5,695 matches
-
unghi unic care transformă chipul, cu o minimă imaginație, în animal sau pasăre. Corpul perfect al unei femei este comparat cu cel al unei feline. Pasul ei este de gazelă, iar gâtul de lebădă. În fine, detaliile anatomice, de la Cântarea Cântărilor și până la lirica modernă, sunt metaforizate, adică metamorfozate. Acesta este repertoriul de imagini și reprezentări simbolice care au invadat arta contemporană, mai ales fotografia digitală. Este vorba nu doar de recuperări mitologice, de resimbolizări, ci, mai ales, de avansul unei
METAMORFOZĂ ŞI ANTROPOMORFIZARE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364934_a_366263]
-
a vieții misivă O aștern la altar Când albastrul de stele Mă-nconjoară sublim Întind mâna spre tine Mă cobor, mă închin. Trecători pe pământ Mă trezesc într-o clipă Și aștept în tăcere În zori se ridică A lumii cântare Spre lumină, spre cer, Spre ziua ce vine Și-n care mai sper. ------------------------------- Adelaide, 29 mai 2017 Liliana STOIAN, născută la 6 iulie 1961 în orașul Rădăuți, județul Suceava. Stabilită din 1994 la Adelaide, în Australia de Sud. A început
JOC DE DOI (POEME) de LILIANA STOIAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366366_a_367695]
-
Nisipul roșu ne arde în gene Și pasul aleargă neostenit Spre stânca de aur ce de veacuri eterne Veghează și cântă neobosit Călăreții albaștri se strâng în lumină Și noaptea se cerne pe umeri de vis Din peștera albă pornește cântarea Divină, măreață, din paradis Umbrele serii se strâng la lumina Focului sacru ce arde mereu Pe stânca de aur în care de veacuri Se-aude cântarea pământului meu ANOTIMPURI Când primăvara vine Pe aripi de lumină Alungă din tăcere Un
ULURU (POEME) de LILIANA STOIAN în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366386_a_367715]
-
în lumină Și noaptea se cerne pe umeri de vis Din peștera albă pornește cântarea Divină, măreață, din paradis Umbrele serii se strâng la lumina Focului sacru ce arde mereu Pe stânca de aur în care de veacuri Se-aude cântarea pământului meu ANOTIMPURI Când primăvara vine Pe aripi de lumină Alungă din tăcere Un murmur de albină Și florile albastre Se-nchină-n asfințit O zi în care viața Se roagă-n infinit Când vara se arată Peste amurguri roșii
ULURU (POEME) de LILIANA STOIAN în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366386_a_367715]
-
azi în tine Mă-ntreb și tresar...nu e nimeni Singurătatea m-apasă Pe umeri, pe viață, pe casă Și trec mai departe alene Plutind între vise prin gene Ce se deschid la chemarea sublimă Un cântec de dor, o cântare divină Și-ating o mână prin care Lumina de aur răsare Și-atunci am văzut că la tine Mă chemi și mă strângi doar pe mine A nopții uitare se-așterne Pe ochi, pe pleoape, pe gene Și pașii se
TAINELE NOPŢII (POEME) de LILIANA STOIAN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366384_a_367713]
-
Învierea: „Cu scutecele tale dezlegi legăturile greșelilor și cu multa sărăcie pe toți îi îmbogățești, Îndurate; că, venind în ieslea dobitoacelor, izbăvești pe oameni din dobitocia răutății, Cuvinte al lui Dumnezeu, Cel ce ești fără de început" (Utrenia dinaintea Nașterii Domnului, Cântarea a 9-a); „...prin scutece legăturile păcatelor a dezlegat și cu pruncia a vindecat durerile Evei, cele cu întristare" (stihiră la Vecernia Nașterii Domnului). Concluzii și încheierea - Pântecele Mariei S-a făcut rai cuvântător Alături de Prunc se află Maica Sa
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
din toate colțurile lumii, pe norii cerului, pentru a-și lua rămas bun de la Maica Vieții. Printre ei tradiția a reținut și pe Apostolul Pavel, Dionisie Areopagitul, Ierotei si Timotei. A fost condusă într-un pat împodobit, cu făclii, cu cântări ale credincioșilor dar și ale îngerilor din cer. Înmomântarea a avut loc satul Ghetsimani de lîngă Muntele Eleon, pentru că acolo, în valea lui Iosafat, se afla și mormântul drepților ei părinți, Ioachim și Ana, și al Dreptului Iosif, logodnicul său
ADORMIREA MAICII DOMNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366555_a_367884]
-
Sfintei Născătoare de Dumnezeu o constitue numărul mare de biserici din țara noastră cu hramul Adormirea sau Nașterea Maicii Domnului, postul premergător de două săptămâni care este primit cu duhovnicească bucurie de credincioși, slujbele frumos împodobite cu pricesne și îngerești cântări, dar mai ales pelerinajele din ce în ce mai numeroase, legate de vindecările și minunile care însoțesc aceste pelerinaje, tot atâtea dovezi ale dreptei mărturisiri de credință. În felul acesta, mormântul în sine devine un punct obligatoriu de trecere spre Împărăția lui Dumnezeu și
ADORMIREA MAICII DOMNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366555_a_367884]
-
sfințite, din lut Cum fost-a ritualul sărăcăcios, prin Sciția minor la început. Nu fastul de azi, cu strălucirea lui îmbietoare Nu rânduielile împlinite la îndemnurile exterioare Ci undele inimilor care în salve succesive de lumină Trimit spre ceruri , în cântări dragostea lor divină. Nu buzele uneori mincinoase, cu rostirile venale Prefăcătoria, ci gândurile profunde, scăldate-n osanale Vrea Domnul, să fim noi înșine, și mai dorește încă Să nu ne îndoim, credința să ne fie tare ca o stâncă. E
BEATIFICAREA MONSENIORULUI VLADIMIR GHIKA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366632_a_367961]
-
LUI ADRIAN MUNTEANU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1721 din 17 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Paradoxurile din sonetele lui Adrian Munteanu Corectitudinea declamatorie, abordarea temelor epice, ușurință caligrafica, solemnitatea tablourilor, fabulosul de idei, manierismul antropomorfic, mitologia, cântarea jalei metafizice, elementele ortodoxismului, grațiozitatea, realismul, exaltarea fondului arhetipal, scitic al romanismului, narativul, epicul și biografismul colorat verbal intens, idilismul încântător, picturalismul expresiei, nostalgia celesta, încărcarea pânzei cu multă pastă, iată, pe scurt, caracteristicele sonetelor din volumul “Fluturele din fântână
PARADOXURILE DIN SONETELE LUI ADRIAN MUNTEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365607_a_366936]
-
Dregătorul...iar Judele, devenea fiară ! Se rânduiau ca să îl bată...c-un cal sălbatic l-au târât Iar un păgân oarecare, cu sabia l-a omorât... Sosit-au 3 bărbați în noapte și lângă Sfânt, au stat pe loc Cântând Cântări Religioase ; deasupra lor, un stâlp de foc ! 70 de ani rămas-au moaștele-n Alba Cetate Apoi cu Alai Domnesc, la Suceava-au fost mutate, De Alexandru cel Bun și Iosif din Mitropolie Apoi 100 de ani, la leși au
SF.M.MC.IOAN CEL NOU DE LA SUCEAVA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365636_a_366965]
-
sclipirea de a fi înafara inimii e absența neauzitul strigăt al mineralei tăceri deconcertantă eternă transformare cândva peste mine vor cădea norii întunericul altui început și pasărea albă, pasărea pasăre suflet oare o să tacă până atunci am să-i păzesc cântarea să nu înceteze pentru tine și pentru mine și pentru ea pasărea albă strigăt de lumină. Referință Bibliografică: Înaintez sau stau... Agafia Drăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2245, Anul VII, 22 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
ÎNAINTEZ SAU STAU... de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365660_a_366989]
-
grafice tot de Damian Petrescu (2009), întregește „tripticul” răpanian. Este o carte de maturitate, „scrisă cu acel colț al inimii muiat într-o lacrimă vorbitoare.” „Cele 55 de poeme, cu legănare și structură de psalmi și cu accente pasionale de Cântarea Cântărilor , constituie, în ansamblu, vastul și emoționalul panopticum al unei existențe cosmice, sociale și intime, marcată în secvențe învăluite în cele mai transparente văluri de imagini și cuvinte. Lumea din afară cade în interiorul eului, se presară ca o zăpadă de
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
tot de Damian Petrescu (2009), întregește „tripticul” răpanian. Este o carte de maturitate, „scrisă cu acel colț al inimii muiat într-o lacrimă vorbitoare.” „Cele 55 de poeme, cu legănare și structură de psalmi și cu accente pasionale de Cântarea Cântărilor , constituie, în ansamblu, vastul și emoționalul panopticum al unei existențe cosmice, sociale și intime, marcată în secvențe învăluite în cele mai transparente văluri de imagini și cuvinte. Lumea din afară cade în interiorul eului, se presară ca o zăpadă de stele
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
Toate numerele vândute, oricât de lungi ar fi ele, au o bilă; una și numai una, pe care sunt înscrise complet. Cum fericiții câștigători sunt numeroși, covârșitor de multe numere trebuie extrase, drept pentru care emisunea durează ore-n șir. Cântarea Cântărilor derutează neavizații, punându-ne în dificultate când e să să explicăm musafirilor ce balamuc mai e și ăsta. Indiferent dacă vocea cristalină ne-a anunțat în acest an mil Euros, cien millones, sau a rămas tăcută, rămâne de văzut
2012-2013 – SE ALEGE GRÂUL DE NEGHINĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366084_a_367413]
-
numerele vândute, oricât de lungi ar fi ele, au o bilă; una și numai una, pe care sunt înscrise complet. Cum fericiții câștigători sunt numeroși, covârșitor de multe numere trebuie extrase, drept pentru care emisunea durează ore-n șir. Cântarea Cântărilor derutează neavizații, punându-ne în dificultate când e să să explicăm musafirilor ce balamuc mai e și ăsta. Indiferent dacă vocea cristalină ne-a anunțat în acest an mil Euros, cien millones, sau a rămas tăcută, rămâne de văzut cine
2012-2013 – SE ALEGE GRÂUL DE NEGHINĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366084_a_367413]
-
trăiesc marii oameni. COCOȘUL ȘI CURCANUL Deși copilăriseră împreună și făcuseră o mulțime de pozne, cocoșul și curcanul se dușmăneau de multă vreme. Totul a început din momentul în care cocoșul a prins să cânte. Că trăgea el zeci de cântări ziua prin ogradă, nu era nimic; dar cum îi e obiceiul, pe la miezul nopții, când curcanul tocmai dormea mai bine, atunci se apuca de cântat de răsuna tot satul. - Ce-ai, măi, ai căpiat? îl întreba de fiecare dată curcanul
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
întunericului. Și așa trecură anii, și timpul se lăsă peste ei. Acum, noaptea, curcanul îi dădea câte un ghiont cocoșului: - Trezește-te, gornistule! La ora asta trebuia să fi cântat deja! Și sărea cocoșul buimac de somn și trăgea câteva cântări. E drept, în ultima vreme nu mai răsuna satul, glasul îi era mai răgușit și nu mai avea forța din anii trecuți. „Îmbătrânim cu toții!”, se gândi curcanul. Uneori, curcanul adormea buștean, și atunci n-avea cine să-l mai trezească
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
un inspirat sonet, în urma căruia este ales membru al Societății literare din Roma. Între Asachi și Bianca Milesi au fost relații platonice, totul fiind un joc sentimental. În scrierile din această perioadă, Asachi folosește maniera lui Monti, cum constatăm în „Cântarea vaporului pe Dunăre”:„O fiară marină,/Cu aripi rotunde/ Despică spumele,/Luptând cu unde./ Pe luciul apelor/Repede fuge,/Ochii îi scapără/ Și gura-i muge”. În anul 1812, iunie, îl găsim pe Asachi la Iași, referendar la Departamentul Afacerilor
GHEORGHE ASACHI de ION C. HIRU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366192_a_367521]
-
că toate-s vane destrămate!” ( Caut) Între credință și religiozitate, Ticu Leontescu alege expresia alegorică a ființării divine, eul său înțelegându-se simbiotic cu Dumnezeu, o revelație a iubirii până la savurarea eternității. „Înveșnicind vremelnicia depozitez în inima-mi chivot: cuvântul, cântarea, iubirea pâine, miresme și flăcări... Ce simple sunt acestea toate! Doar ele-mi dau eternitate.” ( Înveșnicind vremelnicia) Poezia religioasă a lui Ticu Leontescu nu se abate nicio clipă de la umbra lui Dumnezeu în om așa cum a poetizat neasemuit de frumos
BEDUIN- TICU LEONTESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366214_a_367543]
-
înalțe pe om din păcat, așa cum Iisus prin propriul sacrificiu l-a înălțat pe Adam: „De voie pe lemnul Crucii suind Fiul tău, Fecioară, înălțatu-l-a pe Adam/ Iarăși la întâia vrednicie, ci și pe mine, căzutul, înalță-mă.” Cântarea a IV-a este un imn dedicat Preacinstitei Cruci, care i-a adus omului iluminare interioară, izbăvire de păcate și înălțare: „Întru tine ne lăudăm, Cruce Preacinstită, și cu puterea ta/ne păzim, cinstite lemnule, cu cântări de laudă slăvindu
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
căzutul, înalță-mă.” Cântarea a IV-a este un imn dedicat Preacinstitei Cruci, care i-a adus omului iluminare interioară, izbăvire de păcate și înălțare: „Întru tine ne lăudăm, Cruce Preacinstită, și cu puterea ta/ne păzim, cinstite lemnule, cu cântări de laudă slăvindu-te./ Ochii mei luminează-mi'i, Preacinstită Cruce, cei dinlăuntrul meu,/strălucindu-le lumina ta, și din bezna patimii ridică-mă./ S'a întins, pironindu-Se, pe tine Stăpânul Hristos, Cinstite lemn,/tuturor pe tine dându-te
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
din susurul lui de azur, s-a ridicat în văzduh, Pasărea măiastră a Daciei regale, Maria Tănase! După ce Atotcreatorul a zămislit Folclorul divin străbun și Rapsozii lui de aur, a zâmbit și a fredonat pe vioara sufletului românesc dumnezeiasca Sa Cântarea. ------------------------------------------------------------------------- Între puținele clipe când nu era pe scenă și în care îi cântă doar sufletul, Maria broda amintirile îmbujorate de mugurii copilăriei, cu impresiile, emoțiile, trăirile de copil care au fascinat-o: „Ceea ce m-a impresionat prima oară și m-
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
florilor și crescută în mărgăritarul precumpănitor al destinului, Maria rămâne o încântătoare primăvară îndrăgostită de Neam și de cântec. Întrupată în cântec, cântecul a odrăslit în ea înmiresmând-o. Rugată să spună trăirea cântecului românesc, Maria cântă, mărturisindu-și poezia cântării: „Interpretându-l, e cea mai mare satisfacție pe care am trăit-o în lume. E sensul dăruirii mele neamului drag.” (ibid.18) „Cântecul nostru strămoșesc în cântecul ei este ca un zbor ceresc spre veșnicia Neamului, spre dumnezeiasca Hristică Iubire
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
cei o mie de dinți, precumpănitori, pietricele din Prundul Bârgăului, în claritatea apelor vijelioase de munte... Vocea întregindu-i intemperiile lăuntrice, sufletești, ieșite din fire, ca la toți cei mari. (ibid. p. 23) „În soarele privirilor ei a răsărit toată cântarea noastră românească. Maria a pus lumină în cântec, apoi l-a tors în ghergheful trăirilor sacre, străbune. Fervoarea simțirii ei românește era puritate și provocare a sentimentului ce se îmbrățișează cu armonia. Spiritul ei smulgea zâmbetul senin de pe cer plămădind
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]