1,960 matches
-
și un rafinament ascuns, vechi, de la Începuturile goticului. La primele vizite ale mele, pasagere, turistice, m-a fermecat, cum se spune, orașul atâtor Întâmplări și cărți celebre; apoi, Însă, când „m-am așezat”, vrând să public „acolo”, am avut, oricum, bunul-simț, speriindu-mă de-a dreptul, să Înțeleg enormitatea visului meu: venit dintr-o cultură tânără, fasonată, e drept, după modelul francez - mai ales sudul țării! -, dar pierdută, În ultima jumătate de secol, În marasmele și confuziile grave ale „artei comuniste
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
se Întâmplase cu un deceniu și ceva Înainte, i-a electrizat cumva pe unii tineri ai anilor ’20, acei „tineri speciali” care apar uneori În anumite generații, acei tineri care nu se Înscriu precum congenerii lor În „turma umană de bun-simț”, adică printre cei care urmează docil modele calme, medii, ale antecesorilor sau sunt animați de interese și cariere avantajoase. Deoarece numai astfel putem explica un fapt În esență inexplicabil, ce ține de o fractură extraordinară În viața a două genii
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
nivel mai profund, dar care atingea zonele iraționalului - chiar și pe cele ale iraționalului colectiv -, domnea o uriașă bucurie, aproape o frenezie a unui eveniment care Încă nu putea fi perceput, „Înghițit”, „asimilat”, numai cu argumente raționale sau istorice, de bun-simț: visul - Visul, Utopia de veacuri a acelor păstori și agricultori, preoți și umili grămătici, meseriași simpli, „primitivi”, de pe ambii versanți ai Carpaților, de a „locui Împreună”, de a avea dreptul să vorbească În limba părinților În școli și tribunale, de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de fiecare dată cu ceea ce am numit „străinul”, care era „demascat”, izolat și aruncat mulțimii: Evreul, burghezul sau dușmanul de clasă, străinul pur și simplu, sub Ceaușescu, sau acel „străin” care se remarcase prin calități morale și profesionale excepționale, „jignind” bunul-simț al maselor care nu aveau decât un singur loc pentru excepționalitate; și acel loc era ocupat mereu de aceeași persoană, ce devenea iute o Figură și apoi o fantasmă rigidă, ubicuă și aproape nemuritoare. (În ce mă privește, am trăit
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Între franceză și germană, dar mai ales Între două structuri mentale, culturale și civilizatorii aproape opuse, având astfel posibilitatea de a le compara continuu. Francezii, spre deosebire de cele ce credeam În tinerețe, influențat de marii romantici, nu sunt firi „pasionale, disprețuind bunul-simț social sau istoric, apți de aventuri sentimentale sau ideatice”! Nu, astfel sunt mai degrabă Nemții, așa cum i-am cunoscut eu În deceniile opt și nouă și cum istoria lor recentă Îi trădează. Francezul de azi - dacă mi-este permis de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
filozoful, singura cu care am avut un oarecare succes; apoi - treizeci de ani de tăcere!...”Ă, prin paradoxalitatea stilului și prin radicalitatea enormă a scepticismului autorului, creează lectorului și criticului român, obișnuit mai ales cu povestiri domoale sau observații de bun-simț asupra naturii sau istoriei, o anume, explicabilă perplexitate. Și, cum Românul (ca și Franțuzul, de altfel!Ă are oroare de neînțelegere - cea mai mare insultă la Români este nu să-l acuzi de hoție, ci de prostie! -, mulți se aruncă
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
francez, față cu textul unui „metec” venit de pe undeva din Estul vag geografic și cultural al Europei, un autor ce mânuia cu atâta dezinvoltură, cu atâta „cinism” tropi ai gândirii și judecăți intens provocatoare, călcând nu rareori În picioare acel „bun-simț” pe care au dansat, un lux insuportabil al unei psihologii dispărute, snobi ca Brummel și Oscar Wilde sau poeți travestiți dintr-o rarisimă pudoare În Înțelepți de salon precum un La Rochefoucault. Dar, dacă e să continuăm această comparație, pe
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
se face că ungurii pot să-și slăvească eroii lor, pe Horthy, în cazul de față, iar românii trebuie să dărâme monumentele ridicate pentru ai lor, despre Ion Antonescu fiind vorba? Măsoară "cineva" cu două măsuri aceleași statui? Logica și bunul-simț sunt ale tuturor, depinde doar cine și cum le folosește. Autorul este înclinat, aici, să judece elitele culturale și politice interne, considerând că o mai bună folosire a argumentelor le-ar fi putut da câștig de cauză. El nu "acuză
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
îndemână: literatură română și universală, reviste, culegeri de maxime și proverbe (Tagore este citat de nenumărate ori), pe scurt, că adolescentul se afla într-un labirint al cărților, din care a ieșit nevătămat grație uriașei puteri de sinteză, bunului-gust și bunului-simț: "La 16 ani mă credeam un geniu prigonit care mai târziu o să uimească lumea, înălțându-se chiar deasupra lui Eminescu. La 18 ani am decis deja că sunt un tânăr cu destul talent, iar acum, la 20, pierzând aceste prețioase
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
plasării cărții distinsului exeget hușean în cadrul unui gen critico-literar. Publicația Domniei Sale a fost "grăbită" de timp și de așteptarea împlinirii unei sarcini care să răsplătească în mod onest realizările scriitorului, să dea riposta cuvenită aprecierilor lipsite de temei și de bun-simț, certate principial cu practica vie a poetului și publicistului și să pună în drepturile lui firești numele unui mare om de cultură, adeseori nedreptățit prin acuzații nefondate, între care mai cu seamă aceea de "colaboraționist", de slujitor al regimului comunist
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fost, între timp, anihilate prin publicarea odioaselor hotărâri de partid (în revista "Destin românesc", 2011, nr. 3, p. 144, 148). Dar cum se întâmplă că învinuirile continuă să fie vehiculate până în prezent? Din necunoașterea adevărului, din ignoranță, din lipsă de bun-simț, ne lasă să înțelegem Theodor Codreanu, prin citarea pomenitului deja Tabel cronologic al vieții și activității scriitorului, dar și prin polemica serioasă cu regretatul coleg de breaslă Serafim Saka, și prin citarea altor autori care au înțeles între timp adevăratele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în mod necesar, o formă de autoritate. În mod frecvent, bogătașii de azi au o anumită putere, dar le lipsește, de regulă, iradierea autorității morale, intelectuale, profesionale, umane. Sunt o periferie care se ia drept centru. Banii nu produc automat bun-simț, bună-cuviință, bun-gust. Îmbogățitul contemporan se poartă, adesea, ca un mitocan, vorbește golănește și se îmbracă, mai întotdeauna, ca o țoapă. E obraznic, agresiv, prepotent. Când e amabil sau „modest“ o face demonstrativ, „patronizing“, de foarte sus. Îți arată, la o
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
adevărat îndrăgostit. Faptul că i-ai auzit și pe alții vorbind la fel nu te demobilizează. Cu tine și cu amorul tău e altceva. Ceva profund, neconvențional, ireductibil. Într-o a doua instanță, urmează dez-vrăjirea, momentul lucidității, masivitatea cinică a bunului-simț. Vertiginosul afect originar se adumbrește, „se așază“, își pierde palpitul. „Veșnicia“ devine negociabilă. Pur și simplu nu se confirmă. Ajuns în papuci, domesticit prin rutină, erosul cunoaște calmul amărui al relativității. Ideea unei întâlniri „destinale“, pregătită laborios in divinis, încă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
în programul lor de pregătire câteva ceasuri de reflexie în spațiul acestui muzeu. Ar vedea, mai întâi, că o casă de ministru nu e, obligatoriu, un decor hollywoodian. Că luxul poate avea un dozaj cuviincios, valorificând mai curând bunul-gust (și bunul-simț) decât fastul grandilocvent. Nu mari plăci de marmură, nu băi de harem, nu feronerii aurite, nu mobilier imperial. Cât despre colecția de obiecte prețioase găzduită în camerele de dimensiuni mai degrabă reduse ale casei, de la sculptură mică la maiolică și
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
cuconițe nervoase își dau poalele peste cap în diferite studiouri de televiziune, întrecându-se una pe alta în mediocritate și țâfnă. Oamenii politici, la rândul lor, au, în majoritatea cazurilor, comportament de parlagii. Gigi Becali a ajuns voce a națiunii. Bunul-simț, buna-creștere, măsura, discernământul sunt în comă. Împotriva exasperării mele se invocă, de regulă, trei tipuri de argumente: unul șmecher, unul idiot, unul „metafizic“. Argumentul șmecher: ratingul. Televiziunea înseam nă costuri. Carevasăzică depindem de audiență. Oferim, deci, publicului ceea ce ne cere
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
să le interpreteze. Ele rămîn totuși intraductibile în limbajul obișnuit, deoarece încalcă legile raționamentului logic - în primul rînd, principiul identității. Trebuie să constatăm : fenomene care, la nivel macro sau micro, țin de ordine de mărime rămase mult timp nebănuite șochează bunul-simț asemenea celor mai extravagante construcții mitice. Pentru nespecialist, și cu atît mai mult pentru omul de pe stradă, lumea pe care încearcă să o descrie fizicienii pentru ei înșiși reconstituie un fel de echivalent a ceea ce strămoșii noștri îndepărtați concepeau ca
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
de a-și satisface unele nevoi psihologice superioare (stima de sine, realizarea de sine) și asigură o mai bună calitate a deciziilor. Contribuie la a-i angaja pe salariați în decizii: astfel le cunosc mai bine. Dincolo de aceste aprecieri de bun-simț, putem avea în vedere rezultatele cercetărilor empirice. Cotton et al. (1988) au publicat un articol de sinteză pe această temă. Ei au inventariat 400 de articole despre participare și au reținut doar 91, constituite din cercetări empirice despre eficacitatea participării
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
vârstnici, trebuie avute în vedere două observații:vârstnicii au fost multă vreme excluși din marile studii clinice care stau la baza trata - mentului modern al IMA, astfel încât în cazul lor este dificilă practicarea medicinei bazate pe dovezi, și aici intervine bunul-simț clinic, experiența medicului și utilizarea scorurilor clinice de apreciere a riscurilor și a fragilității; în general, populația vârstnică a fost în trecut, și este în mai mică măsură în prezent subtratată. Totuși, datele din registre recente arată un trend ascendent
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Sebastian Onciul, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91936_a_92431]
-
de insuficiență cardiacă, ceea ce justifică cu atât mai mult terapia cu betablocante, cu condiția să fie administrate la momentul și în dozele potrivite. Studiul COMMIT, ce a inclus 26% dintre subiecți cu vârsta peste 70 de ani, a confirmat ceea ce bunul-simț clinic a anticipat: betablocantele administrate intravenos precoce, urmate de doze mari orale, la pacienții cu IMA neselecționați în funcție de fenomenele de insuficiență cardiacă, conduc la creșterea incidenței șocului cardiogen care în cele mai multe cazuri s-a dovedit a fi fatal (40) . De
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Sebastian Onciul, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91936_a_92431]
-
alcovului, petrecerea - ieșirii În lume și complicațiile amoroase - carnavalului. Veta e obedientă; femeie cu simțul umorului (se amuză copios pe seama Îndrăgostitului care nimerește din greșeală În casa mitocanului, a lui Jupân Dumitrache, și la reproșul lui Rică Îi răspunde cu bun-simț: „Da cum, Doamne iartă-mă! să nu râz?... vezi bine că râz. Apoi știi dumneata cu cine vorbești?... mă cunoști?... știi bine cine sunt?”), Vetei Îi lipsește vigilența: În prezența soțului Își centrează atenția asupra amantului. Dar Veta găsește În
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Cu vecinii noștri, oameni cu care conviețuiam de generații, nu am avut conflicte, dimpotrivă... E adevărat că noi nu am mai găsit nimic din ceea ce lăsasem - și am lăsat, tot așa, fără acte, adică În niște condiții de prietenie și bun-simț... Când am plecat, În 14 sau 18 ore, trebuia să ne luăm valizele și să mergem la gară - evident că fiecare a Încercat să mai lase la vecini, să-i convingă... Și dacă la noi nu am găsit nimic... Anticipez
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
scurtă/e ca mângâierea porcului pe burtă”), cu vechea Condică de sugestii și reclamații dintr-o vreme pe care mulți o regretă, dar și cu Zidul Plângerii poporului ales, vom spune că, dând năvală, oamenii au înscris, pe lângă dorințe de bun-simț, și idei trăsnite, determinate de zicerea „mare-i grădina lui Dumnezeu”. Totuși, dacă cineva ar ține seama de unele idei valoroase înscrise pe panouri, s-ar îndrepta multe lucruri strâmbe, deși unii politicieni, umblați prin lume, ar putea spune că
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ei de prune și nuci și damigeana de vin, își va acoperi nevoile, fără să mai aștepte ajutorul celor din familie, plecați și ei să slugărească Europa. Acum, Prutul o desparte de Uniunea Europeană, iar ea, care nu face decât politica bunului-simț, este nevoită să stea față-n față cu politica lumii și nu înțelege de ce România nu i-a băgat în seamă și pe ei, românii basarabeni. Că, uite, i-a lăsat de Andrei Ivanțoc și pe Tudor Petrov-Popa să facă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
pot compune misiva. Cât de total mă simțeam schimbat, până la ultimul atom din făptura mea, o dovedește faptul că „inițiativa“ legată de Lizzie îmi apărea acum drept un capriciu trăsnit, de ale cărui consecințe fusesem, din fericire, salvat prin însuși bunul-simț al lui Lizzie, lucru pentru care o binecuvântam. Fusese de ajuns să țâșnească o flacără din trecut, pentru a preface în scrum tot acel eșafodaj de intenții. Un singur lucru devenise limpede în ultimele două zile (care mi se păreau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
am povestit câte ceva. Nu voiam ca lucrurile să i se pară prea importante, dar, firește, faptul că-i ascunsesem până atunci l-a determinat să privească totul cu deosebită seriozitate... — Dar era important, era serios! — Ah, dac-aș fi avut bunul-simț și tăria să-i fi spus totul de la început, sau să nu-i fi povestit deloc. Dar vezi tu, când mi-am dat seama cât de gelos era Ben, ce gelos morbid era, a început să-mi fie teamă ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]