2,019 matches
-
planton numai schimbul doi - l-a luat în primire Hliboceanu. Dacă făcea planton schimbul doi era în câștig. - a zis cu ton de șagă Mitruță. Era în mare câștig!... Da, da! Dormea de două ori! - a intervenit Pâcu, stârnind râsul cărăușilor. Hliboceanu a adus pe dată lădița cu tot felul de scule trebuitoare la drum. A scos o toporișcă și i-a întins-o lui Iordache: Acum să mi vii cu un par, ca să ridicăm carul, pentru a putea scoate roata
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Ce să-i răspundă? Că i-a venit așa o toană sau chiar credea că oamenii nu-l mai ascultă? Așa că, fără să stea prea mult pe gânduri, a dat comanda de plecare... Când soarele a scăpătat dincolo de crucea zilei, cărăușii se aflau la poarta Crâșmei din drum. Costache crâșmarul tocmai se întorcea de la cosit. Când i-a văzut pe moș Dumitru și pe Pâcu între cărăuși, a început să râdă și să-și facă cruce cu mâna stângă. Ține-mă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
pe gânduri, a dat comanda de plecare... Când soarele a scăpătat dincolo de crucea zilei, cărăușii se aflau la poarta Crâșmei din drum. Costache crâșmarul tocmai se întorcea de la cosit. Când i-a văzut pe moș Dumitru și pe Pâcu între cărăuși, a început să râdă și să-și facă cruce cu mâna stângă. Ține-mă, Doamne, să nu cad! Ieri v-ați făcut testamentul - cum s-ar spune - și azi ați înviat. Sau te pomenești că oamenii nu puteau să se
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Nu se face ea de rușine, Pâcule. Până una-alta, noi o luăm din loc, pentru că mai avem oleacă de drum... Acușica-i seara - s-a arăta grijuliu Hliboceanu. Au plecat înșiruiți ca mărgelele pe ață... Din când în când, cărăușii se adunau câte doi-trei și mai schimbau o vorbă-două. Hliboceanu s-a tras lângă moș Dumitru și Pâcu... Nu știu cum să vă spun, dar eu sunt primul care se bucură că v-ați întors. Fugi de aici! Să știi că mie
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
la drum încărcați ca întotdeauna! Și bine ați făcut, pentru că așa singuri parcă ne ploua și ne ningea - a intervenit Hliboceanu. Să știi, că treaba rămâne însă așa cum am hotărât-o ultima oară. Noi doi vrem să fim doar doi cărăuși, ca și ceilalți. Tu și cu Mitruță trebuie să aveți grijă ca toate treburile să fie la locul lor - a precizat moș Dumitru. Acum am să vă spun și eu ceva, dar să nu vă supărați pe noi. Dacă îi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Iaca și o treabă cuminte pe ziua de azi. Eu am să merg la Aizic, să închei socotelile pe ziua de az, iar tu, Mitruță, direcția depozit! Așa voi face! Moș Dumitru și Pâcu au pornit în rând cu ceilalți cărăuși către locul descărcării. După o bucată de drum, Pâcu l-a întrebat pe Mitruță: Tu știi cât s-o încărcat dimineață? Cum să nu? Bob numărat. Am stat lângă cantaragiu, să văd cât arată cântarul și cât scrie el pe
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
a întrebat moș Dumitru. Îs bune, moș Dumitre. Îs bune - a apreciat Aizic privind la Hliboceanu. Apoi la noi în sat îs numai oameni gospodari. Unul și unul. Taie gâtul la cal ca să fure clopotul - i-a lăudat Pâcu pe cărăuși. Toți au izbucnit în râs. Și, ca drept dovadă că Pâcu era mulțumit cum a adus-o din condei, a băgat mâna în chimir și a cotrobăit după lulea și punga cu tutun. S-a apucat apoi s-o pregătească
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
capătul drumului din acea seară. Se înserase de-a binelea. Odată cu ei au ajuns și doi mușterii pe care cărăușii îi cunoșteau din vedere. I-au mai întâlnit de câteva ori în ultima vreme. Ce afaceri învârteau ei pe acolo, cărăușii nu știau și nici nu erau curioși. De fiecare dată se așezau cuminți la o masă din cel mai îndepărtat colț și se cinsteau în deei în liniște, iar după o vreme plecau cum au venit. Costache, grijuliu ca de
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
erau curioși. De fiecare dată se așezau cuminți la o masă din cel mai îndepărtat colț și se cinsteau în deei în liniște, iar după o vreme plecau cum au venit. Costache, grijuliu ca de fiecare dată, le-a ieșit cărăușilor cu felinarul aprins în poartă. De bine ce ați ajuns, intrați și rânduiți-vă după cum vi-i voia și apoi la masă. Așa om face, stăpâne! - a răspuns Hliboceanu. Da’ de când îi stăpân Costache peste noi? - s-a prefăcut Pâcu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
peste noi? - s-a prefăcut Pâcu supărat. Nu-i stăpânul nostru, dar îi stăpânul casei. Dacă vrea ne primește, iar dacă se supără, adio mâncărică, udătură și somn - a lămurit lucrurile foarte serios Hliboceanu, deși nu era nevoie. După ce fiecare cărăuș a făcut ce trebuia ca animalele să fie îndestulate, s-au pregătit și ei, de masă. Cu fețele limpezite de apa de la izvor, păreau mai veseli. Fiecare s-a așezat la locul lui știut de ani și ani...Măriuța și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
lemn, a fiert Costache rachiul ori ba? Asta-i dovada cea mai bună pentru cele ce v-am spus eu. Apoi...mă gândeam și eu, ca omul... De ce să stric eu orzul pe... gâște? Hă hă hă! În ochii fiecărui cărăuș se vedea plăcerea de a-l asculta pe Pâcu, chiar dacă - de multe ori - îi lua peste picior. Întotdeauna însă el știa să găsească vorba potrivită și o spunea taman când era nevoie de ea. În seara asta, însă, aici la
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
era tăcerea din seara trecută. Se mânca și se râdea cu poftă, iar rachiul și ulcica cu vin nu aveau pricini de supărare că nu sunt întrebate îndeajuns... La apariția Măriuței în pragul bucătăriei cu chersânul plin de plăcinte, ochii cărăușilor au lucit gândind la plăcerea ce-i așteaptă... Pâcu a sărit în ajutorul crâșmăriței, i-a luat chersânul din brațe și, așezându-l pe masă, a grăit: Aflați, flăcăilor că așa trebuie să te porți cu o doamnă... La auzul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Un tunet de râs a zguduit geamurile crâșmei. Până și câinii din curte, speriați, au hămăit de câteva ori. Apoi pe aista dacă îl iei încet spune tot - a mai reușit să spună moș Dumitru, printre hohotele de râs ale cărăușilor. Și câte or mai zace în mintea lui și nu le știm noi! - a presupus Hliboceanu, întărind râsul mesenilor. Păi de ce m-am întors eu la cărăușie? Ca să mai apuc a vă spune câte ceva... Numai că așa cu gura uscată
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ți adio de la gândul ista și mai degrabă gândește te ce ai să ne povestești! - l-a luat din scurt moș Dumitru. Iertați matale cuvântul cel prost, da’ din câte îmi aduc aminte - și încă mai am ținere de minte - cărăușii au alt șef. Chiar noi amândoi, cu îngăduința cărăușilor, l-am uns. Așa că nu mai primesc ordine decât de la șeful cărăușilor. Să auzim ce spune el - s-a arătat Pâcu revoltat, spre veselia celor din jur. Eu n-am s-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
te ce ai să ne povestești! - l-a luat din scurt moș Dumitru. Iertați matale cuvântul cel prost, da’ din câte îmi aduc aminte - și încă mai am ținere de minte - cărăușii au alt șef. Chiar noi amândoi, cu îngăduința cărăușilor, l-am uns. Așa că nu mai primesc ordine decât de la șeful cărăușilor. Să auzim ce spune el - s-a arătat Pâcu revoltat, spre veselia celor din jur. Eu n-am s-o fac pe șeful, dar am să te întreb
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Dumitru. Iertați matale cuvântul cel prost, da’ din câte îmi aduc aminte - și încă mai am ținere de minte - cărăușii au alt șef. Chiar noi amândoi, cu îngăduința cărăușilor, l-am uns. Așa că nu mai primesc ordine decât de la șeful cărăușilor. Să auzim ce spune el - s-a arătat Pâcu revoltat, spre veselia celor din jur. Eu n-am s-o fac pe șeful, dar am să te întreb dacă ne mai iubești așa ca altădată. Și dacă ne iubești, ai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
-i, Dumitre? Dacă cineva crede altfel, atunci trebuie să mănânce pâinea cărăușiei o viață - așa ca noi - și apoi să vorbească - a convenit moș Dumitru. Costache - ca la comandă - a umplut ulcelele cu vin și s-a așezat mai aproape de cărăuși, să-l poată auzi și vedea mai bine pe Pâcu. Între timp, acesta și-a pregătit luleaua, după tipic, a aprins-o, a tras de câteva ori cu sete din muștiuc, a gustat din ulcica cu vin și - ca niciodată
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
într-un iureș nemaipomenit. Acel șuier printre crengile copacilor mi se părea o muzică venită de dincolo de lume... Și toate acestea nu s-au mai oprit nici până în seară, nici a doua zi, nici patru zile și nopți în șir... Cărăușii și cei doi mușterii întârziți ascunși de umbra ungherului ascultau uitați de sine spusele Pâcului. O scurtă pauză bine potrivită de povestitor - cum îi era obiceiul - a scos un oftat adânc din piepturile ascultătorilor. Pâcu, cu mutra lui poznașă, a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
treaba-i gata și vine băiatul la căldurică”... Da’ unde era taică tu de țineai loc de gospodar? - a întrebat moș Dumitru. Apoi să nu fie nimeni acolo unde era el... Undeee? - au răsunat ca un ecou glasurile mirate ale cărăușilor. Era în răzbel!... Cărăușii și moș Dumitru au tăcut cu vădită părere de rău că au răscolit sufletul lui Pâcu...Acesta însă, pentru a masca durerea pricinuită de întebare, s-a apucat să meremetisească luleaua. După ce a făcut-o să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
întâmplat?” Nu. Nu știa nimic de groaznica întâmplare! Din ce cauză și-a rupt calul pieptul în bucăți? - a întrebat Mitruță. Dacă ai răbdare, ai să afli. Pe lângă asta ai să afli și încă multe alte grozăvii... Un murmur al cărăușilor arăta că erau pătrunși peste poate de cele povestite. Pâcu a pornit să vorbească din nou: Îngrozit, am început s-o strig pe mama... „Ce-i? Ce s-a întâmplat?” - a întrebat ea. „Calul...calul” - am scâncit fără vlagă. „Ce
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
clipit de atâta încordare... Calului...calului i s-o prins rana? - a întrebat Hliboceanu. Daaa! A doua zi, mama s-o dus la târg, o adus doctorii și în primăvară armăsarul nostru o prins a trage la ham. Pe chipurile cărăușilor se vedea limpede părerea de rău pentru că se despărțeau de povestea lui Pâcu... Hliboceanu însă și-a revenit repede și a vorbit, privind la moș Dumitru: Dacă nu-i cu supărare, eu aș zice să mergem la culcare, pentru că noaptea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
stuchit la torcătoare, nu șagă - a considerat moș Dumitru. Așa-i, Dumitre. Cine strânge are, cine nu, împrumută de la alții. Dacă nu are de unde, stă cu limba-n gură ca mutu’ de la manutanță... După revenirea celor doi bătrâni la familia cărăușilor, zilele și nopțile nu mai păreau așa de lungi... Totul intrase pe făgașul firesc... Trecuse vara și vremea se schimba din zi în zi, iar drumurile deveneau tot mai grele. Într una din zile, pe când ciubotele li se înfundau în
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
vorbă... Așa, ca două catane bătrâne... Nu-i nevoie să-ți răcești gura de două ori, Pâcule, că în seara asta îți calc pragul negreșit... * De două zile ningea liniștit. Drumul s-a făcut de sanie. În zori de zi, cărăușii trăgeau săniile la încărcat. Astăzi drumul o să meargă ca uns. Ia te uită ce omăt s-o așezat! Parcă-i pus cu lopata! - a apreciat Mitruță. Binele ista s-ar putea preface în mare necaz dacă vântul scăpat din frâie
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
încărcatul săniilor. Ninsoarea curgea fără niciun semn de poticnire. Când săniile au fost acoperite cu țoluri, pentru ca grâul din saci să nu se ude, s-a auzit glasul lui Hliboceanu: Sunteți gata de drum, oameni buni? Gata, gata - au răspuns cărăușii în cor. Atunci să-i dăm drumul, că timpul nu așteaptă și nici vremea nu ne iartă. În lumina slabă a dimineții era greu să dibui hârtoapele și râpele din pădure. Cu ochii în patru, Hliboceanu înainta cu sania lui
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ca să putem urca dealul. Pe urmă drumu-i ca în palmă - s-a auzit glasul lui Hliboceanu. În liniștea din jur, potopită de ninsoare, se auzea doar răsuflarea grea a dobitoacelor și câte un cuvânt mângâietor și de alint spus de cărăuși: „Brava, flăcăii tatii! Ați mers ca în zilele cele bune! Brava!” Sau: „Îi greu drumul, nu-i așa? Da’ lasă că scăpăm noi la cale dreaptă și atunci îi boierie curată! Mai avem dâmbul ista și s-o sfârșit greul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]