4548]
-
din tot ce apărea în publicațiile literare, captând irezistibil, în toată această epocă, atenția tuturor”. Cu „viitorul închis”, ei își creează propriile cazemate intelectuale, jonglând abil cu fatalitățile timpului. Nu lipsesc, în acest sens, nici elementele anecdotice. Lipsit de găzduire bucureșteană, el se găsește, alături de alți scriitori, între care și Nichita, în colonia de pe Strada Naipu 20, vreme de trei ani. Sunt fragmente ce surprind bonomia, taifasul și ambianța unei tinereți fără posibilități. Fără speranțe concrete. Arcuri în timp dau seamă
Vocația seninătății by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3223_a_4548]
-
Nicolae Mecu Grupajul epistolar reprodus mai jos datează din vremea tinereții lui G. Călinescu; mai exact, din anii stagiului său italian. Potrivit cronologiei seci, în toamna lui 1924, prin recomandările primite de la Ramiro Ortiz și Vasile Pârvan, absolventul Literelor bucureștene pleca la Roma, beneficiind de o bursă de studii de doi ani la Școala Română, secția „Cercetări de arhivă și biblioteci”. Produsul imediat al bursei este amplul și eruditul studiu privitor la „alcuni missionari cattolici italiani nella Moldavia dei secoli
O idilă giocosa by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/3012_a_4337]
-
Dumitru Avakian În adevăr, în ultima vreme publicul bucureștean a avut parte de un adevărat tezaur muzical cameral, un serial de recitaluri ce i-au fost oferite la Atheneul Român de diferitele instituții bucureștene, de Filarmonică, apoi, în cadrul concertelor ediției din acest an ale stagiunilor Sonoro, de Institutul Cultural
Tezaur muzical cameral by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/3036_a_4361]
-
Dumitru Avakian În adevăr, în ultima vreme publicul bucureștean a avut parte de un adevărat tezaur muzical cameral, un serial de recitaluri ce i-au fost oferite la Atheneul Român de diferitele instituții bucureștene, de Filarmonică, apoi, în cadrul concertelor ediției din acest an ale stagiunilor Sonoro, de Institutul Cultural Român. Debussy a fost omagiat de câțiva dintre muzicienii Filarmonicii la împlinirea a 95 de ani de la intrarea sa în eternitate. Minunat lucru a fost
Tezaur muzical cameral by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/3036_a_4361]
-
Moștenirea lui Saakașvili de Armand Goșu, Fructificarea unei deschideri diplomatice. Relațiile României cu Statele Unite în anii 60 de Virgil Țârău și Nicolae Ceaușescu vs. Mihail Gorbaciov de Vasile Buga. Dar, neîndoios, punctul de maxim interes al acestui număr din publicația bucureșteană îl constituie interviul pe care Andreea Pora i-l ia lui Gabriel Liiceanu, cu prilejul apariției cărții sale atât de provocatoare, Dragul meu turnător. Reproducem o întrebare și o parte din răspuns, ca o invitație la lectura întregului text: „Ce
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3047_a_4372]
-
document polițist mai ales când istorisește avatarurile „mortului fără moarte“, dispariția lui Virgil Tănase din viața publică și ecourile din ziare, supozițiile care se fac; document literar cînd evocă anii copilăriei din Galațiul originar, ai primei tinereți petrecute în ambianța bucureșteană, cu personaje imaginare, dar și cu personaje reale. Printre cele reale se află Adrian Păunescu și Ioan Alexandru, colegii de facultate care refuză să voteze excluderea lui Tănase din organizația de tineret, cum li se ceruse. Putem să considerăm cartea
Roman biografic și de senzație by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3049_a_4374]
-
născut în Lupeni umblă cu carnetul la subțiori și consemnează timp de câteva săptămâni (în sesiunea de vară a anului al doilea) tot ce-i spun colegii de cameră. Exasperant de acribios, el devine, cu timpul, o legendă a Literelor bucureștene. Primește chiar, din partea unor necunoscuți, cereri de „intrare în roman”. Despre această faimă orală vorbește, de altfel, și Nicolae Manolescu pe coperta a patra a volumului Aide mémoire. „Versurile lui, știute tuturor, alcătuiau un folclor la care se făceau permanent
Saturnalii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3050_a_4375]
-
Sorin Lavric Mihai Neagu Basarab, Ultima boemă bucureșteană (1964-1976), Editura Magic Print, Onești, 2013, 128 pag. Cărțile inspirate din lumea boemei atrag prin pitorescul anecdotelor și resping prin secimea ideilor. Un boem e savuros în conduită și lamentabil în concepție, iar ideile ce-i trec prin cap sunt
Scăpătați de geniu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3052_a_4377]