1,623 matches
-
patru de conservator Caraman dispare de pe ecranele Televiziunii Române, iar după absolvirea conservatorului este repartizat într-o micuța urbe oltenească fără teatru liric sau casă de cultură și departe de orașul natal și familie. După absolvirea conservatorului, deșii este repartizat la Calafat datorită refuzului de a devenii membru de partid, Cristian Caraman este cerut insistent de directorul Teatrului Liric din Craiova. Peste câteva luni de insistențe devine prim solist al Teatrului Liric din Craiova. Perioada craioveană îi prinde bine tânărului solist care
Cristian Caraman () [Corola-website/Science/321900_a_323229]
-
pozițiile, generalu l Loggin Osipovici Roth a avut nevoie de întăriri pentru a rezista pe poziții la Silistra. Generalul Kornilov, care avea sarcina să oprească eventualele atacuri a turcilor din Rusciuc, dar cei doar 6.000 de soldați plasați între Calafat și Craiova nu ar fi avut cum să-i împiedice pe turci să înainteze până în nord-vestul Valahiei. Turcii au concentrat în zona Vidin - Calafat peste 25.000 de soldați și au întărit garnizoanele de la Rahova și Nikopol. Turcii aveau o
Războiul Ruso-Turc (1828–1829) () [Corola-website/Science/325356_a_326685]
-
oprească eventualele atacuri a turcilor din Rusciuc, dar cei doar 6.000 de soldați plasați între Calafat și Craiova nu ar fi avut cum să-i împiedice pe turci să înainteze până în nord-vestul Valahiei. Turcii au concentrat în zona Vidin - Calafat peste 25.000 de soldați și au întărit garnizoanele de la Rahova și Nikopol. Turcii aveau o superioritate numerică importantă dar, spre norocul rușilor, nu s-au folosit de aceasta. La mijlocul lunii august, rușii au deplasat spre cursul Dunării de mijloc
Războiul Ruso-Turc (1828–1829) () [Corola-website/Science/325356_a_326685]
-
ia ființă un serviciu regulat de feribot între Giurgiu și Ruse, dotat cu două nave feribot de cel mai modern tip pentru transbordarea garniturilor de tren peste Dunăre. Mai târziu, după construirea podului Prieteniei, feribotul a fost mutat în sectorul Calafat. După inaugurarea podului Calafat - Vidin, serviciul de feribot între Calafat și Vidin a fost suspendat. Recent, în anul 2007 firma "CFR Ferry-Boat" reîncepe activitățile de feribot în România prin efectuarea de transporturi de mărfuri în vagoane, transcontainere și TIR-uri
Feribot () [Corola-website/Science/323650_a_324979]
-
regulat de feribot între Giurgiu și Ruse, dotat cu două nave feribot de cel mai modern tip pentru transbordarea garniturilor de tren peste Dunăre. Mai târziu, după construirea podului Prieteniei, feribotul a fost mutat în sectorul Calafat. După inaugurarea podului Calafat - Vidin, serviciul de feribot între Calafat și Vidin a fost suspendat. Recent, în anul 2007 firma "CFR Ferry-Boat" reîncepe activitățile de feribot în România prin efectuarea de transporturi de mărfuri în vagoane, transcontainere și TIR-uri pe liniile de feribot
Feribot () [Corola-website/Science/323650_a_324979]
-
Ruse, dotat cu două nave feribot de cel mai modern tip pentru transbordarea garniturilor de tren peste Dunăre. Mai târziu, după construirea podului Prieteniei, feribotul a fost mutat în sectorul Calafat. După inaugurarea podului Calafat - Vidin, serviciul de feribot între Calafat și Vidin a fost suspendat. Recent, în anul 2007 firma "CFR Ferry-Boat" reîncepe activitățile de feribot în România prin efectuarea de transporturi de mărfuri în vagoane, transcontainere și TIR-uri pe liniile de feribot Constanța - Izmir - Mersin, Constanța - Samsun (Turcia
Feribot () [Corola-website/Science/323650_a_324979]
-
(n. 3 noiembrie 1892, Calafat - d. 18 octombrie 1964, București) a fost fiica căpitanului Teodor Niculescu și a Anghelinei (Angela) Niculescu. A fost căsătorită cu ofițerul de poliție Gheorghe Cimbru cu care a avut un fiu bolnav de poliomielită. După decesul soțului a plecat la
Maria Antonescu () [Corola-website/Science/323642_a_324971]
-
Ion Samoilă, Ion Golea și Ion Tolan formau grupul "Jacques", parașutat lângă Agnita. Apoi, în noaptea dintre 1 și 2 octombrie 1952, a fost parașutat al doilea grup, sub numele de cod "Robert": Mircea Popovici și Alexandru Tănase, undeva aproape de Calafat, lângă frontiera cu Bulgaria. Au urmat grupurile "Pascal": Gheorghe Gheorghiu, Constantin Gigi și Făt Savu, la 1 iulie 1953, în Apuseni, și "Fii Patriei": Sabin Mare, Ilie Rada și Gavril Pop, în iulie 1953, într-o zonă împădurită aflată undeva
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
în anul 1910 a activat în mai multe unități militare și a ocupat funcții importante de comandă în cadrul Regimentului 33 Dobrogea, Divizia Activă Dobrogea, Regimentul 34 Constanța, Batalionul 4 Vânători, Regimentul Ștefan cel Mare nr. 13, Regimentul 10 Putna, Regimentul Calafat nr. 31. La 1 aprilie 1910 a fost trecut din oficiu în poziția de rezervă pentru limită de vârstă, prin Înaltul Decret nr. 972. Ca ofițer în rezervă a fost repartizat la Regimentul 8 Dragoș nr. 29. În decursul anilor
Ion Tarnoschi () [Corola-website/Science/323322_a_324651]
-
pe cursul Dunării, începând cu Orșova, locul de intrare a fluviului pe teritoriul României și terminând cu Sulina, punctul de vărsare a acestuia în mare. Printre reperele care marchează acest traseu se numără Porțile de Fier, Turnu Severin, Ostrovul Mare, Calafat, Islaz, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Brăila, Galați și Tulcea. Străbaterea acestor locuri îi permite autorului să rememoreze o serie de evenimente din trecutul lor care le-au marcat existența. El vorbește astfel despre Podul lui Traian construit de Apolodor din
România pitorească () [Corola-website/Science/326607_a_327936]
-
rămân minore față cu actele de calcare în stil clasic, ca pe vremea lui Jianu și Ștefan Bujor sau a lui Tunsu și Grozea, săvârșite acum de Stânga asupra ciocoilor din nordul Dunării. Balada descrie o astfel de calcare la Calafat unde Stânga a pornit pe motivul exprimat cu humor în textul baladei: “N-am văzut galbeni de Țară, haid să mergem, frătioară!”. Altă dată motivul trecerii în Țară Românească este exprimat cu sobritate: “Acolo trăiesc ciocoi! Să iau câțiva gălbiori
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
lor. Predarea reiese din balada care spune: Au în Beci când îl prindea, La Vidin că-l trimetea. Mi-l lega și-l fereca c’acolo-i cere pasă. Iar în altă variantă: Și pe data că-l mâna La Calafat l-aducea. Pasă și cu viadica La Calafat că-l mâna Ca să-l treacă dincoace, Ca nimica nu-i face! Odată ajuns din nou în mâinile turcilor, Stânga n’a putut avea altă soarta decât aceea de a fi executat
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
în Beci când îl prindea, La Vidin că-l trimetea. Mi-l lega și-l fereca c’acolo-i cere pasă. Iar în altă variantă: Și pe data că-l mâna La Calafat l-aducea. Pasă și cu viadica La Calafat că-l mâna Ca să-l treacă dincoace, Ca nimica nu-i face! Odată ajuns din nou în mâinile turcilor, Stânga n’a putut avea altă soarta decât aceea de a fi executat. El era de acum “trădător” al credinței musulmane
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
implicați, printre alții, Nicolae Bălcescu și Ioan Gampineanu. Tocami în acesata împrejurare apare și o puternică ceață haiduceasca gata să se alăture unei eventuale mișcări revoluționare. Mai mult, ea ar fi urmat chiar să inițieze o asemenea mișcare în zona Calafatului. Această ceață avea 35 de membri și în anii 1840-1841 ea săvârșește o serie de calcări asupra arendașilor și boierilor din Oltenia. În 1842 ea plănuia să calce bâlciul de la Poiana, o localitate situată nu departe de Calafat, cu scopul
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
în zona Calafatului. Această ceață avea 35 de membri și în anii 1840-1841 ea săvârșește o serie de calcări asupra arendașilor și boierilor din Oltenia. În 1842 ea plănuia să calce bâlciul de la Poiana, o localitate situată nu departe de Calafat, cu scopul că prin prădarea negustorilor bogați de la bâlci să procure banii necesari cumpărării de arme. Acestea urmau a fi procurate apoi din sudul Dunării. Ceață a făcut unele pregătiri în vederea năvălirii asupra bâlciului Poianei și a declanșării immediate a
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
legate prin șoseaua asfaltată secundară Poiana Mare - Maglavit. În nord - vest, la 7 km distanță se află satul Golenți, legătura făcându-se pe calea ferată secundară Poiana Mare - Golenți. În nord, nord - vest la 18 km distanță se află orașul Calafat. Legătura dintre cele două localități se face prin drumul național 55A, dar și prin nodul de calea ferată principală Calafat - Craiova. În partea de nord - vest, Poiana Mare se învecinează cu comuna Ciupercenii Noi. În partea sud - vestică, la 6
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
făcându-se pe calea ferată secundară Poiana Mare - Golenți. În nord, nord - vest la 18 km distanță se află orașul Calafat. Legătura dintre cele două localități se face prin drumul național 55A, dar și prin nodul de calea ferată principală Calafat - Craiova. În partea de nord - vest, Poiana Mare se învecinează cu comuna Ciupercenii Noi. În partea sud - vestică, la 6 km distanță se află comuna Desa. Legătura dintre cele două comune se face prin șoseaua asfaltată Calafat - Smârdan - Ciupercenii Noi
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
calea ferată principală Calafat - Craiova. În partea de nord - vest, Poiana Mare se învecinează cu comuna Ciupercenii Noi. În partea sud - vestică, la 6 km distanță se află comuna Desa. Legătura dintre cele două comune se face prin șoseaua asfaltată Calafat - Smârdan - Ciupercenii Noi - Desa - Poiana Mare. În sud, la 14 km de vatra satului, Poiana Mare se învecinează cu fluviul Dunărea. În partea estică, la 8 km distanță, se află satul Piscul Vechi. Legătura dintre cele două comune se face
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
Noi - Desa - Poiana Mare. În sud, la 14 km de vatra satului, Poiana Mare se învecinează cu fluviul Dunărea. În partea estică, la 8 km distanță, se află satul Piscul Vechi. Legătura dintre cele două comune se face prin șoseaua Calafat - Rast - Bechet. Față de reședința județului Dolj, orașul Craiova, comuna Poiana Mare se află la 86 km distanță. Legătura dintre cele două localități se face prin șoseaua și calea ferată Calafat - Craiova. Cele mai apropiate orașe sunt Calafat la 18 km
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
Vechi. Legătura dintre cele două comune se face prin șoseaua Calafat - Rast - Bechet. Față de reședința județului Dolj, orașul Craiova, comuna Poiana Mare se află la 86 km distanță. Legătura dintre cele două localități se face prin șoseaua și calea ferată Calafat - Craiova. Cele mai apropiate orașe sunt Calafat la 18 km distanță și Băilești la 30 km distanță. Comuna Poiana Mare se desfășoară pe o lungime totală de 12 km, de-a lungul șoselei naționale Calafat - Bechet. Ca număr de locuitori
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
face prin șoseaua Calafat - Rast - Bechet. Față de reședința județului Dolj, orașul Craiova, comuna Poiana Mare se află la 86 km distanță. Legătura dintre cele două localități se face prin șoseaua și calea ferată Calafat - Craiova. Cele mai apropiate orașe sunt Calafat la 18 km distanță și Băilești la 30 km distanță. Comuna Poiana Mare se desfășoară pe o lungime totală de 12 km, de-a lungul șoselei naționale Calafat - Bechet. Ca număr de locuitori și întindere, Poiana Mare ocupă locul II
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
prin șoseaua și calea ferată Calafat - Craiova. Cele mai apropiate orașe sunt Calafat la 18 km distanță și Băilești la 30 km distanță. Comuna Poiana Mare se desfășoară pe o lungime totală de 12 km, de-a lungul șoselei naționale Calafat - Bechet. Ca număr de locuitori și întindere, Poiana Mare ocupă locul II pe țară. Comuna Poiana Mare cuprinde în componența sa trei sate: Poiana Mare, Tunarii Vechi și Tunarii Noi. Comuna Poiana Mare face parte, din punct de vedere geologic
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
forma de petice cuprinse in arealul depozitelor de dune nisipoase. Materialul löessic roșcat-lutos apare sub forma de petice mici pe terase. Nisipurile mobile și semimobile apar, în special, în lunca Dunării sub forma unor fâșii înguste și paralele. În zona Calafat, depozitele aluviale se împart în: - depozite aluviale vechi - depozite aluviale noi. Depozitele aluviale vechi sunt reprezentate prin nisipuri carbonate. Depozitele aluviale noi sunt formate din aluviuni cu textură ușoară, nisipuri grosiere, aluviuni cu textură medie, etc. Mulțimea dunelor nisipoase, care
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
de făcut o delimitare din cauza diferenței mici de altitudine, a dezvoltării dunelor și a bălților de pe terasă. Grosimea stratului de dune scade de la vest la est, iar în apropierea locului de alimentare și formare, înălțimea dunelor depășește 10m. În sectorul Calafat - Rast, relieful prezintă o slabă înclinare de la nord la sud și de la vest la est, lucru aproape neobservabil pe teren. Din loc în loc se întâlnesc movile atrofice, care sunt dune de nisip fixate de o vegetație lemnoasă, păduri de salcâm
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
produc cele mai mari creșteri ale valorilor presiunii atmosferice. Valorile sunt cuprinse între 755 și 762 mm. Întreg județul Dolj se caracterizează, din punct de vedere pluviometric, prin cantități medii anuale de precipitații relativ mici. Cantitatea medie înregistrată la stația Calafat, în perioada 1896-1988, este de 561 mm. În 1980, potrivit înregistrărilor făcute la Calafat, cantitatea totală de precipitații a fost de 607,3 mm, depășind media pe județ. Tot în 1980, s-a înregistrat cea mai mare cantitate lunară, de
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]