4,943 matches
-
Dimitrie 360. Bonaparte, v. Napoleon ~. Bonev, Čavdar 47. Bonfort, Stefano 163. Bonnet, Georges 342. Bonnet, Henri 194. Boppe, Auguste 153. Borăleanul, diac 120. Bordeanu, N. 287. Bordes, Jan Carel des 157, 166. Borgolte, M. 56. Boricius, v. Bortz. Boril, țar bulgar 37. Borsi-Kalman, Bela 141, 142. Bortz, rege cuman 41, 42. Boskovic 148. Bosscha-Erdbrink, G. R. 146. Bossu, C. 473. Bossuet 152. Bossy, Raul V. 168, 288, 289, 298. Botezat, Eugen 364. Botnariuc, Ștefan 404. Botoran, Constantin 332, 337. Botoșăneanu, Theoctist
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1938, pe tema Provincia în cadrul culturii române, la întrebări răspunzând Camil Petrescu, Mircea Streinul ș.a. Că articole de direcție, caracteristice rămân cele ale lui Gh. Tulbure, De la Iosif Vulcan până azi, Nichifor Crainic, Moștenitorii victoriei. Cuvinte către tineretul intelectual, Gh. Bulgar, Perspective în scrisul actual. Alți colaboratori: Emin Asan, Sever Stoica, A. Crăciun, Augustin Cosma, St. Munteanu; în genere, autorii preferau, în cazul articolelor de mai mică întindere, folosirea pseudonimului. După evenimentele din decembrie 1989, mai multe publicații și-au revendicat
GAZETA DE VEST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287193_a_288522]
-
și stilurile celor doi scriitori. Volumul Ipostaze lirice și narative (1999) se află sub semnul declarat al opiniilor exprimate de Nicolae Manolescu în Arca lui Noe. Dacă unele studii, precum cele despre polonezii Czeslaw Milosz și Wislawa Szymborska ori despre bulgarii A. Konstantinov și E. Stanev, completează tabloul răspândirii literaturilor slave în spațiul românesc, cele mai multe comentarii pun în lumină caracterele „corintice” ale lucrărilor unor scriitori polonezi și bulgari, raportați adesea la cei români. Sub acest raport, se subliniază, mai întâi, rolul
GEAMBASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287208_a_288537]
-
preponderent erotice, pline de dramatism, de sfâșieri lăuntrice, exprimate într-un vers contorsionat, încărcat de imagini și tonuri biblice. M. a mai publicat ediții din opera lui G. Călinescu, Ion Marin Sadoveanu și prefețe la traduceri din diverși autori, ruși, bulgari, ucraineni, sârbi. SCRIERI: Timp și mod, București, 1983; Viciul nepedepsit, București, 1994; Catifea aurie, București, 1999. Ediții: G. Călinescu, Poezii. Teatru. Nuvele, postfața edit., București, 1986; Ion Marin Sadoveanu, Taurul mării, pref. edit., București, 1987. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Debuturi
MIHAESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288114_a_289443]
-
a armatei. Dată fiind compoziția națională a PCR În momentul confirmării sale că forța politică legală În România - august-septembrie 1944 - și numărul redus al aderenților, desemnarea unui prim-secretar de origine română - predecesorii lor fuseseră, În ordine, un polonez, un bulgar și un maghiar - indică În mod evident dorința de adaptare la caracteristicile statului român și la tradiția să naționalistă. Deschiderea primului așezământ de Învătământ politic al PCR În martie 1945 urmează cu câteva zile instaurării primului guvern prosovietic la București
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de origine, prin diferite mijloace, printre care achiziția de cărți destinate În final bibliotecilor universitare. Exită și alte programme mai mici. Cel mai recent dintre programme este regional și vizează apropierea Între rețelele sud-est europene prin invitarea de bursieri (10) bulgari, turci, greci, moldoveni etc. Fondat În noiembrie 2000, CAS s-a orientat de la Inceput către cercetări regionale, propunându-și «să universalizeze problematică regională». Este condus de doi istorici ai culturii, Aleksander Kiossev și Diana Mișkova. CAS a Început cu două
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
latine! Termenul vlah suprima ideea (colectivă) a unei old ethnicity și obnubila identitatea: vlahii constituiau numai un �corp străin" în plurietnia danubiano-balcanică (prin documentele medievale, a arătat, printre alții, Stelian Brezianu, ei erau considerați Daci, Misieni, Bessi, ba chiar și... Bulgari!). Fiind vorba de comunități compacte, închise - care, în plus, prin păstorit, își asigurau o largă mobilitate (mai ales în munți), Bizantinii îi considerau �fără stăpân" (gr. avasilentoï) și îi descriau ca genus hominum vagus, incertis errans sedibus. Mai ales în
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
apoi la romani (unde Ianus e Soarele și Iana sau Diana - Luna), la popoarele germanice, la slavii răsăriteni și la unele popoare balcanice. În tradiția noastră orală există numeroase credințe despre „sfântul Soare” și „sfânta Lună”. Numai la români, la bulgari și la croați se găsește transpunerea poetică a acestei legende în cântec epic. Potrivit concepției antropomorfice și animiste, cei doi aștri sunt frate și soră la a căror căsătorie se opun elementele naturii și cele supranaturale. Intriga baladei pornește de la
SOARELE SI LUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
Tiktin nu ignoră formele vechi slave vĭdova și vĭdovĭcĭ, dar Ciorănescu - informat de Lexiconul lui Fr. Miklosich despre forma slavă vĭdova - consideră neadevărată această trimitere (influențată - crede el - de opinia eronată a lui A. dr. Cihac [II, 443] și a bulgarului B. țonev). După părerea lui H. Tiktin, sunetul v din ultima silabă (inexistent în etimonul latinesc) poate fi explicat cu aparițiile similare din măduvă sau pivă. într-o notă (p. 234, nota 3), Vasile Scurtu, cel evocat mai sus, notează
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
românilor „coboară” în Balcani, de felul celor practicate - zice Georges Duby - de către dinastiile feudale apusene - nota mea, D.H.M.] cu ele. Pe vremea când se încheagă marele voievodat al țării Românești (1300-1350) erau trei neamuri de țări bulgărești, în cele trei Bulgarii ce se făcuseră pe atuncea: una la Marea Neagră, alta la Târnova și o a treia la Vidin; erau apoi neamurile regale sârbești din Serbia și din Bosnia, mai târziu și din Herțegovina; veneau apoi o mulțime de stăpânitori mai mici
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în mișcări, cu căciulile pe o ureche, certăreți și puși pe tocmeală, lipoveni uriași, cu bărbile ca niște mături, liniștiți, blânzi, umblând numai în grup; tătari tăcuți, turci negustoroși; oameni oacheși și volubili; greci zarzavagii, albanezi cu dulciuri și susanuri; bulgari mărunți de stat, cercetând mărfurile cu ochi severi de gospodari; macedoneni cu oi de vânzare, mocani, călcând rar și apăsat, spătoși, bănuitori”. Speciile jurnalistice cultivate după 1989 - cronici și articole - au fost reunite în volumele intitulate generic Vorbe parlamentare (2001
SINCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289695_a_291024]
-
de Giers cu reprezentantul Bulgariei la București, Hristofor Hesapciev, cel care preciza că M. Giers avea mare influență la Petersburg și subiectiv că „avea mari simpatii pentru țara noastră (Bulgaria - n.n.)” <ref id="102"> 102 Hristofor Hesapciev, Amintirile unui diplomat bulgar În România (1905-1910), București, 2003, traducere de Daniel Cain, p. 62 (În original, Христофор Хесапчиев, Служба на България в чужбина. Военнодипломатически спомени (1899-1914), София, 1993.</ref>. În ceea ce privește relațiile româno-ruse În perioada cât Mihail N. de Giers s-a aflat În
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
franceză vine de la apropierea româno-rusă, pecetluită și prin misiunea lui Ioan Cantacuzino și a episcopului Melchisedek la Sankt-Petersburg, văzută ca baza unei antante În „problema orientală”. Imperiul rus ar fi fost interesat să flateze aspirațiile naționaliste ale românilor, sârbilor și bulgarilor pentru a provoca o criză În Orient. Din acest motiv, Franța a insistat de câte ori a avut ocazia, că ar fi o imprudență ca România să renunțe la garanția colectivă, mai ales Într-o vreme În care tributul a devenit modic
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
sud-slavi explică înflorirea literelor și artelor din veacul următor, ci „evoluția internă” a Țărilor Române. Autorul constată că nici în copierea manuscriselor, nici în ilustrarea și împodobirea cu miniaturi a codicelor nu poate fi dovedită participarea cărturarilor și artiștilor sud-slavi, bulgari în speță. Cultură românească în limba slavona - se arătă în această veritabilă introducere în literatura română veche - a fost zămislita de cei al căror spirit se recunoaște sub învelișul împrumutat, adică de cărturarii români. Tezele cărții, în care tradiției bizantine
TURDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290311_a_291640]
-
zonă a versificărilor conjuncturale meșteșugul e bine stăpânit, ritmurile cantabile fiind caracterizante. De aici, și reușitele lui T. ca autor de versuri pentru copii și ca traducător. A dat versiuni notabile din poeți ruși (A. S. Pușkin, A. A. Blok) și bulgari (Hristo Botev, N. I. Vapțarov, Elisaveta Bagreana, Pencio Slaveikov și numeroși clasici și contemporani incluși în două cuprinzătoare antologii), a transpus, de asemenea, poemul epic în versuri iambice Albigenzii de Nikolaus Lenau. SCRIERI:Vioara roșie, București, 1948; Balada tovarășului căzut împărțind
TULBURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
mere țigance (1964) și cu romanul-parabolă Povestea cu cocoșul roșu (1966), care va avea mai multe ediții. A tradus din Aleksandr Pușkin, romane de Vasili Șukșin și Valentin Rasputin, Peripețiile bravului soldat Svejk de Jaroslav Hasek și Bai Ganiu al bulgarului Aleko Konstantinov. În 1994 a primit Premiul Național în domeniul literaturii, artei și arhitecturii din Republica Moldova, iar în 2002 Premiul Opera Omnia al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. În cărțile sale V. se dovedește un povestitor atent la cele mai subtile
VASILACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
STUDII DE LITERATURĂ UNIVERSALĂ, publicație apărută la București, anual sau bianual, între 1956 și 1980, editata de Societatea de Stiinte Filologice din România. În primul număr este menționat un comitet de conducere format din Al. Bistrițianu, Gh. Bulgar, Valentin Lipatti și Emil Manu, redactori responsabili fiind apoi Tudor Vianu (1962-1964) și Alexandru Balaci (1965-1980). Comitetul de redacție este alcătuit inițial din Alexandru Balaci (redactor responsabil adjunct) și Jean Livescu, Ana Cartianu, Vera Călin, I. C. Chițimia, Ovidiu Drimba, Tamara
STUDII DE LITERATURA UNIVERSALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289996_a_291325]
-
Portugalia (30%) se situează sub pragul respectiv. Dintre români, doar 26% consideră prietenii drept foarte importanți, la fel ca polonezii, rușii, bielorușii, cehii și balticii (exceptând letonii, care își valorizează mai puțin rețeaua de prieteni). Ungurii, slovacii, ucrainenii, croații și bulgarii sunt mai aproape de modelul Italiei, Spaniei și Portugaliei. În schimb, majoritatea europenilor consideră familia drept „foarte importantă”. Excelează țările de la marginea continentului: Turcia și Malta (97, respectiv 95%), dar și Islanda, Polonia, Italia, Ungaria, Suedia și cele două Irlande (toate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unor grupuri mari, cum sunt clasele de elevi cu care se lucrează în școli. Dintre toate acestea, ne-am oprit atenția supra sugestopediei, o metodă modernă de asimilare a limbii engleze într-un mod eficient și extrem de plăcut. Inventată de bulgarul Gheorghi LozanovGîn 1971, sugestopedia, ramură a sugestologiei - știința sugestiei, un factor comunicațional constant care, în special prin intermediul unei activități mentale para-conștiente (nivele noi ale manifestării psiho-fiziologice ale personalității) poate crea condiții pentru stimularea rezervelor capacităților funcționale ale personalității. Metoda consta
Sugestopedia – metoda prin care înveţi uşor şi uiţi greu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Manuela Huţupaşu, Mihaela Şimonca () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1158]
-
cu aluviuni. Bistrița, de la slavul bystru, înseamnă și "repede" dar și "limpede", sensuri ce se regăsesc ca atare în hidronimia minoră; de exemplu Repedea, afluent pe Bistrița năsăudeană, Limpedea pe cea nemțeană. În sudul țării, prin contact direct cu sârbi, bulgari și turci, Dunărea nedespărțindu-ne, dimpotrivă, înlesnindu-ne legăturile, am preluat cuvinte legate de ape, precum gârlă, crac (braț), șipot (izvor), de la bulgari; iar bunar (fîntînă) și ierugă (iazul morii) de la sârbi. Afluentul Vedei, Teleormanul, își are numele (ca și
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Repedea, afluent pe Bistrița năsăudeană, Limpedea pe cea nemțeană. În sudul țării, prin contact direct cu sârbi, bulgari și turci, Dunărea nedespărțindu-ne, dimpotrivă, înlesnindu-ne legăturile, am preluat cuvinte legate de ape, precum gârlă, crac (braț), șipot (izvor), de la bulgari; iar bunar (fîntînă) și ierugă (iazul morii) de la sârbi. Afluentul Vedei, Teleormanul, își are numele (ca și județul) de la denumirea turcă Deliorman = Pădure Nebună, dat pe vremuri imensului codru al Vlăsiei, ce cobora pe Argeș, de la munte, pentru a trece
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
exemplu Frumoasa - Dobra sau Repedea - Bistra - Sebeș). Se mai observă că aceste influențe și preluări, de o parte și de alta, țin de repartiția generală a contractelor: în Transilvania cu sașii și ungurii, în Oltenia, Muntenia și Dobrogea cu sârbii, bulgarii și turcii, iar cu slavii în toată țara, pe urma unor îndelungate și efective contacte. Această clară influență în hidronimie merită să fie studiată mai de aproape. S-ar părea că de alte concluzii nu mai este nevoie, dacă menționăm
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
35 anni, p. 485-486, nr. 431; Ernest Jäckh (ed.), Kiderlen Waechter - intime (d’après ses notes et sa correspondance), Paris, 1926, p. 114-24. </ref>. Până și politica de Înarmare a părut să fie calibrată la un moment dat În funcție de mișcările bulgarilor: „Când Bulgaria comandă 50 de tunuri - Îi declara Regele Carol I ministrului german Kiderlen, În martie 1905 - noi trebuie să comandăm 60!” <ref id="54">54 Michael Behnen, op. cit., p. 351. </ref> Criza instalată progresiv În relațiile cu Bulgaria i-
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
Eugen L. Groza publică dramă în patru acte Jertfă întunericului, Florian Potra își consemnează impresiile de călătorie (Poveste cu peșteri, Cetatea seraiului). Bogată e rubrică „Recenzii”, susținută de Ovidiu Drimba, Traian Blajovici, Vlad Zărnescu, Dinu Tănase, Ioan Sereș și Gh. Bulgar, unde sunt comentate volume de Cezar Petrescu, G. Tutoveanu, Ionel Teodoreanu, Peter Neagoe ș.a. Și fiindcă periodicul se adresează elevilor și e scris în cea mai mare parte de ei, Ovidiu Drimba semnează în numărul 5/1938 un articol-avertisment intitulat
ŢARA VISURILOR NOASTRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290074_a_291403]
-
două decenii, revista reapare în două serii, din iunie 1967 până în decembrie 1980, apoi din 1990, ca publicație a noilor generații de elevi din liceul orădean. În 1977 se marchează aniversarea periodicului, printre semnatari aflându-se Ovidiu Drimba și Gh. Bulgar. A. S.
ŢARA VISURILOR NOASTRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290074_a_291403]