1,848 matches
-
Bulunară. Era organul Societății în comandită ”Călăuza agricultorilor moldoveni”. Director și redactor responsabil ing. agronom Constantin I. Ciulei. Redacția și administrația în Cernăuți, Piața Unirii nr. 10. De la 1 ianuarie 1922 își schimbă titlul în Călăuza agricultorilor și viticultorilor Moldovei. * Călăuza agricultorilor și viticultorilor Moldovei Călăuza agricultorilor și viticultorilor Moldovei. Apare la Cernăuți începând cu 1 ianuarie 1922. Nimeni nui poate contesta însemnătatea, mai ales acum când problema reformei agrare a fost realizată și proprietarii pământurilor au atâta nevoie de îndrumări
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
comandită ”Călăuza agricultorilor moldoveni”. Director și redactor responsabil ing. agronom Constantin I. Ciulei. Redacția și administrația în Cernăuți, Piața Unirii nr. 10. De la 1 ianuarie 1922 își schimbă titlul în Călăuza agricultorilor și viticultorilor Moldovei. * Călăuza agricultorilor și viticultorilor Moldovei Călăuza agricultorilor și viticultorilor Moldovei. Apare la Cernăuți începând cu 1 ianuarie 1922. Nimeni nui poate contesta însemnătatea, mai ales acum când problema reformei agrare a fost realizată și proprietarii pământurilor au atâta nevoie de îndrumări favorabile atât cu privire la selecționarea instrumentelor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
aici. Una dintre ele, foarte recent, a fost amicul nostru Virgil Mihaiu, care s-a aflat la Lisabona cu o bursă de șase luni. Ce păcat că și-a încheiat-o între timp. Ne-ar fi putut fi o minunată călăuză printre musoni și ritmuri de jazz lusitan! Intru cu Andrei Bodiu și VITALIE CIOBANU într-un cochet magazin de CD-uri din Piața Restauradores. Ascult ultimul Sting - Brand new day, formația Era, muzică gregoriană. Nu lipsește Amalia Rodrigues, marea interpretă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
în Bundesliga. Deși nu-mi place să joc fotbal, ci doar să comentez, dorința este oricum să mai văd ceva, în lipsa altor distracții. Mergem cu un tramvai, câteva stații, până în cartierele mărginașe ale orașului, apoi pedestru, câteva cvartale, până la stadion. Călăuza noastră de la comitetul organizatoric local îmi spune pe drum că mișcarea proletară din bazinul Ruhr s-a mai potolit. Acum sindicatele sunt cuminți, pentru că nivelul de viață a crescut. Oftez cu ușurare: Yours words really enjoyed me. Omul - un ins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
noastră folclorică. 27 iunie, marți VITALIE CIOBANU: Al doilea element care îmi amintește într-un mod izbitor de Chișinău, după hotelul Lietuva, este ghidul care ne însoțește în excursia noastră prin Vilnius în această dimineață. Seamănă leit cu o altă călăuză, și anume cu cel ce m-a „ghidat” în împărăția, nepătrunsă la acea dată pentru mine, a limbii engleze. Se numea Costică Mămăligă și preda engleză la primul SRL din Chișinău specializat în „promovarea”, contra plată, a limbilor moderne, deschis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
antic, ruginit, în jur, nici țipenie de om. Locul îmi amintește foarte mult de „zona” din Stalker-ul lui Tarkovski, în care pătrundem, însă nu călare pe o drezină de cale ferată, precum cei trei protagoniști din film: „scriitorul”, „savantul” și călăuza lor „sonată”, ci la bordul unui vaporaș. Dar cu ce scop, ce căutăm aici? Încă nu știm. În scurt timp, pe punte, sus, nu mai găsești un loc liber. Vântul se întețește, se face tot mai frig, crește tangajul. Pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
gândesc și mai bine, aflarea în „Estul sălbatic” ne ridică deodată în ochii scriitorilor vestici din Tren. Colegii noștri germani, francezi, spanioli, irlandezi, britanici ș.a.m.d. realizează abia acum adevărata noastră valoare: de translatori ai unor realități halucinante, de călăuze printr-o lume ce se întrevedea, pentru ei, înainte de 1989, ca o câmpie molcomă și uniformă prin gratiile zidurilor care păzeau cu strășnicie paradisul înșelător al realității sovietice. VASILE GÂRNEȚ: Probabil că mulți vor descrie cu o imaginație „provocată” hotelul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
împărtășesc impresiile mele din timpul călătoriei pe care Bogdan a urmărit-o prin intermediul corespondențelor lui Andrei Bodiu din Observator cultural. Ghidul nostru se numește Martin. E un tânăr de vreo 30 de ani, aspect punk, foarte excentric, însă este o călăuză extraordinară: explicații exhaustive, o profuziune de detalii și o tehnică a prezentării dozată, ca semn al unei experiențe bine însușite. Ne spune câteva lucruri despre strada pe care locuim, Under den Linden, care înseamnă în traducere „de sub tei” - poetic, nimic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
dintre consistența memoriei stocate în spațiile inaccesibile și modestia a ceea ce vezi la suprafață este atât de mare, încât dacă nu dispui de explicațiile unui ghid bun, mai bine renunți. Poți hoinări prin Roma și de unul singur, la Ierusalim călăuza e indispensabilă. Nimic din ceea ce îți atrage privirile prin dimensiuni sau decorațiuni exterioare turnul lui David, zidurile de apărare, clădirile mai înalte de pe muntele Scopus nu datează din vremurile biblice; iar atunci când vrei să pătrunzi în esența lucrurilor, trebuie să
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
apropii de marea sală de protocol în care Sfinția Sa acordă audiențe. Hristosul-Rege și-a pierdut în Occident călugării-soldați; în Orient, Dumnezeu-Tatăl își păstrează mareșalii. În persoana lor cinci patriarhi de Antiohia, trei la Ierusalim, câte trei la Alexandria și Beirut -, călăuza spirituală a fuzionat cu șeful de trib. El simbolizează o națiune, își protejează enoriașii, răsplătește, împarte, pedepsește și negociază cu raisul și cu președintele, trăgându-și forța din dreptul său de vechi demnitar: în materie de autoritate, el are două
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
adâncă, iar deasupra ei plutesc într-o îngrămădeală mare catarguri albe, cadavrele brazilor. De liniștită ce e, apa pare neagră. Din când în când în bătaia soarelui lucește ca o linie de argint, un păstrăv. Umblând la drum cu o călăuză, se burzuluiește vremea, începe să tune și să trăsnească pe codri; pâraiele vin, cu zgomot cărând bolovani și sfărămături de stânci. Bistrița vine deodată tulbure și rea. Plutele întârziate în amurg trag la mal la adăpost. Se face îndată seară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
începe să tune și să trăsnească pe codri; pâraiele vin, cu zgomot cărând bolovani și sfărămături de stânci. Bistrița vine deodată tulbure și rea. Plutele întârziate în amurg trag la mal la adăpost. Se face îndată seară și întuneric adânc. Călăuza, parcă ar fi influențată de mânia apelor și a cerului, de neliniștea înconjurătoare, începe a fi neastâmpărat. Parcă s-ar gândi la ceva, parcă ar vrea să ia o hotărâre; bea des din ploscă; și deodată începe a avea mișcări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
numai în muncă pașnică și în progres, subt legea nouă a lumii, democrația sinceră, iubirea și înțelegerea între oameni. 11. Socot că toți oamenii înțelegători ai neamurilor noastre și ai altor neamuri mici vecine vor găsi în această dorință o călăuză spre o viață nouă. Unirea și pacea, spre a putea și noi popoarele mici să ajungem la împlinirea destinului nostru contribuind cu toate însușirile noastre la civilizația veche a Europei. 1954 [CAUCAZ 15 mai-15 iunie 1954]* *1 Călătorul francez pictorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
acestea și cercurile culturale în care necontenit sătenii pun chestia pământului, am isprăvit făcând un apel călduros cătră învățători, îndemnându-i să propage în popor cât mai mult ideea întovărășirilor, să fie și pe viitor cum au fost în trecut călăuzele poporului, ajutând ca mișcarea economică să se desăvârșească, să-și ajungă adevăratul ei scop, creând o stare nouă de lucruri, o țară nouă. Primiți, vă rog, domnule Administrator, asigurarea deosebitului meu devotament. Mihail Sadoveanu 1928 [PROTESTUL SOCIETĂȚII SCRIITORILOR ȘI ALTE
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Afirm că orice om de bine și de onoare, pătruns de adevărul legii morale, este un frate al meu, ori cărei seminții ar aparține: simbolic, toți descindem din aceeași pereche de oameni. Afirm că iubirea de oameni trebuie să fie călăuza noastră în toate actele vieții: deci nu stau într-o poziție de ostilitate față de alte grupe umane, ci manifest dorință de înțelegere pentru îmbunătățirea comună a vieții și izgonirea discordiilor. Afirm credința în celula umană socială care este familia, instituție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dezorientarea și tristețe timpului, în fine, multe suflete pot găsi aici prietinie și mângâiere, ori un sprijin în dezamăgiri. Cum toate cele omenești sunt relative, e posibil ca strădania noastră să pară vană ori de rezultat minim în raport cu efortul: totuși, călăuza vieții noastre fiind dragostea, răsplata nu poate fi coborâtă din acest domeniu ideal. Vorbele noastre bune, faptele noastre bune vor da rod atunci când trupul nostru nu va mai fi decât pulbere. Fie. Cu acest preț, datoria noastră dobândește un caracter
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
microtemporalități sacre se află în strânsă legătură cu marile conjuncții cosmice: simbolismul lunar sau solar, solstițiile sau echinocțiile reprezintă timpuri intense pentru toate diviziunile timpului”. În creațiile folclorice investigate lunarul ține de inițierea feminină, în timp ce soarele reprezintă modelul eroic și călăuza psihopompă pentru fecior, iar solstițiul de iarnă este momentul propice pentru captarea energiilor primare. Timpul mitic, identificat în momentul când „«existența a ajuns la ființă și în care a început istoria naturală»” se plasează „la începutul și în afara devenirii”. De
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
numește Negrul. Petele de altă culoare de pe picioare, membre ce „conțin și ideea de obârșie”, arată că animalul e unul social, din planul profan, dar a călătorit deja Dincolo odată cu tatăl și e un inițiat în tainele lumii tenebrelor - iată călăuza de care are nevoie Mistricean. În cazul lui Bogdan-Dimian din balada cu același nume, accentul pare să cadă în mai multe variante pe frăgezimea vârstei: „Vai, cu Bogdan-Dimian,/ Băiețăl de la Ardealî”, „Micul Dălea - Dămean,/ Prunc de doisprezece ani”. Pragul pe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
topos al incursiunii mitice și, dacă adăugăm acest simbol descinderii pe care o întreprinde voinicul călare pe calul său htonian și sepulcral, avem toate mărcile coborârii în infern, loc prin definiție al încercărilor inițiatice. Soarele este în toate speciile folclorice călăuza pribeagului între dimensiunile ființei, așa cum am văzut deja. Cel dispărut are nevoie de însoțirea cu zorii, neofiții merg spre răsărit și se întorc inițiați de pe tărâmul soarelui. Un basm din colecția Ispirescu sintetizează perfect funcția de călător total a soarelui
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
irumpă în profan. Confruntarea mitică Separat de contingent și eliberat de fragilitatea existenței profane, eroul este acum pregătit pentru punctul culminant al inițierii: înfruntarea apariției terifiante care amenință creația. Cel mai adesea drumul îl duce spre est, în întâmpinarea soarelui călăuză pentru cei ce transcend lumile. „Estul este valorizat pretutindeni deoarece răsăritul soarelui simbolizează lumina spirituală salvatoare, nașterea sau nemurirea, în timp ce Vestul, loc al apusului, simbolizează rătăcirea sau moartea”. Momentul hotărâtor este însă la asfințitul soarelui, când este aflată calea către
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fie că e pentru a pătrunde în sacru și a revigora creația, fie că sufletul merge spre „țara fără umbră”, trebuie făcută cu lumina protectoare. Victoria și moartea la apus repre¬zintă fațete ale aceleiași valorizări: soarele este catalizatorul și călăuza transfor¬mărilor existențiale, absența lui predispune doar la haos și nediferențiere a materiei, după cum am văzut în drumul orbecăit de Mistricean în altă variantă. Apusul soarelui este răscumpărat de prinderea/ uciderea ipostazei zoomorfe a întunericului, ceea ce deschide o nouă eră
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lui Vioară I(11) pescuitul fabulos fiind condiția obligatorie a nunții. În basme, vânătoarea reprezintă ocupația specifică pentru junele ajuns la vârsta inițiatică; astfel, rătăcirea prin pădurea ce anulează contingentul se adâncește cu scenariul căutării animalului mitic cu rol de călăuză sau ipostază totemică a alesei. Flăcăul căruia i s-a promis în schimbul ieșirii în lumea albă „Fata Brună,/ cu Fața Rumenă,/ cu Cosița Groasă -/ o fată frumoasă” urmărește în mod instinctiv traseul care îl va conduce, la momentul magic spre
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
nu mi-l vede,/ Numa' Ion bun bărbat” (Mlăceni - Vâlcea). În urmărirea rituală, adevărata confruntare se dă între forțele magice ale bourului, ca exponent al energiilor precosmice și al întune¬ricului și forțele calului, ajutorul năzdrăvan cu natura duală a călăuzei dintre lumi. Puterea acestuia se acumulează, cu formula bine cunoscută, din elementele esențiale: „Sai în vânt, sai în pământ!”. Atât bourul, cât și calul dețin controlul asupra teluricului din materia căruia se trag: „Boul din gură-mi grăia:/ - Câmpi mai
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Grajd de piatră deschiară,/ Lese-și Negru,/ Lese-și Murgul, cal mai bun,/ Cal mai bun și mai blajin” (Țăndărei - Ialomița). Alegerea calului, frecventă în basmele rusești, este un gest magic ce trebuie făcut cu toată atenția, căci calul reprezintă călăuza spre tărâmul stihiilor. Figura mitică a arcașului reapare cu aceeași conotație inițiatică: „de genunchi îngenunchea/ Și arcul își întindea/ Și săgeata mi-o punea” (Dobrogea) cu o nouă sugestie a identității erou-vânat. Imaginea stă sub regim dinamic și solar, specific
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
palmă după ceafă la mă-sa șî l-a făcut mai mândru șî mai frumos pă cioban”(Valea Mănăstirii - Argeș). Ipostaza teriomorfă a monstrului înghițitor conține și simbolistica strămoșilor care asistă la inițierea neofitului și de aici rezultă funcția de călăuză psihopompă a șarpelui. „A intrat în gură. ’Ce: - Stai acolo pă măsălele mele, ’ice, fără teamă, că n-am nimic, ’ice, cu tine! (...) Șî s-a băgat în gura lui. Când a ajuns acolo în țara șărpească (...) A luat căpăstru
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]