3,155 matches
-
a subprefecturii. Avea o școală înființată în 1861, frecventată de 46 elevi; o biserică, făcută de beizadea Nicolae Șuțu, deservită de un preot și un dascăl, un paraclis, două mori, una cu vapori, cealaltă cu cai, multe sinagogi și 14 cârciumi. La 1875 de comuna Pungești aparțineau bisericile: Sf. Alexandru din Pungești, cu 319 familii, unde preot era Ștefan Halunga hirotonit la 1 decembrie 1853 și ridicat la rangul de duhovnic la 10 ianuarie 1860, iar cântărețul C. Munteanu funcționa de la
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
o târgoveață care, evident, se ținea cu nasul pe sus, o știu îmbrăcată frumos, curat și era frumușică. Mă înșel? Dacă mă gândesc bine, avea tot dreptul să ne privească oarecum de sus, pe noi, țăranii. Taică-său avea o cârciumă (unii îi spuneau restaurant) cu dever mare, lângă pod, aproape de primărie, și îi dădea mâna s-o țină ca în palmă. Dar, din câte am înțeles, dragă prietene de demult, ești mereu în contact cu, azi, venerabila doamnă Cela.... și
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
ea mai târziu. ─ Din cărți. Când s-a ajuns să vorbim printre altele și de marii noștri poeți, de Mihai Eminescu, Janeta cu zâmbetul pe buze i s-a adresat: Este adevărat că Eminescu ar fi scris versurile: „De la beat cârciumă vin Merg pe grad de drum mă țin.” El neluând-o în seamă, Janeta a institat, Este adevărat, domnule profesor? Noi am izbucnit toate în râs (soția, fiica lui, eu). ─ Palavre, a răspuns prietenul meu nedând importanță întrebării, continuându-și
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
să vorbesc cu un om care stă pe spate-așa. Hai, măi odată, păi ce facem aicea. Păi io mă duc la coafor, mă duc la machiaj, mă pregătesc de emisiune, și tu ce faci? Stai tolănit așa ca la cârciumă? Adună-te și tu puțin, măi, băiatule. Doar ești om de spectacol, nu ești adus de pe stradă. Bun. Respirăm și ne-adunăm. Bine v-am găsit, stimați telespectatori. Invitatul nostru este Florin Piersic junior. Nu, reluăm, nu e bine, stau
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
o întâmplare. [...] speriați de campania anticorupție a lui Constantinescu, cei cu bani negri au început să cotizeze la partide, luând naștere un fenomen. Abia după 2000, corupția a trecut de la stadiul de fenomen la stadiul de sistem. Este sistemul din cârciumile de altădată: ospătarul îl jecmănea pe client, umflându-i nota de plată. Dădea apoi șefului de sală o parte din sumă. Acesta dădea mai departe, la responsabil. Iar acesta, la rândul lui, îl plătea pe cel care-l numise, de la
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
1621, Alexandru Iliaș a poruncit cămănarilor din târgul Huși să nu ia camănă de la poslușnicii Episcopiei de Huși, iar la 20 septembrie 1632, același domnitor le cerea cămănarilor din Huși „să lase în pace”, adică să scutească de dări o cârciumă mare, un cojocar, un meseriaciu și un hoștinar ai Episcopiei de Huși. Vameșii adunau taxele fixate în folosul domniei de la cei ce aduceau în târg diferite obiecte de vânzare. În 1674, domnitorul Dumitrașco Cantacuzino le poruncea vameșilor să scutească de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
secolului al XVII-lea. Nicolae Iorga, folosind informațiile lui Bandini, consemna existența în cartierul Corni a 100 de case ale catolicilor, adică 682 de familii, „oameni dârji, în stare a-și bate preotul și a-l aduce cu sila din cârciumă și-i întreceau pe ai noștri și în ce privește gospodăria”. Ca număr, această populație s-a menținut și după ce a revenit la catolicism. Cifra poate fi considerată exagerată, deoarece făcând un calcul, constatăm că în Huși erau 3.400 de suflete
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Nici jurământul de castitate nu mai era respectat (în absența episcopului, preotul petrecea zile și nopți cu „femei rele”, uneori fiind reclamat că „a necinstit femeia cu atingeri necuviincioase”); alteori, în zile de sărbători, oamenii îl chemau pe preot de la cârciumă ca să facă liturghia. Și se întâmpla des acest lucru la Huși, preciza Bandini. Observații critice sunt adresate de Bandini preoților ce se dedulceau prea mult cu vin, lucru greu de respins într-o zonă vinicolă și într-o epocă în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
împărțiți în 17 specialități (casapi, elcii, pastramagii, ciubergiii, gropari, ciolănari, sărari, bedeli, gecergiii, mătari, chelari, lemnari, fochist, cazangiu, tulumbagiu, portar și vătav). În 1858, la zalhanaua din Huși s-au tăiat 397 de vite. Concomitent, se înregistrează creșterea numărului de cârciumi: în 1851, se constata că „cea mai mare parte din viețuitorii acestui târg au deschis cârciumi pe la feliuri de locuri”. În 1863, manufactura avea 20 de cuptoare și producea mărfuri în valoare de 510.000 lei. În Moldova, în același
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fochist, cazangiu, tulumbagiu, portar și vătav). În 1858, la zalhanaua din Huși s-au tăiat 397 de vite. Concomitent, se înregistrează creșterea numărului de cârciumi: în 1851, se constata că „cea mai mare parte din viețuitorii acestui târg au deschis cârciumi pe la feliuri de locuri”. În 1863, manufactura avea 20 de cuptoare și producea mărfuri în valoare de 510.000 lei. În Moldova, în același an (1863), erau 78 zalhanale, în care lucrau 1.084 muncitori. În 1864 au fost sacrificate
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
3 (din cele 6 existente în oraș), se găseau două fabrici de tricotaje, două uzine electrice, două mori, patru tipografii, două legătorii, o fabrică de vopsitorie, trei farmacii, 25 magazine diverse, cinci cofetării, cinci librării, un restaurant, 15 berării, trei cârciumi, 15 ateliere de croitorie, 12 de cizmărie, 10 de fierărie, 11 stolerii, șapte de mecanică și lăcătușerie, cinci de dogărie, trei de armurărie și șase de tinichigerie. Meșteșugarii hușeni erau binecunoscuți mai ales ca fierari și lemnari (caretași), ce lucrau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dimineața următoare, niciun reflex de foc pe vreo fereastră întredeschisă, oricare ar fi fost ea; de altminteri, erau toate închise, cu storurile lăsate. Seara următoare, locotenentul și-a petrecut-o la Cetatea Albă, antrenat de niște camarazi care descoperiseră câteva cârciumi deochiate cât cuprinde, unde cântau tarafuri de țigani. Doar peste două zile, întorcându-se acasă după-amiaza devreme, își spuse că putea face eventual un tur de plajă înainte de a se culca (devreme!). La vilă nu a întâlnit-o decât pe
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
descoperiseră un han spre interiorul ținutului și își petrecea serile libere ascultându-le bancurile care nu-l mai amuzau și bând vreo poșircă ce-i provoca migrene. Involuntar, intra în pielea unui soț care preferă să-și treacă timpul la cârciumă, obosit de viața conjugală și obosit de toate. Dar se pare că și cele două femei se culcau din ce în ce mai târziu. Le găsea mai mereu în salon, tăcute și absente. Conversația, orice conversație, suna fals, tăcerea devenea tot mai grea și
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
auzea prin somn zgomotul mașinii de cusut duruind nebunește. Se trezea și ciulea urechea. Liniștea, și mai adâncă din cauza vuietului mării, ca o amenințare perpetuu amânată, era totală. Adormea la loc și visul începea iar. Într-o seară, într-o cârciumă din Cetatea Albă, un camarad care băuse mai puțin îl luă deoparte: "Ce nu-ți merge bine, Aldan?" Era Cozmescu, unul dintre aceia cu care nu schimba de obicei decât fraze banale sau de serviciu. Avea o față lată, de
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
satului sunt plugari și cosași, moșnegi „cu genele tremurătoare”, dar și feciori ce „strâng prăseaua cuțitului din cingătoare”. Ei au cultul străbunilor și al legii, adică al religiei și al tradiției („cinstita și curata noastră lege”), joacă hora, merg la cârciumă, unde cântă Laie chiorul, dar mai cu seamă zic doina de jale: „Din casa voastră, unde-n umbră / Plâng doinele și râde hora.” Sensul și formula artistică a poeziei apar și mai limpede, insistând asupra altui cuvânt recurent înrudit cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
o manieră condiționată de rigorile viitoare ale edificării statului național. Venirea pe tronul Moldovei (în 1849) a lui Grigore Ghica a însemnat și pentru evreii din Iași o perioadă de relativă relaxare, prin revocarea măsurilor restrictive privind vagabondajul și exploatarea cârciumilor. Era însă prea puțin. În acord cu prefacerile veacului, societatea românească din cele două Principate anunța deja traiectul constituirii unui stat național. Se prefigura o perioadă de adânci prefaceri, cu multe renunțări și sacrificii. “Idealul național devenea politică națională”, chiar dacă
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
particulari și cu împrejmuire de 22 prăjini pământ. coala a fost frecventată în 1891 de 38 elevi, dintre care 4 fete. Sunt două biserici: una în satul Lunca și alta în satul Fruntești, deservite de doi preoți și doi cântăreți; cârciumi sunt șase. Are o populație de 572 familii, sau 2288 suflete, dintre care 2226 români, 49 izraeliți (evrei), 7 armeni, un german și un ungur; 900 sunt agricultori, 30 meseriași, 13 comercianți, 45 profesiuni libere, 60 de muncitori și 30
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la o depărtare de 3600 m de cătunul Lunca. Se crede că în vechime era așezat pe coasta dealului dintre dreapta pârâului Dunavăț, unde astăzi se află o siliște. Are o populație de 99 familii sau 435 locuitori. Este o cârciumă. Vite sunt 18 cai, 174 vite cornute, 16 porci și 26 capre. Observații: Dicționarul a fost alcătuit din datele furnizate de județe. Se folosește impropriu noțiunea de cătun pentru Lunca, Fruntești, Filipeni - Slobozia, Valea Boțului; cătunul are sub 50 de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unde drumul se bifurcă: unul duce în valea pârâului Berheci, pe la Obârșia, Gloduri Antohești, Oțelești, Tarnița, Lozinca, altul duce pe valea Dunavățului, prin Mărăști, Brad, Fruntești și Filipeni. Sus, pe dealul Glodișoare, era loc de popas, era acolo și o cârciumă cu han, numită „Crâșma lui Scridon”, proprietatea postelnicului Scridonică. Herțanu care stăpânea și o parte din moșia Mărăști, restul fiind a răzeșilor mărășteni. Hanul și crâșma, așezate între păduri, erau deseori prădate de hoți. Veniturile aduse proprietarului erau nesemnificative, fapt
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a fost reluată în 1814, printr-o măsură luată de Obșteasca Adunare. În hotarul moșiei Filipeni a funcționat o velniță a boierilor Rosetti, amintirea acestei distilării de alcool fiind păstrată în toponimul „La Velniță”. șăranii clăcași nu aveau dreptul de cârciumă, de moară, de vânat și pescuit, acestea fiind drepturi cedate de domnie boierilor și mănăstirilor. Creșterea producției de cereale a stimulat fabricarea alcoolului și consumul în lumea satelor. Un portret făcut țăranului clăcaș, din perioada 1742-1828, lasă să se întrevadă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
desfacerea băuturilor, la hanuri și crâșme. Locul ca și venitul obținut din arendarea desfacerii băuturilor se numea bezmen. Boierii Rosetti din Filipeni obțineau venituri și din crâșma din Lunca, din velnița din hotarul Sloboziei cu Ruseștii. Boierul Rosetti a avut cârciumă și han în Lunca. În 219 centrul satului, pe partea dreaptă a drumului ce ducea la Runc. Rosetti, prin anul 1879, și-a ridicat han, pune vânzător la han pe Gheorghe Hură, care era de meserie rotar. După cum ne spune
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și negustorie, cum a fost Ion Crâșmarul, care dădea pe datorie. Pe lâng proprietarii din Filipeni, au deschisă crâșme și unii oameni din sat care au crezut că pot obține venituri din vânzarea băuturilor. Miron Boca, factor poștal, deschide o cârciumă în casele lui Toader Vasilaș, zisă Buleu. Prin 1893 și Grigore Borcea se gândește să-și desfacă vinul propriu din Beșicata și să mai procure și din Fruntești și să deschidă o cârciumă, deși nu avea timp să se ocupe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
băuturilor. Miron Boca, factor poștal, deschide o cârciumă în casele lui Toader Vasilaș, zisă Buleu. Prin 1893 și Grigore Borcea se gândește să-și desfacă vinul propriu din Beșicata și să mai procure și din Fruntești și să deschidă o cârciumă, deși nu avea timp să se ocupe de negoțul cu băuturi. Altul, Gheorghe Rusu, fost sergent „de uliță” prin București, deschide o cârcium cu gândul că nu va plăti dările la stat, funcționând clandestin, dar nu i-a mers. Sterian
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Cojocaru a preluat hanul de la Sterian și l-a lăsat moștenire urmașilor săi. Ultimul dintre descendenții lui Dumitru Cojocaru a fost Petru (Petrică), Dom’Petrică, care a fost „crâșmar” la bodega de la magazinul mixt. în satul Lunca au mai „ținut” cârciumă și prăvălie (dugheană) unul Iamandi, venit din altă parte, ca și Hașigheanu, în casa lui Costică Gurău, alții au arendat cârciuma boierească a Virginiei Lambrino, ca Miron Boca, Toader Buleu (Vasilaș), Cristea Grigorovici, Vasile Mârza și Donic. De asemenea, Elena
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Petru (Petrică), Dom’Petrică, care a fost „crâșmar” la bodega de la magazinul mixt. în satul Lunca au mai „ținut” cârciumă și prăvălie (dugheană) unul Iamandi, venit din altă parte, ca și Hașigheanu, în casa lui Costică Gurău, alții au arendat cârciuma boierească a Virginiei Lambrino, ca Miron Boca, Toader Buleu (Vasilaș), Cristea Grigorovici, Vasile Mârza și Donic. De asemenea, Elena Bucșa a ținut în arendă cârciuma luată de la Ciulei, administrator al moșiei Virginiei Lambrino, care se afla lângă Vasile Pușcuță (picherul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]