2,180 matches
-
ani..."113, așa cum afirmă patetic Mihnea Gheorghiu. Dincolo de o prezentare generală a operei poetului american articolul încearcă să surprindă între notele definitorii ale poeziei acestuia (de altfel, idei lipsite de noutate) ambiguitatea creației sale: "Walt Whitman are răgazuri de poet burghez individualist, cu tare de egoism minor, alături de vaste atitudini de profet al progresului cosmic, al fraternității universale". Desigur el este apreciat de gruparea de la Cadran pentru cea de-a doua tendință recognoscibilă în opera sa. Nu trebuie să uităm că
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
sudoare o întreagă citadelă de etichete și rețele convenționale", deși poezia unora dintre albatrosiști este scrisă chiar în acest stil. Finalul articolului ni-l recomandă pe Virgil Untaru ca pe unul dintre acești tineri dornici de a-l șoca pe burghez: "Ah! automobiliștii!...". Dacă poziția celor de la Albatros este destul de clară în acest ultim număr, în cele precedente se realizau încă tatonări. Primul număr al revistei nu conține nici un articol teoretic explicit, caseta de lansare, redactată de Mircea Streinul, și justificarea
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
vreodată/ că ce-am văzut există în realitate!...". E aici ceva din exaltarea omului care se pregătește să descifreze misterele cosmosului și entuziasmului manifestat cu grandilocvență i se opune imediat imaginea demitizantă: "Am surprins stelele în somnul lor ciudat,/ dormind burghez, desumflate". Dialogul literar propriu-zis de abia de acum se declanșează prin trimiterea explicită la un clișeu al imaginarului poetic: "Unii credeau că stelele sunt niște globuri frumoase și colorate/ înfipte în pari în grădina lui Dumnezeu,/ așa povesteau toți poeții
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
unor idealuri umane - apropo de rezistență și antifascim - ea se reduce la eternul teribilism din care ismele veacului și-au înălțat stindard programatic și care nu e nimic mai puțin inofensiv decât "cultul gratuit al poeziei": să-l scandalizăm pe burghez!", ibidem. 100 *** Din presa literară românească (1918-1944), op. cit., p. XXXIII. 101 Ibidem, p. 363. 102 Cadran, an I, seria a II-a, nr. 1, 15 septembrie 1939, p. 4. 103 "În Decembrie 1931 apărea revista "Cadran". O scoteam 7 inși
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
2) - pare un străin. Nu figurează în singura fotografie de familie, nu i prezent la vînzarea casei rămase de la mamă și nu-i exclus să fi lipsit și de la alte evenimente. Din toți trei frații, el se comportă ca un burghez: sobru, egoist, detașat. Are domiciliul în București, dar posedă și o casă la Zamora. în august 1936, aflat la odihnă la Bușteni, Bacovia îl vizitează aci, fapt care, sigur, nu-l va fi încîntat. îl tolera, dar nu-l înțelegea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
m.), a marilor firme și bănci” - va scrie și Tudor Arghezi - „a împins (și la noi - n. m.) lumea într-o singură parte” și a făcut din „beția cîștigului mare, unică problemă și unică însuflețire”.9) în creștere rapidă, egoismul burghez - ne spune în felul său pamfletarul - a denaturat mentalitatea tradițională. „Poporul (adică elementul țărănesc - n. m.) s-a infectat de pehlivănia zeflemistă a elementului orășenesc”, luat ca model, constatau Petre Pandrea și Mihai Ralea.10) Legenda pozitivă a epocii interbelice
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
că trăim un regim de unificare a minciunilor, dintre care atîtea au calitatea de a fi întreținute, sau, cu un termen așa scump tuturor organizațiilor politice, fie reacționare, fie de stînga, stipendiate”.3 ) Alături de meschinării, „secăturism”, minciuni, „inversiuni” erau „egoismul burghez”, rapace, lipsa de respect pentru merit și a grijii față de om, umilirea invalizilor de război și a pensionarilor (iar pe de cealaltă parte înmulțirea „îmbogățiților fără lege”, a „boierilor fără hrisoave și titluri”), șomajul intelectual, obscurantismul etc. Nemulțumirile față de mersul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și de aceea mă izolați, însă la o adică - îi avertizează el -, să știți, chiar pot deveni violent: „Și-n lumea voastră-abia încap. Dar am să dau curînd la cap”. Teoria violenței proletare era în vogă. Intărîtat, el îi întoarce „burghezului” porecla: „O, dormi în noaptea infinită,/ Burghez cu aer triumfal,/ Dar preistoric animal/ în rațiunea aurită”. Conflictul dintre ei e un conflict între mentalități, între nepăsare și nemulțumire. Satisfăcut de sine, mediocru intelectual („rațiunea aurită” nu-i altceva decît o
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
o adică - îi avertizează el -, să știți, chiar pot deveni violent: „Și-n lumea voastră-abia încap. Dar am să dau curînd la cap”. Teoria violenței proletare era în vogă. Intărîtat, el îi întoarce „burghezului” porecla: „O, dormi în noaptea infinită,/ Burghez cu aer triumfal,/ Dar preistoric animal/ în rațiunea aurită”. Conflictul dintre ei e un conflict între mentalități, între nepăsare și nemulțumire. Satisfăcut de sine, mediocru intelectual („rațiunea aurită” nu-i altceva decît o traducere liberă, accentuat peiorativă, a formulei horațiene
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
triumfal,/ Dar preistoric animal/ în rațiunea aurită”. Conflictul dintre ei e un conflict între mentalități, între nepăsare și nemulțumire. Satisfăcut de sine, mediocru intelectual („rațiunea aurită” nu-i altceva decît o traducere liberă, accentuat peiorativă, a formulei horațiene „aurea mediocritas”), „burghezul” e, de fapt, din perspectiva omului modern, adevăratul „monstru”, „preistoric animal”, retardat, purtat de instincte, fără conștiință, „hidos”. „Serenada muncitorului” ne pare azi, cînd ne-am cam înmuiat, un discurs agresiv, destabilizator, neverosimil la un autor care în viața cotidiană
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ură, cuvîntul „monstru” se întîlnește, de asemenea, nu o dată, în articolele și satirele unor autori socialiști („Voi ființe înrăite, crude suflete de monstru”)8), în oratoria populară și în convorbirile de cafenea. Bacovia era familiarizat cu toate aceste „surse”. „Hidos burghez... burghez tiran” Platitudinea ideologică în care trăim nu ne permite să realizăm ce insulte teribile erau acestea. „Hidos” exprimă, sec, dezgustul, oroarea. Pentru Bacovia și pentru alți zeci de autori contemporani, „burghezul” e respingător, insuportabil atît moral, cît și fizic
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cuvîntul „monstru” se întîlnește, de asemenea, nu o dată, în articolele și satirele unor autori socialiști („Voi ființe înrăite, crude suflete de monstru”)8), în oratoria populară și în convorbirile de cafenea. Bacovia era familiarizat cu toate aceste „surse”. „Hidos burghez... burghez tiran” Platitudinea ideologică în care trăim nu ne permite să realizăm ce insulte teribile erau acestea. „Hidos” exprimă, sec, dezgustul, oroarea. Pentru Bacovia și pentru alți zeci de autori contemporani, „burghezul” e respingător, insuportabil atît moral, cît și fizic. Rar
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Bacovia era familiarizat cu toate aceste „surse”. „Hidos burghez... burghez tiran” Platitudinea ideologică în care trăim nu ne permite să realizăm ce insulte teribile erau acestea. „Hidos” exprimă, sec, dezgustul, oroarea. Pentru Bacovia și pentru alți zeci de autori contemporani, „burghezul” e respingător, insuportabil atît moral, cît și fizic. Rar la începutul literaturii romîne moderne (unul dintre cei la care apare e I. H. Rădulescu) 1), „hidos” dobîndește maxima forță repulsivă și e folosit mai des spre sfîrșitul secolului al XIX
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
manopere dubioase, meschini, egoiști, lipsiți de simțul umanității: burghezii, „tîmpita burghezime”, cum o etichetase Macedonski 4). Bacovia, unul dintre foarte puținii scriitori care nu-și inventează dușmani, se răzvrătește totuși în contra lor. Motivul - formulat într-un interviu - e că „mediul burghez [l-a] presat”, l-a supus „acelorași legi de aramă” ca pe toți proletarii 5). Orientarea sa antiburgheză e întrucîtva surprinzătoare, fiindcă el însuși făcea parte dintr-o familie de mici burghezi, ba chiar a celor mai antipatici dintre aceștia
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Motivul - formulat într-un interviu - e că „mediul burghez [l-a] presat”, l-a supus „acelorași legi de aramă” ca pe toți proletarii 5). Orientarea sa antiburgheză e întrucîtva surprinzătoare, fiindcă el însuși făcea parte dintr-o familie de mici burghezi, ba chiar a celor mai antipatici dintre aceștia: a băcanilor 6). La data la care își publică „Serenada muncitorului”, la noi, o asemenea orientare încă mai scandaliza. în alte părți ale lumii, îndeosebi în Franța (cu Baudelaire, Flaubert, Villiers, Courteline
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mai frapante din istoria culturală a secolului al XIX-lea”7). în Italia, în Strocanture (Critică nemiloasă) și, mai cu seamă, în Dizionario dell’omo salvatico (Dicționarul omului sălbatic), Giovanni Papini (născut în același an cu Bacovia) îl atacă pe „burghez” în termeni pamfletari, de o vehemență extremă: „Bor-ghe-se, iată cele trei silabe eterne cu care e format numele celui de nenumit, al celui de neprivit [hidos - n. m.], al celui de neapropiat, al celui ce infectează orice, al celui ce
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
domnișoara», meseriașul cu proletarul, palatul cu «vila», mănăstirea cu cazarma, sfînta împărtășanie cu cecul, Evanghelia cu cartea de bucate. (...) Șiret și imbecil, îndrăzneț și laș, parfumat și murdar, stăpîn și slugă, necredincios și superstițios, sîngeros și sentimental, zburător și patruped, [burghezul] a invadat, a infectat, a îndobitocit și diformat întregul pămînt (...) nu mai este cu putință să l stîrpești, cu mijloace omenești”8). Bacovia își limitează critica sa asupra burgheziei la o „serenadă din topor”, care, ce-i drept, la numai
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
interbelice omul devenise din nou imprevizibil, „lup” pentru om. Criza economică accentuase exasperant inegalitățile și, implicit, antagonismele, mult mai dureroase decît înainte de război, cînd Bacovia a publicat „Serenada muncitorului”, în care ele erau exprimate prin antiteza dintre „muncitor” (proletar) și „burghez”. Atunci poetul vorbea ca ideolog socialist, viguros, revoltat; acum vorbește ca un om fără iluzii, plin de spaime, convins că, pentru foarte mulți, lupta socială se reduce la lupta pentru existență, lupta pentru supraviețuire, cea dintre „flămînd” și „sătul”. „Foamea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a coborît, totuși, niciodată sub pragul decenței. Nu l-a descris nimeni rupt, boțit, pătat. N-a locuit, ca alții, în camere proaste, friguroase (decît în Primul Război Mondial), sordide. Nivelul său material a fost cam tot timpul acela de burghez; unul obișnuit cu confortul (îi plăceau căldura, covoarele moi, halatele de mătase, ceainicele de porțelan) și care, din cînd în cînd, dă dovezi de rafinament, sesizînd, de pildă, parfumul specific unor mobile vechi. Faptul că trage cu ochiul la lux
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Scrisul Romînesc, 1973, p. 474. 7. Vezi, inclusiv, la Bacovia: „zgomot monstru”, „vacarm monstru”. 8. D. Th. Neculuță, „Lor” (Satiră), în Spre țărmul dreptății, Ediție îngrijită de Mihu Dragomir, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1954, p. 26. „Hidos burghez . . .burghez tiran” 1. „Ai inimă deschisă și haracter voios:/ Zi alb unde e albul, frumosului frumos,/ Ci zi și negru-n negru, hidosului hidos”. („La B. Boerescu”, în Opere, 2, Ediție critică de Vladimir Drimba, Editura pentru Literatură, 1968, p.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Romînesc, 1973, p. 474. 7. Vezi, inclusiv, la Bacovia: „zgomot monstru”, „vacarm monstru”. 8. D. Th. Neculuță, „Lor” (Satiră), în Spre țărmul dreptății, Ediție îngrijită de Mihu Dragomir, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1954, p. 26. „Hidos burghez . . .burghez tiran” 1. „Ai inimă deschisă și haracter voios:/ Zi alb unde e albul, frumosului frumos,/ Ci zi și negru-n negru, hidosului hidos”. („La B. Boerescu”, în Opere, 2, Ediție critică de Vladimir Drimba, Editura pentru Literatură, 1968, p. 318
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
o impresie aproape generală a intelectualilor din epocă. (V. Wath, „Epitaf ”, în Cronica Moldovei, 1, nr.5, aug.1915, p. 98) 7. A.W. Raitt, Villiers de l’Isle-Adam et le mouvement symboliste, 1965, p. 166. 8. Apud: Nicolae Roșu, „Burghezul în lumea modernă”, în „Gîndirea”, 17, nr.10, dec.1938, p. 529. Papini a scris Dizionario împreună cu Domenico Giuliotti. Față în față 1. Loc. cit., p. 149. 2. Opere, p. 318. 3. Ibidem, p. 319. 4. Opere, ediție citată, p.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
poezia sa. Bacovia mi-i contemporan. „Tranziția” noastră e asemănătoare, sub mai multe aspecte, cu „tranziția” evocată de el în Scîntei galbene, Cu voi..., Comedii în fond. Au reapărut (le văd, nu trebuie să mi le imaginez) contrastele de tip burghez („vălmășagul milionar” și „milogirile de cimitire”, de pildă) și o întreagă faună „pozitivistă” care sfidează „idealul” și crede în „evanghelia banului”. Marginalizarea scriitorului nu mai e o chestiune teoretică, ci o realitate imediată. Poet, prozator, dramaturg, critic și istoric literar
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
al vieții fir/ Se duc pe totdeauna.” Și acesta evocă o stare de „totală detașare de toate și lipsa de rost în viață!” „Decembre” (așa pronunța Bacovia) dă o idee despre gradul de confort la care se ajunsese în mediul burghez romînesc, inclusiv în cel din provincie. Și încă o observație: deoarece o admiră, poetul i se adresează „iubitei” ca unei stăpîne care are cui porunci: „Spune s-aducă jăratec”, „Spune s-aducă și ceaiul”, nu, cu familiaritate, „adă jăratec” și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
subiectiv aceștia ar putea să se simtă oarecum ușurați la gândul că Ceilalți, brutele de comuniști, au totuși unele trăsături umane asemănătoare cu ale lor. Dar de aici provine și distrugerea lor, deoarece prin punerea pe picior de egalitate, subiectivitatea burghezilor s-a unit cu cea a proletariatului într-un organism politic simbolic, care este separat prin "parcul păzit cu strictețe" de "magazinele de îmbrăcăminte pentru bărbați, de tonomatul de înghețată de la Schrafft's, de farmaciile Ligett și de cafenelele de pe
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]