2,228 matches
-
ca noi, prin atitudinea ce vom ținea-o, să nu ne depărtăm câtuși de puțin de la o politică înțeleaptă, care să nu se inspire decât de propriile interese românești, fiindcă este o probă evidentă că o asemenea politică este singura bună pentru România, fiindcă pururea am cerut-o, fiindcă am regretat și regretăm și astăzi că înaltul areopag european nu ne-a asigurat el însuși condițiunile de existență ce le doream cu toții pentru statul nostru. La ideile melancolice ale "Presei" vom
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ca noi, prin atitudinea ce vom ținea-o, să nu ne depărtăm câtuși de puțin de la o politică înțeleaptă, care să nu se inspire decât de propriile interese românești, fiindcă este o probă evidentă că o asemenea politică este singura bună pentru România, fiindcă pururea am cerut-o, fiindcă am regretat și regretăm și astăzi că înaltul areopag european nu ne-a asigurat el însuși condițiile de existență ce le doream cu toții pentru statul nostru. Noi nu putem decât regreta că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
e într-adevăr marea artă de conservare pentru un guvern în orice țară și într-a noastră îndeosebi: de-a-i face bine afacerile. Nu e nimic care să descurajeze mai mult de la luptă pe partidele ostile decât succesul unei politice bune, precum nimic nu le încurajează mai mult decât eșecurile suferite de-o politică rea. Daca partidul republican ar voi să guverne și să administreze țara numai în interesul unic al țării ar vedea pe toată lumea asociindu-se cu Republica, făr-a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a mai înmulțit c-o locuțiune. A cere slujbă se zice a cere "o situație". În Iași puținii roșii câți sânt trăiesc cu aliații lor, cu liberalii moderați, ca guelfii cu ghibelinii, încît nu ne-am mira daca într-o bună dimineața am afla că șeful partidului roșu din Iași, d. Herșcu Goldner, a căzut jertfă virtuților sale civice în luptă c-un liberal moderat și că a lăsat diată scrisă cu cerneală roșie prin care îl însărcinează pe d. Gheorghian
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
prin faptele sale ieșite din comun. Ca în final, să se spună într-o legendă că „Lumea crede că el nu a murit, făr’ s-a înălțat la cer cu trup cu tot, ca să-și dea samă de faptele lui bune creștinești”. Istoricul englez Seton Watson considera că „Ștefan cel Mare a fost, alături de Iancu de Hunedoara, Sobieski și principele Eugeniu, unul din cei patru campioni ai Creștinătății”.
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la ce oră iară ne ținea predică. Măi flăcăule, am șapteșpatru de ani, mie nu Îmi e frică de nimica și n-am nevoie să spun lucruri care nu au fost... Da’ așa atmosferă ca la noi acolo nu exista... Bună... Ce dracu’ o fi avut popa acela, eu nu pot să știu... O liniște și... cum să spun io? O atmosferă... ce nu exista. Și ne Împărtășa În fiecare zi, pe la zece așa. Și era o atmosferă extraordinar de bună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Bună... Ce dracu’ o fi avut popa acela, eu nu pot să știu... O liniște și... cum să spun io? O atmosferă... ce nu exista. Și ne Împărtășa În fiecare zi, pe la zece așa. Și era o atmosferă extraordinar de bună... La un moment dat a venit un ordin, așa, care are mustață, barbă și nu avea trecut la dosar treaba asta trebuia terminat. Preotul Iovan, probabil, așa zic eu, n-a avut barbă când l-a arestat... Și, țin minte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În fine piesele cele sporadice, dar escelente ale d-lui Urechia, a căror păcat mare e acela că nu sunt mai multe, că nu sunt cât de multe. Afară de astea e "Răzvan-Vodă" a d-lui Hașdeu, dramă în cele mai multe privințe bună; apoi mai sunt vro două - trei încercări ofticoase ale unui domn Dimitrescu, cari totuși se pot juca din cauza unor merite adeseori foarte îndoioase. La urma urmelor se 'nțelege că vom trece la piesele ce nu merită a fi jucate - și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cuvânt. Cetățenii iașeni au îndreptat o telegramă de recunoștință către M. Sa Preaînălțatul nostru Domn, carele întotdeauna au dovedit cât de mult e mișcată inima Sa generoasă pentru toate durerile și bucuriele poporului și țărei Sale. Căci și acuma mulțămim bunei voinți a M. Sale ridicarea acestui monument întru vecinica amintire a lui Grigorie Vodă, ce cu viața au plătit întregimea pământului strămoșesc și acea sfințită coroană ce prin slăbiciunea veacurilor și nu din vina Domniei au pierdut o neprețuită piatră
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nu o datorie, nimenea n-a putut fi silit de a-l esersa, mai ales fiindcă nici n-a contestat nimenea, în ședeță sau nemijlocit după ea, aclamațiunea. 6) Cei ce contestă alegerea din ședința primă n-o fac din bună - credință, căci în realitate nu se îndoiesc despre legalitatea ei. D-nul Ioniță Bumbac, ales în ședința primă de președinte nu prin vot secret ci prin aclamațiune, a primit condiționat prezidența pe care azi el și cu ai săi o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Dreptul, întrucît e scris la noi în consonanță cu adevăruri recunoscute, este valabil pentru toată lumea, poezia noastră poporală și artistică întrucît e frumoasă e frumoasă pentru toată lumea, în fine binele obiectiv din noi ni-l recunoaște asemenea oricare om de bună - credință Cumcă din acest principiu fundamental s-au tras apoi cu intențiune concluziuni false nu trebuie s-o mai pomenim, căci altfel publicul n-ar fi până azi în eroare în privința adevărului. Tocmai în concluziuni false și imposibile, în răsuciri
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
e străină, literatura e națională, dar e în urma culturei. Popor de contraste... e o frază. ["FIECARE LUCRU POARTĂ ÎN SINE... "] 2291 Fiecare lucru poartă în sine însuși măsura sa. De aceea e o caracteristică a omului 55v inteligent și de bună - credință că, formulând lucruri sau raporturi în scris sau vorbire, va cerca s-o facă în măsura dictată de firea lucrurilor, în scurt; espresia celor cugetate va fi adecuată cu materialul cugetat. Asta e specific uman. Pe când omul neinteligent face
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în scurt; espresia celor cugetate va fi adecuată cu materialul cugetat. Asta e specific uman. Pe când omul neinteligent face din sine însuși măsura lucrurilor și mestecă subiectul său în cele ce sunt și se 'ntîmplă, cel cel inteligent și de bună - credință va cerca să se dezbere de tot ce-ar putea să-i întunece judecata. Inteligența e putința, buna - credință e voința de-a vedea și reproduce obiectiv cele ce esistă și se 'ntîmplă. Acuma sunt la noi 4 specii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dezbere de tot ce-ar putea să-i întunece judecata. Inteligența e putința, buna - credință e voința de-a vedea și reproduce obiectiv cele ce esistă și se 'ntîmplă. Acuma sunt la noi 4 specii de jurnale: Neinteligente dar de bună - credință; aceste nu posed posibilitatea de a vedea obiectiv: Telegraful. Inteligente dar de rea - credință; aceste nu posed voința de-a vedea obiectiv. Neinteligente și de rea - credință; aceste sunt gunoiul presei noastre: Trompeta, Poporul. Inteligente și de bună - credință
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de bună - credință; aceste nu posed posibilitatea de a vedea obiectiv: Telegraful. Inteligente dar de rea - credință; aceste nu posed voința de-a vedea obiectiv. Neinteligente și de rea - credință; aceste sunt gunoiul presei noastre: Trompeta, Poporul. Inteligente și de bună - credință în fine. În ată privință nu ne dăm părerea, căci 56r ne temem că aceste organe ar fi batjocorite [2în felul: ]2. Asta-i caracterul mai multor jurnale din Austria: Albina, Federațiunea, Telegraful. TEATRU ROMÎNESC ["MOARTEA LUI CONSTANTIN BRÎNCOVANU
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
femei sortează și ambalează marfa pentru expediție. Constată că totul este în regulă, termină de inspectat și se întoarce în birou, pregătindu-se să-și amenajeze un pat din trei scaune puse unul lîngă altul, să doarmă un ceas măcar. Bună... dimineața! salută o voce de femeie, la numai cîteva secunde după ce se aude o bătaie scurtă în ușa care se deschide puțin, cît să treacă un om și se închide la loc, cu zgomot surd. Mihai se întoarce: în fața lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
un copac În pădure. „Nu am vrut să Împușc pe aceste două femei, ci am vrut numai să fie Înaintate la Legiunea jandarmi Iași”, a pretins Gherghelaș XE "Gherghelaș, Teodor" la confruntarea cu cele două evreice. Dar ele au dezmințit bunele lui intenții și au declarat că „au reușit să fugă dela pomul unde au fost legate, spre a nu fi Împușcate”24. Nicăieri nu se putea găsi adăpost și ajutor. Într-o zonă În care erau sute de sate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
în legătură cu asta. — Rozanov ți-a scris despre mine? întrebă Tom. — Da. Era de părere că te-ai purtat mizerabil. Se referea la petrecerea aceea destrăbălată, pentru care lumea m-a acuzat pe mine. Tom, cu discreția lui obișnuită și cu bunele lui maniere, a avut ideea de a-i cânta domnișoarei o serenadă, împreună cu bețivanii lui. Nu-i adevărat, se apără Tom. Nu? întrebă Brian. Și joi seara unde ai fost? — La Diane Sedleigh. — Poftim! exultă George. — Dar nu-i ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
chiar și luând toate astea în considerare, nu puteam să mă prefac că nu văd că eram destul de jos pe lista de priorități a Shebei. Eram sigură că mă prețuia. Dar sub ce formă? Ca o colegă amuzantă? Ca o bună ascultătoare? Când s-a terminat școala în iulie, nu ne-am făcut planuri precise de cum să ne întâlnim vara, dar exista, cel puțin din punctul meu de vedere, o înțelegere implicită că aveam să ne vedem curând. Până la urmă, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
intern în sistemul public, Editura Tribuna Economică, București, pp. 106-107. footnote>. Primul rol se manifestă în etapele incipiente ale introducerii unui sistem solid de conducere, când auditul intern are marea oportunitate de a sfătui și consilia conducerea în ceea ce privește avantajele introducerii bunelor practici și de a sprijini eforturile acesteia în introducerea politicilor, mecanismelor și procedurilor. Al doilea rol jucat de auditul intern este atunci când verifică sistemul de conducere cu scopul de a furniza eficiența, eficacitatea acestuia, și face recomandări ori de câte ori se impun
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
sunt mai ușor de stăpânit și mai ușor de suportat. În orașe se dezvoltă noile clase sociale care sunt comercianții și meșteșugarii. Munca devine organizată. Orașul devine centrul civilizației pentru că este centrul culturii. Orașul este un spațiu în care efectele bunei vecinătăți și solidarități sunt imediat vizibile. Oamenii învață să trăiască alături și observă că numai așa viața le este mai ușoară. În oraș, omul începe să aibă timp pentru reflecție și educație. Orașul modelează elementul fundamental, cultural. Capitalismul este, după
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
162). Fl. Ilioasa se ocupă și el tangențial de acest aspect, așa cum arătat infra și supra. XX. Predarea istoriei literare Această materie se predă, aflăm din precizările făcute de Papadopol, în ultimii doi ani de liceu. încercând să argumenteze o bună a abordare a acestei discipline, care este prin excelență teoretică și aridă prin colecția nume și date pe care o vehiculează, Papadopol examinează critic opiniile unor specialiști francezi în această privință și ajunge la concluzia că nu istoria literaturii în
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
nu implică adoptarea obligatorie a unor acte juridice. Reglementarea, în sensul la care ne referim, presupune, în primul rând, măsuri de natură stimulativă cum ar fi coreglementarea, autoreglementarea, recomandările, consultarea autorităților științifice, crearea de rețele și punerea în comun a bunelor practici, evaluarea cererii și punerea în aplicare a regulilor etc. Putem concluziona că o agenție europeană de reglementare nu înseamnă, în mod neapărat, puterea de a adopta norme juridice obligatorii (Comunicarea The Framework for European Regulatory Agencies, decembrie 2002). Ceea ce
Politici publice şi guvernanȚa Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
când spunea că va vorbi atunci când va fi pregătită să o facă. La vârsta de 4 ani, limbajul ei era asemenea cu cel al vărului de 2 ani. Mama era îngrijorată, dar toți din casă simțeau că va deveni o bună vorbitoare, deoarece înțelegea propoziții și fraze complicate și reacționa adecvat la ele. (categoria: limbaj întârziat pe model normal) Caz 3. Elevul a fost un sugar vioi, care a început să vorbească la 11 luni. La vârsta de 2 ani, el
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de 878 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 376. 879 Ibidem, p. 377. 880 Ibidem, p. 378. 881 Ibidem. 237 însoțire: „Vedeți de-aici că pentru om muierea/ E sprijinul și raiul și plăcerea;/ Atâta-i de supusă și de bună/ Încât li-i dulce traiul împreună.” 882 Cu toate acestea se recunoaște faptul că succesul oricărei căsnicii ține de înțelepciunea bărbatului de a se supune consoartei: „De vrei să-ți faci văleatul fără teamă/ Fă cum te-nvață dânsa și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]