2,073 matches
-
teatrul înlocuiește viața, și păpușile mor, asemeni copiilor, iar spectacolul funerar, un joc mecanic al unor "ființe mici", anunță vag alienarea, dezarticularea și absurdul din teatrul de mai târziu: "A murit, de congestie pulmonară/ Păpușa, madonă de ceară./ Păpușile la căpătâi s-au strâns,/ Cu ochii ficși, sclipind a plâns./ Biserica de mucava pentru pitici/ Plânge cu dangăte slabe și mici./ Sicriul de carton e pregătit/ Pe drumul de hârtie convoiul a pornit/ Cai de lemn și dric de ciocolată,/ Popa
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
ultima lucrare a lui Theodor Codreanu: Controverse eminesciene (Ed. Viitorul românesc, București, 2000), ceea ce nu înseamnă că nu am citit și celelalte scrieri ale sale despre Eminescu, între care Modelul ontologic eminescian, pe care o considerăm o adevărată carte de căpătâi. Ne-a scăpat, ce-i drept, volumul de epigrame: Plecat-am nouă din Vaslui, dar bine că le-avem pe celelalte. În Controverse eminesciene găsim o suită de articole și comentarii la temă, eșalonate pe două capitole: unul format din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
transcrierea realității în versuri tot mai directe. Știm că la un moment dat Bacovia a declarat că preferă să scrie proză: "În proză port membrele mai liber". Și chiar scrie proză, dar... poetică. Narativul devine nota dominantă și tehnica de căpătâi la "ultimul" Bacovia fără a uita că prozasticul se înfiltrează încă din faza inițială ("E toamnă, e foșnet, e somn.../ Copacii, pe stradă, oftează;/ E tuse, e plânset, e gol.../ Și-i frig, și burează"). Bacovianismul presupune și această "proză
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
În Nirvana), get-beget românești. Și, în fond, "românitatea nu este o categoric biologico-etnică, ci una spirituală", adaugă Theodor Codreanu. Cel care a fost acuzat de dispreț față de români, "ultimul ocupant fanariot", scrie cea mai curată limbă română, oferă opere de căpătâi literaturii române, semnează pamfletul pomenit Un patriot român. Ceea ce a ironizat el a fost demagogia patriotardă, românismul de paradă, pe care și Eminescu le-a condamnat cu vehemență, iar mai încoace naționalistul Cioran s-a îndurerat de "neantul valah". Dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
răbdătoare în firea acestui bărbat și, deodată, s-a produs acea ieșire-din-ascundere pe care grecii de felul lui Platon o numeau alétheia. A ieșit din ascundere, prin Grigore Vieru, inconștientul colectiv, cum îl numea C. G. Jung, iar meritul de căpătâi al basarabeanului e că s-a lăsat invadat, personant (cum ar zice Blaga) de acesta și, astfel, poetul a fost hărăzit să devină reprezentativ nu pentru o modă, nu pentru cine știe ce experimente poetice, nu pentru jonglerii de vorbe, ci pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Vattimo, Jacques Derrida ș. a. De la "gândirea slabă" la deconstrucția derridiană nu e decât un pas; pasul următor ține de transcendență, de numitul transmodernism. În acest punct trebuie să recurgem, odată cu scriitorul Codreanu, la autoritatea eminesciană, respirația filosofico-literară din opera de căpătâi Modelul ontologic eminescian regăsindu-se inevitabil și în această scriere. Unii critici, puțini ce-i drept, s-au încumetat să îl considere pe Eminescu postmodern, mai ales datorită unei hermeneutici subtile a prozelor marelui poet; iată că autorul nostru are
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
puțin cunoscuta Schimbarea la față a României a lui Cioran, cartea lui Theodor Codreanu prezintă riscul de a fi trecută pe o invizibilă, dar existentă listă neagră, precum multe alte valori, deși ar merita să fie trecută printre lecturile de căpătâi, adică obligatorii, în toate liceele și universitățile românești. În ce ne privește, ne numărăm printre cei cărora chiar le pasă de ceea ce se întâmplă cu această țară în care a fi patriot a ajuns lucru scârbavnic și de mare rușine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
atentate. Regele Carol al II-lea, alături de alți oameni politici, a participat personal la slujba de înmormântare, afirmând în memoriile sale că „am putut să-l văd o ultimă dată pe acest bun slujitor al Bisericii și al Țării”, la căpătâiul căruia au ținut cuvântări mitropolitul Bălan și Armand Călinescu. Activitatea informativă și de protecție desfășurată de D.G.P. în acest caz a dovedit o perfectă cunoaștere a problemelor de interes pentru siguranța statului, fiind în egale măsură reale și pertinente. În
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
camioane simetrice pe șoseaua lipsită de arbori, spuză de culori platforma parcării. Ora 4,20, Adjud, sala de așteptare în frig, întinși pe bănci ori rînduiți pe scînduri de bagaje, băiatul cu legătura de mături cu coadă lungă, tîrnuri la căpătîi, te-ai ridicat, ai simțit aproape, ghemuit iar în scurta de piele jerpelită, scaunele în calorifere, încercîndu-le, sînt reci! mobilierul pune în vedetă omul imobil, baloturi de haine și fibre de mușchi încordate în frig, design actul de supraviețuire estetică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Flan-dra, începe prin a copia în stil antic, traducînd Arta de a iubi și Metamorfozele lui Ovidiu. Alegîndu-și, apoi, din tradiția celtică subiectul pentru operele sale Tristan și Isolda și Eric și Enide, el va continua cu operele sale de căpătîi: Yvain sau cavalerul cu leul (~1177), Lancelot sau cavalerul cu șareta, pe care o va termina compatriotul său Geoffroy de Lagny, Perceval sau Povestea Graalului, de asemenea, neterminată. Eroii sînt, în aceste opere, cavaleri curajoși, hărțuiți, precum Lancelot, între dragoste
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
instituit și o ritualistică comemorativă organizată în cadrul unui calendar al serbărilor școlare, așezând, de asemenea, bazele fundaționale ale cultului școlar al regalității. Pentru ca școală să "sădéscă în sufletul tinerimiĭ iubirea nețărmurită de țĕră și sentimentul solidaritățiĭ naționale" - considerată misiunea de căpătâi a educației -, Haret a introdus, prin circulara din 22 aprilie 1897, un calendar al serbărilor școlare obligatorii. Aniversate erau zilele de 10 Mai (ziua regalității) și 24 Ianuarie (ziua Unirii din 1859) - cei doi pilaștrii simbolici ai ordinii temporale a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de tipul Blut und Boden, care are în miezul său ideea de etnicitate înțeleasă drept conjuncția dintre sânge și teritoriu. Spiru Haret, cel care a rectitorit prin reforma sa învățământul românesc, avea să amplifice această tendință. Considerând că datoria de căpătâi a școlii este de a forma "bunĭ cetățenĭ" - iar prima condiție a bunului cetățean fiind aceea de "a-șĭ iubĭ țĕra, fără reservă, și de a avé o încredere nemărginită într'însa și în viitorul ei" -, Haret pretindea din partea învățătorilor un
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
deplina osmoză identitară între românism și ortodoxism. Artizanii ei au fost teologi ortodocși de un ascuțit profil intelectual, de calibrul unor Nichifor Crainic și Dumitru Stăniloae, care au elaborat în scrierile lor o teologie ortodoxistă a națiunii. Astfel, principiul de căpătâi al statului etnocratic imaginat de N. Crainic (1997) [1937] dictează "LEGEA LUI HRISTOS, LEGEA STATULUI" (p. 245). Definind națiunea ca o comunitate etnică (neam) având identitate istorică, omogenitate de sânge, comuniune de suflet și voință de viitor (p. 247), Crainic
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
se bazează pe construcția ideologică a charismei instituționale. Partidul, ca avangardă a clasei proletare și instrument organizatoric care precipitează dezvoltarea legică a istoriei, este definită ca instituție charismatică și venerată ca atare. Programul... din 1974, adoptat drept "măreață carte de căpătîi" a discursului didactic (Almaș și Fotescu, 1979, p. 179), fixa teza că Partidul ipostaziază "înțelepciunea colectivă" a poporului român și a "națiunii noastre socialiste". În această calitate, de întrupare instituțională a idealului social și național, Partidul pretinde loialitate supremă și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ichneumonolog din Europa. Avea deja scos un volum în Fauna României, care impresiona prin dimensiuni și prin numărul mare de specii prezentate. Pentru a mă specializa în zoologia nevertebratelor a trebuit s-o iau de la capăt. Aveam drept cărți de căpătâi manualele universitare ale profesorului Mihai Constantineanu, cursul profesorului V. Gh. Radu de la Cluj și Bazele anatomiei comparate ale nevertebratelor, a lui N. Beklenișev. La acestea se adăugau tratatele de Zoologia nevertebratelor ale lui P.P. Grasse, Kükenthal, A. Kaestner și altele
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
pantofilor, Alfaro vorbea singur pe stradă. Ce chestie, dom'le! O fată ca ea, curată ca spuma mării și frumoasă... Doamne, nici nu visam s-o ating, și cînd colo... Cînd colo ce? îl întreabă vagabondul străzii, un vlăjgan fără căpătîi și bătăuș notoriu. Alfaro se temea ca de naiba de hojmalăul ăsta și din acest motiv a început să vorbească tîmpenii: Ei, Macias, dacă ai ști ce aventură am avut! Nu, zău, Tirbușon, ce aventură a trăit băiatul? Cu mîna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de patimi. Există, în stoicism, o noblețe impunătoare, un duh ascetic boreal, un exemplu de verticalitate fără cer. Nu întâmplător, stoicismul a pătruns, discret, dar viguros, în țesutul pedagogiei creștine. Epictet și Marcus Aurelius au rămas până azi cărți de căpătâi ale civilizației europene. Ce lipsea, totuși, stoicilor, pentru a obține nu o rezonabilă adaptare la lume, ci o lume nouă, cu alte temeiuri și cu alte văzduhuri? Cu alte cuvinte, cum se poate transforma filozofia în credință? Nu pun această
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
harpiile mitologiei grecești, Împuțesc cu găinațul lor ucigaș pământul unui popor mândru și onest, care a „Îndrăznit“ să și-l apere În fața unei invazii deliberate, făptuită În numele unei dreptăți mai mult decât Îndoielnice. De fapt, În fața intereselor unor oameni fără căpătâi și dumnezeu de dincolo de ocean. Urmarea? Vor pieri cu toatele, precum harpiile de mâna fraților divini Zetes și Calais. Care acum sunt unul, Îl cheamă Slobodan Miloșevici; dar e multiplicat de 10 milioane de ori, prin fiecare sârb. Care, fiecare, știe
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
că așa vrea suprema lege a lumii, entropia. Și ce-am acuzat În acest exemplu, satisfacerea doar a nevoilor pur biologice ale celui care n’o poate face singur, pare a fi contrazis de atitudinea din celălalt exemplu. Copiii fără căpătâi adică. Nu e problema lor, ci mai degrabă a noastră, căci ei trăiesc totuși pe seama societății dar sfidându-i regulile, precum celulele canceroase În raport cu organismul. Dar ignor câte ONG-uri, desigur nonprofit, se ocupă de ei asigurând unora, așa ca
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
chior din pricina unei rachete umplute cu praf de pușcă produs de el de la A la Z, inclusiv salpetrul care materializa prima sa cercetare sistematică - transformarea azotatului de amoniu, deavolna pe orice câmp, În azotat de potasiu - În laboratorul improvizat la căpătâiul patului; unul care, pervertit precum Don Quijote de o lectură exclusivistă, de astă dată științifică, de ajunsese să facă obișnuitele analize morfologice și sintactice pe texte de fizică ori chimie - à propos: noroc de profesori precum Avădănii care, Înțelegând că nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Moș Crăciune ! Moș-Crăciun-Ce-Nu-Mai-Este, Pentru cea din urmă dată, Mi-ai adus o carte rea; Și cintind în carte iată, Am văzut în cartea Ta Că n-ai fost decît poveste. Tomuri de filosofii, Teancuri, teancuri adunate, Am de-atunci la căpătâi. Tu știai că nu mai vii Când credeam în cea dântâi. Și nu-nțelegeam că toate Sunt doar triste jucării ! Moș-Crăciun-Din-Vremuri-Bune, Lasă-n cale traista plină De smochine și alune ! Însenină-mi gândul rău. Și cu fața ta blajină, Alb
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
1876 își ia din nou un concediu de zece zile87 și vine la Ipotești, alarmat probabil de boala mamei. Pleacă zdrobit și se va întoarce la 15 august pentru înmormântare. Va sădi acolo un tei care stă și azi drept căpătâi mormântului ei. Chiar a doua zi, pe 16 august, scrie, pe spațiul liber al unei petiții începute și neterminate, răscolit de amintirea iubitei, declanșată, evident, de moartea mamei: O, dulce înger blând,/ Cu ochi uimiți de mari,/ La ce mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ca să ieși154. Dovada cea mai clară a comuniunii profunde a omului cu pădurea (organism viu și prieten nedespărțit) este aceea că la moartea cuiva apropiat se "smulge" din codru un arbore drag pentru a-l resădi, ca veșnică aducere-aminte, la căpătâiul celui pierdut: Iar când am auzit/ Că bărbatul mi-au murit,/ Teiu-acesta am sădit,/ Crește teiul și-nflorește/ Și viața mi-o umbrește./ Și în umbra-i cum trăiesc/ Eu nu mai îmbătrânesc 155 (s.n.). Ideea că oamenii trec, în vreme ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
diametre diferite, a căror dispunere în buchet desena silueta simbolului creștinesc. Tuburile metalice erau, în partea de jos, tăiate oblic, astfel că, din când în când, vântul izvodea un vuiet ușor, ca venit de pe altă lume. Am instalat crucea la căpătâiul lui Mărgărit și, a doua zi... ia-o de unde nu-i! Cântărea mai bine de o sută de kilograme, a tentat hoții de fier vechi, care, peste noapte, au șterpelit-o. Dumitrache nu s-a dat bătut: "Facem alta și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
-ai mai ajuns! A lor ghiare-nfipte-n pieptu-ți fără milă l-au străpuns Și-n bucăți împart, infamii carnea ta, avutul tău! Tot ce s-a găsit pe lume mai stricat, mai crud, mai rău, Ăști nemernici fără suflet, fără nici un căpătâi, Țin a tale zile-n mână, ș-a ta cinste sub călcâi, Și călări pe tine, țară, se cred zei, aceste bestii, Cum se cred ades copiii împărați călări pe trestii, Ei sunt mari și tari, și nu au nici
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]