6,806 matches
-
cunoaște pe Creatorul Său, pe măsura eforturilor sale ascetice. Celor care au știut să-și facă din smerenie și curătie mijloace în opera duhovnicească de desăvârșire, Dumnezeu li se descoperă, li se oferă, la sfârșitul tuturor acestor eforturi, în infinitatea bunătății și iubirii Sale, ca un ocean nesfârșit de sensuri și înțelesuri. De acestea, credinciosul se împărtășește potrivit eforturilor sale de spiritualizare, potrivit dorinței sale de curăție și de cunoaștere a adevăratei vieți, cea întru Iisus Hristos. În încheiere, voi sublinia
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
de felurite legume : napi, varză, sfeclă, ceapă, usturoi. A mai dat Cel de Sus un mare dar locuitorilor acestor ținuturi: grădini și livezi întinse, care rodesc multe feluri de fructe: rodii, cireșe, meri, peri, curmale, măsline, struguri și încă alte bunătăți ale pământului. În această țară de legendă - parcă separată de Creatorul lumii în două tabere de locuitori atât de diferiți în preocupări - , pe primul șir de munți care străjuiesc marginea câmpiei, era așezată o cetate impozantă, înconjurată de ziduri puternice
CETATEA DE LUMINĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367529_a_368858]
-
muntelui, încât cetatea se putea vedea de departe, dintre sutele de sate din vale, risipite prin câmpia armeană. Cetatea era un simbol, un vis, un ideal pentru bieții locuitori de la câmpie, dar și de la munte, sugerând frumusețe și bogăție. Însă bunătățile cetății nu erau hărăzite pentru tot poporul amărât de la țară ci, mai degrabă, doar pentru locuitorii privilegiați ai cetății. De-a lungul multor veacuri de după Potopul lui Noe, locuitorii acestor ținuturi au uitat învățăturile cele adevărate de la primul patriarh de după
CETATEA DE LUMINĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367529_a_368858]
-
închinate idolilor, ceremonii stranii, superstiții înrobitoare, numeroase și înfricoșătoare. Dacă oamenii ținutului mai respectau o brumă de omenie și anumite reguli sociale bune, asta se datora faptului că chiar și în lumea decăzută încă mai existau oameni care iubeau dreptatea, bunătatea și într-ajutorarea. Și asta, în ciuda tendinței stăpânitorilor de a asupri totul, și oameni, și cugetele lor. Un dram de omenie supraviețuia în civilizațiile omenești de pretutindeni, în pofida nedreptăților stăpânitorilor, a cuceritorilor, a hoțiilor, a bolilor și a necazurilor de
CETATEA DE LUMINĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367529_a_368858]
-
sărbători naționale, expoziții și concursuri în onoarea nelegiuirii făptuite. Dar omul este o ființă complexă, cu mult deasupra animalelor; el nu se mulțumește cu putere & bogăție, ceva ce ține de zonă materială. Cel rău dorește să fie admirat drept întruchiparea bunătății și dreptății pe pământ, de aceea vă blama victima, va declara că își merită soarta, ba chiar, ca a și cerut-o! Sunt convinsă că multe exemple vă vin în minte, popoare oprimate, țări desfigurate, oameni batjocoriți pentru ceva de
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367497_a_368826]
-
SEAMĂNĂ CU NIMENI, SEAMĂNĂ NUMAI CU EA Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1552 din 01 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Frați ca miejii de nucă am fi cu toții de-am avea măcar o parte de voioșie și bunătate pe care le găsim pure doar la țânci ca mieii. De ce ne-am preface cu mâna noastră mereu, mereu, cărarea de trandafiri în deal povârnit?! De ce nu lăsăm clipelor aripile și savoarea și le îngreunăm cu pietre de moară ca să
GIANINA CORONDAN. NU SEAMĂNĂ CU NIMENI, SEAMĂNĂ NUMAI CU EA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367545_a_368874]
-
de omenie... Aceste ocupații și haruri ale sale sunt ca ciocanul sculptorului, rotund pentru ca oricum ar lovi dalta să nu o nimerească de o muchie ce-ar putea să imprime o direcție inexactă, deformând relieful operei. Inteligența, voia bună, tonusul, bunătatea, frumusețea sunt calitățile umane neîntrecute ale Gianinei Corondan. Cu ele nu adememenește capriciile vieții, nu minte anii ci biruie și-nflorește-n flori de iasomii, surâs și soare superbitatea feminină. De aici și în unitate cu acestea începe actul concret
GIANINA CORONDAN. NU SEAMĂNĂ CU NIMENI, SEAMĂNĂ NUMAI CU EA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367545_a_368874]
-
că-l va putea salva de la moarte. Pe pământ începuse o acțiune de stârpire a ființelor subacvatice metamorfozate în femeie și Ondine este pe punctul de a fi victima absurdelor legi omenești, deși nu adusese pe lume decât iubire și bunătate. Spre deosebire de unchiul ei, ea ajunge la o înțelegere superioară a lumii oamenilor: „Dar nu judeca sentimentele oamenilor cu măsurile noastre de ondini. Adesea tocmai bărbații care-și înșală soțiile sunt aceia care le iubesc mai mult. Adesea cei care înșală
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
și publicist: sute de articole publicate în zeci de reviste de specialitate, precum și nu mai puțin de 21 cărți editate. Autorul impresionează prin fapul că este atât de actual în ceea ce privește marile probleme ale lumii contemporane așa cum sunt credința, discernământul, iertarea, bunătatea, dar mai ales iubirea. Domnia sa are o abordare atât teologică, cât și una din punct de vedere social, demonstrând cât de important este ca omul de azi, atât de expus unei vieți din ce în ce mai desacralizate, să nu uite de originea sa
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA A II A de STELIAN GOMB [Corola-blog/BlogPost/367586_a_368915]
-
a fost botezat, ci ca o persoană ce trebuie să se implice cât mai activ și real în viața ecleziologică. Multe din crizele omului de azi n-ar exista dacă ar conștientiza ce minunată este frumusețea iubirii, care este rolul bunătății și cât de importantă este iertarea... Astăzi, într-o lume care prea ușor își uită personalitățile și oamenii care au avut contribuțiea lor în destinele multor generații, Stelian Gomboș are deosebitul merit de a-i omagia pe mulți părinți duhovnicești
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA A II A de STELIAN GOMB [Corola-blog/BlogPost/367586_a_368915]
-
să rămână mereu tineri din punct de vedere spiritual, pentru a avea interesul și entuziasmul de a fi permanent în comuniune cu oamenii, în și prin Biserică!... Fiindcă trebuie reținut foarte bine faptul că, în tot acest răstimp acordat, din bunătate divină, dobândirii mântuirii noastre, trebuie să învățăm foarte multe lucruri, în primul rând că nu suntem niciodată singuri, că Dumnezeu este mereu asupra fiecăruia dintre noi; să învățăm că trebuie să fim recunoscători celor care ne-au învățat, ne-au
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA A II A de STELIAN GOMB [Corola-blog/BlogPost/367586_a_368915]
-
nu a românilor moldoveni sau a românilor bassarabeni pentru a accentua statalitatea RM și tot despre ce am scris mai sus...Iată în condițiile acestei lupte s-a fondat Cenaclul GRIGORE VIERU 6 ani în urmă, când folosindu+se de bunătatea și slăbiciunea noastră dușmanii noștri au interpretat cum au dorit ei fondarea Cenaclului, chiar apărând și un articol într-un ziar rusesc „AMERICANCA” un articol cu toate cele petrecute la ședința ceneclului exagerate, schimbate după placul dușmanilor, chiar accentuând că
CUVÂNTUL ADEVĂRAT ESTE CEL MAI MARE ADEVĂR ŞI JURĂMÂNT de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367764_a_369093]
-
sfinte Rodul muncii vei mânca ia aminte Bucuria vieții nu ne-o dă somnul Femeia ta o vie roditoare În laturile casei tale alin Fiii tăi ramuri tinere de măslin În jurul mesei tale iubitoare Se teme de Domnul lăudat omul Bunătăți în zilele vieții tale Cum toamna se bucură de rod pomul De Domnul nostru din Sion lăudat Roade din Ierusalim cresc în cale Și spre fiii fiilor tăi rod au dat PSALMUL 128 De multe ori s-au tot luptat
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
el în fortăreața Antonia o mică petrecere mai ales că la Ierusalim procuratorul venea destul de rar. Petrecerea începu când toți cei invitați pășiră pe splendidul mozaic din sala Augusta, iar aceștia nu se lăsară prea mult rugați să guste din bunătățile aduse și din vinurile alese și ele cu grijă. Asistența remarcă despre Pilat că acesta bău mai mult vin ca de obicei însă nici nu se punea problema ca acesta să se amețească vre-un pic. După un timp în
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
roze, cu cel mai ales buchet și dezlegător de limbă, care vă poate face să uitați de toate grijile și necazurile acestei vieți trecătoare și să visați la nemurirea sufletului. Putem să vă alintăm pohta pântecelui cu cele mai delicate bunătăți, cu cele mai fine mirosuri. Domniile voastre numai să poruncească! − Aduceți vin! Vin roșu ca sângele, porunci Georgia privindu-l cu coada ochiului pe Alexandru. − Facă-se voia voastră, My Lady! * − Să fii fericită, puștoaico! Au ciocnit paharele cu atenție, ca
ÎNGER DE FEMEIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366916_a_368245]
-
dans un monde sans toi, sans espoir et sans regretes... ” * Avea momente când nu mai știa ce se întâmplă în jurul lui. Plutea deasupra pământului. Nu-și mai încăpea în piele de atâta fericre. Îi mulțumea lui Dumnezeu pentru marea lui bunătate. De trei ani s-a rugat zi și noapte să-l miluiască cu acea iubire unică pe care și-a dorit-o în toți acești ani. A meritat să aștepte. Dar de multe ori i se făcea teamă, își spunea
ÎNGER DE FEMEIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366916_a_368245]
-
a discernământului, ori a cunoașterii limitelor între bine și rău sau ca mărturisire a acestei cunoașteri ori chiar a răului săvârsit. Este o corelație perma �nentă în scrierile Sfinților Părinți, între cunoașterea de sine, pe de o parte - de unde: smerenia, bunătatea, evlavia - și cunoașterea lui Dum �nezeu și a creației Lui, trepte care duc la recunoașterea posturii umane, de creatură ce a primit totul de la Dumnezeu, dar care, prin înseși da �rurile primite, are capacitatea de a discerne între cele de
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
accep �ta ori nu conlucrarea cu harul și acceptarea este o operă a liberului ar �bitru al credinciosului. Acceptarea este unica noastră contribuție la buna viețuire în Iisus Hristos, căci "toată activitatea și contemplația, virtutea și cunoștința, biruința și înțelepciunea, bunătatea și adevărul le săvârșește în noi, ca în niște organe, Dumnezeu, noi neaducând nimic decât dispoziția care voiește cele bune". În ce raport putem plasa această dispoziție de a face și a voi bi �nele, față de recunoștință? Ca și virtutea
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
cele două elemente și a creat încrederea de sine a omului în fața lui, în primul rând, și apoi în fața celuilalt, anticipând discursul ca adevăr materializat și nu o plăsmuire. Savantul lumii moderne citea omul prin știință și îi modela cu bunătate, de la distanța demiurgică, pornirile necontrolate. Eugen Coșeriu, omul-filosof al vorbirii, născut pe meleagurile românești din zona Bălți, conștientizase încă din anii fragedei sale tinereți că: Distincția dintre limbă și realitate nu este atât de ușoară cum ar părea și învălmășește
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]
-
grele experiențe ale vieții, pentru a se face echilibru între bine și rău. Nimic nu există fără echilibru, totul este drămuit pentru fiecare dintre noi. Gândurile sunt energii care transformă în materie bucuriile, pedepsele. Le primim după fapte. Ura întunecă, bunătatea luminează. Câtă strâmbăciune și urâțenie atâta frumusețe și bunătate. Echilibrul acesta îl avem de la începuturi, Abel și Cain. Ura doboară, bunătatea ridică. Am trăit împreună cu el douăzeci și unu de ani. L-am lăsat să se apropie de mine, de sufletul meu
AMINTEŞTE-ŢI CĂ VEI MURI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366962_a_368291]
-
între bine și rău. Nimic nu există fără echilibru, totul este drămuit pentru fiecare dintre noi. Gândurile sunt energii care transformă în materie bucuriile, pedepsele. Le primim după fapte. Ura întunecă, bunătatea luminează. Câtă strâmbăciune și urâțenie atâta frumusețe și bunătate. Echilibrul acesta îl avem de la începuturi, Abel și Cain. Ura doboară, bunătatea ridică. Am trăit împreună cu el douăzeci și unu de ani. L-am lăsat să se apropie de mine, de sufletul meu, să-mi pătrundă în inimă și ... , în liniștea care
AMINTEŞTE-ŢI CĂ VEI MURI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366962_a_368291]
-
pentru fiecare dintre noi. Gândurile sunt energii care transformă în materie bucuriile, pedepsele. Le primim după fapte. Ura întunecă, bunătatea luminează. Câtă strâmbăciune și urâțenie atâta frumusețe și bunătate. Echilibrul acesta îl avem de la începuturi, Abel și Cain. Ura doboară, bunătatea ridică. Am trăit împreună cu el douăzeci și unu de ani. L-am lăsat să se apropie de mine, de sufletul meu, să-mi pătrundă în inimă și ... , în liniștea care acoperise compartimentul cei prezenți ridicară sprâncenele ca semn că așteptau nerăbdători firul
AMINTEŞTE-ŢI CĂ VEI MURI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366962_a_368291]
-
O căldură sufocantă. Respiră adânc și oftă din greu. - Să urcăm în trăsură, apucă să spună doica. - Să urcăm, să urcăm, Bertha, repetă necontrolat tânăra femeie, fără să dea importanță cuvintelor rostite. Ai grijă de fetiță. Cu mila și cu bunătatea lui Dumnezeu voi pleca în căutarea lor. Era pentru prima dată când îi vorbea Berthei cu atâtea neînțelesuri. „Ce-o vrea să spună tânăra mea stăpână?” se întrebă nedumerită doica și oftă din toată inima. Careta ieși din han străbătând
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
necesară rațiunea, cooperarea și înțelegerea oamenilor în contextul globalizării care pare uneori că vrea să niveleze culturile și civilizațiile popoarelor; sunt necesare toate acestea pentru că, au spus ei, frumusețea lumii derivă din varietatea ei, diversitatea reliefând tocmai miracolul Creației și bunătatea lui Dumnezeu. Creatorul, au subliniat elevii, nu vrea să ne pedepsească, el nu este precum oamenii, nu are sentimente negative, el doar asistă la actele noastre, acte pornite din voința și gândul nostru dat de liberul arbitru cu care am
SOLIDARITATEA TINERILOR ROMÂNI CU POPORUL JAPONEZ de GIGI STANCIU în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367000_a_368329]
-
după cum vom vedea, se îmbină. La cunoașterea lui Dumnezeu prin darurile Sale, deci la plăcerea în suflet sau la bucuria duhovnicească se ajunge prin îndelungi osteneli și încercări. Tot așa, în judecata lui Dumnezeu se întrezărește speranța în dragostea și bunătatea Sa nemărginită. Dacă Dumnezeu ne face să trecem prin aceste încercări, o face pentru că vrea și așteaptă să ne întoarcem la viața duhovnicească cea fericită, pe care o aduce virtutea. În primul caz, Dumnezeu ne dă bunurile netrecătoare, invitându-ne
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]