1,576 matches
-
condensare a apărut necesitatea folosirii puterii calorifice superioare. Deoarece combustibilii solizi, respectiv cei gazoși au stări de agregare diferite, pentru determinarea puterilor lor calorifice este nevoie de metode diferite și apar și diferențe de formulare ale definițiilor puterilor calorifice. "Puterea calorifică superioară la volum constant a probei de analiză" (formula 3) a unui combustibil reprezintă numărul de unități de căldură degajată prin arderea completă a unei unități de masă din combustibilul preparat pentru analiză, în atmosferă de oxigen, în bomba calorimetrică, în
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
și cenușă solidă. formula 3 se determină experimental prin arderea completă în bomba calorimetrică a unei cantități cunoscute de combustibil, căldura degajată prin ardere fiind cedată sistemului calorimetric ce cuprinde o cantitate cunoscută de apă, a cărei temperatură se înregistrează. "Puterea calorifică inferioară la presiune constantă a probei inițiale" (formula 5) a unui combustibil reprezintă numărul de unități de căldură care s-ar degaja prin arderea completă a unei unități de masă din combustibilul în starea inițială, în atmosferă de oxigen, la presiune
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
cont de căldurile masice ale apei și vaporilor de apă, respectiv de căldura masică latentă de vaporizare a apei, exprimate în unități din SI. Mărimea care interesează de obicei în energetică este formula 5, care în limbajul curent este denumită "putere calorifică inferioară" și este notată formula 2. Pentru cazanele cu condensare interesează "puterea calorifică superioară la presiune constantă a probei inițiale" formula 14, notată uzual formula 1. Puterea calorifică a combustibililor solizi se raportează la 1 kg de combustibil și se exprimă în MJ
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
căldura masică latentă de vaporizare a apei, exprimate în unități din SI. Mărimea care interesează de obicei în energetică este formula 5, care în limbajul curent este denumită "putere calorifică inferioară" și este notată formula 2. Pentru cazanele cu condensare interesează "puterea calorifică superioară la presiune constantă a probei inițiale" formula 14, notată uzual formula 1. Puterea calorifică a combustibililor solizi se raportează la 1 kg de combustibil și se exprimă în MJ/kg cu două zecimale. "Puterea calorifică superioară" (formula 1) "a unui combustibil gazos
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
care interesează de obicei în energetică este formula 5, care în limbajul curent este denumită "putere calorifică inferioară" și este notată formula 2. Pentru cazanele cu condensare interesează "puterea calorifică superioară la presiune constantă a probei inițiale" formula 14, notată uzual formula 1. Puterea calorifică a combustibililor solizi se raportează la 1 kg de combustibil și se exprimă în MJ/kg cu două zecimale. "Puterea calorifică superioară" (formula 1) "a unui combustibil gazos" reprezintă numărul de unități de căldură dezvoltată prin arderea completă la presiune constantă
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
Pentru cazanele cu condensare interesează "puterea calorifică superioară la presiune constantă a probei inițiale" formula 14, notată uzual formula 1. Puterea calorifică a combustibililor solizi se raportează la 1 kg de combustibil și se exprimă în MJ/kg cu două zecimale. "Puterea calorifică superioară" (formula 1) "a unui combustibil gazos" reprezintă numărul de unități de căldură dezvoltată prin arderea completă la presiune constantă a cantității de combustibil cuprinsă în unitatea de volum în condiții de presiune și temperatură date, produsele arderii fiind răcite până la
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
condiții de presiune și temperatură date, produsele arderii fiind răcite până la temperatura de 20 șC, iar apa formată în cursul arderii fiind considerată după ardere în stare lichidă. STAS 3361/1-87 dă o definiție inadecvată, având erori de exprimare. "Puterea calorifică inferioară (formula 2) a unui combustibil gazos" se definește la fel ca puterea calorifică superioară, cu deosebirea că apa din combustibil și apa formată prin ardere se consideră după ardere în stare de vapori. Puterile calorifice se raportează la gazul combustibil
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
20 șC, iar apa formată în cursul arderii fiind considerată după ardere în stare lichidă. STAS 3361/1-87 dă o definiție inadecvată, având erori de exprimare. "Puterea calorifică inferioară (formula 2) a unui combustibil gazos" se definește la fel ca puterea calorifică superioară, cu deosebirea că apa din combustibil și apa formată prin ardere se consideră după ardere în stare de vapori. Puterile calorifice se raportează la gazul combustibil în stare normală (presiunea de 101325 Pa și temperatura de 0 șC) sau
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
având erori de exprimare. "Puterea calorifică inferioară (formula 2) a unui combustibil gazos" se definește la fel ca puterea calorifică superioară, cu deosebirea că apa din combustibil și apa formată prin ardere se consideră după ardere în stare de vapori. Puterile calorifice se raportează la gazul combustibil în stare normală (presiunea de 101325 Pa și temperatura de 0 șC) sau, mai rar, convențională (presiunea de 101235 Pa și temperatura de 15 șC, indice S - „standard”) și se exprimă în MJ/m, (respectiv
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
rar, convențională (presiunea de 101235 Pa și temperatura de 15 șC, indice S - „standard”) și se exprimă în MJ/m, (respectiv în MJ/m) cu două zecimale. Dacă compoziția combustibilului gazos este cunoscută exact, toate proprietățile sale fizice, inclusiv puterea calorifică, se pot determina prin calcul. În caz contrar este necesară determinarea experimentală a puterii calorifice superioare în calorimetrul cu circulație de apă. Metoda constă în arderea completă a unei cantități cunoscute de gaz și transmiterea practic fără pierderi a căldurii
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
se exprimă în MJ/m, (respectiv în MJ/m) cu două zecimale. Dacă compoziția combustibilului gazos este cunoscută exact, toate proprietățile sale fizice, inclusiv puterea calorifică, se pot determina prin calcul. În caz contrar este necesară determinarea experimentală a puterii calorifice superioare în calorimetrul cu circulație de apă. Metoda constă în arderea completă a unei cantități cunoscute de gaz și transmiterea practic fără pierderi a căldurii degajate în procesul de ardere unui debit de apă care circulă prin calorimetru. Puterea calorifică
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
calorifice superioare în calorimetrul cu circulație de apă. Metoda constă în arderea completă a unei cantități cunoscute de gaz și transmiterea practic fără pierderi a căldurii degajate în procesul de ardere unui debit de apă care circulă prin calorimetru. Puterea calorifică inferioară se determină prin calcul: unde formula 19 este masa apei condensate rezultate din arderea a 1 m (respectiv 1 m) de combustibil gazos, iar formula 20 este căldura masică de vaporizare a apei la 20 șC, de 2454 kJ/kg. Puterea
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
inferioară se determină prin calcul: unde formula 19 este masa apei condensate rezultate din arderea a 1 m (respectiv 1 m) de combustibil gazos, iar formula 20 este căldura masică de vaporizare a apei la 20 șC, de 2454 kJ/kg. Puterea calorifică a substanțelor pure are o valoare bine determinată, însă cea a amestecurilor depinde de compoziție, astfel că pentru majoritatea combustibililor valorile din tabele sunt orientative. Puterile calorifice ale combustibililor solizi și lichizi folosiți în România sunt (în paranteză puterea calorifică
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
masică de vaporizare a apei la 20 șC, de 2454 kJ/kg. Puterea calorifică a substanțelor pure are o valoare bine determinată, însă cea a amestecurilor depinde de compoziție, astfel că pentru majoritatea combustibililor valorile din tabele sunt orientative. Puterile calorifice ale combustibililor solizi și lichizi folosiți în România sunt (în paranteză puterea calorifică inferioară aproximativă, diferită la fiecare sortiment): Puterea calorifică superioară a gazului natural depinde de compoziția acestuia, care în practica companiilor distribuitoare de gaz natural se determină prin
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
calorifică a substanțelor pure are o valoare bine determinată, însă cea a amestecurilor depinde de compoziție, astfel că pentru majoritatea combustibililor valorile din tabele sunt orientative. Puterile calorifice ale combustibililor solizi și lichizi folosiți în România sunt (în paranteză puterea calorifică inferioară aproximativă, diferită la fiecare sortiment): Puterea calorifică superioară a gazului natural depinde de compoziția acestuia, care în practica companiilor distribuitoare de gaz natural se determină prin cromatografie în fază gazoasă. Expresia folosită de ei „puterea calorifică se determină cu
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
determinată, însă cea a amestecurilor depinde de compoziție, astfel că pentru majoritatea combustibililor valorile din tabele sunt orientative. Puterile calorifice ale combustibililor solizi și lichizi folosiți în România sunt (în paranteză puterea calorifică inferioară aproximativă, diferită la fiecare sortiment): Puterea calorifică superioară a gazului natural depinde de compoziția acestuia, care în practica companiilor distribuitoare de gaz natural se determină prin cromatografie în fază gazoasă. Expresia folosită de ei „puterea calorifică se determină cu cromatograful” trebuie înțeleasă în sensul SR ISO 6976
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
în paranteză puterea calorifică inferioară aproximativă, diferită la fiecare sortiment): Puterea calorifică superioară a gazului natural depinde de compoziția acestuia, care în practica companiilor distribuitoare de gaz natural se determină prin cromatografie în fază gazoasă. Expresia folosită de ei „puterea calorifică se determină cu cromatograful” trebuie înțeleasă în sensul SR ISO 6976+C2:1999, adică se calculează pe baza compoziției. Agenția Internațională a Energiei ( - IEA) oferă următoarele date: Puterea calorifică a gazului natural din România este 42 MJ/m). Puterea calorifică
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
determină prin cromatografie în fază gazoasă. Expresia folosită de ei „puterea calorifică se determină cu cromatograful” trebuie înțeleasă în sensul SR ISO 6976+C2:1999, adică se calculează pe baza compoziției. Agenția Internațională a Energiei ( - IEA) oferă următoarele date: Puterea calorifică a gazului natural din România este 42 MJ/m). Puterea calorifică inferioară a gazelor naturale este de c. 90 % din cea superioară. Dacă pentru combustibilii gazoși puterea calorifică se poate determina exact prin calcul pe baza compoziției chimice, la combustibilii
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
calorifică se determină cu cromatograful” trebuie înțeleasă în sensul SR ISO 6976+C2:1999, adică se calculează pe baza compoziției. Agenția Internațională a Energiei ( - IEA) oferă următoarele date: Puterea calorifică a gazului natural din România este 42 MJ/m). Puterea calorifică inferioară a gazelor naturale este de c. 90 % din cea superioară. Dacă pentru combustibilii gazoși puterea calorifică se poate determina exact prin calcul pe baza compoziției chimice, la combustibilii solizi nu se cunoaște o asemenea metodă. În tehnica arderii combustibililor
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
pe baza compoziției. Agenția Internațională a Energiei ( - IEA) oferă următoarele date: Puterea calorifică a gazului natural din România este 42 MJ/m). Puterea calorifică inferioară a gazelor naturale este de c. 90 % din cea superioară. Dacă pentru combustibilii gazoși puterea calorifică se poate determina exact prin calcul pe baza compoziției chimice, la combustibilii solizi nu se cunoaște o asemenea metodă. În tehnica arderii combustibililor compoziția chimică a combustibililor solizi se exprimă ca sumă a participărilor masice ale carbonului, hidrogenului, sulfului, oxigenului
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
unități SI se poate face pe baza valorii caloriei folosită în chimie: 1 kcal = 4,184 kJ (exact), sau pe baza valorii caloriei internaționale: 1 kcal = 4,1868 kJ (exact), după interpretări. Pierre Louis Dulong (1785-1838) a presupus că puterea calorifică a unei hidrocarburi este dată de căldura de ardere a carbonului, respectiv a hidrogenului (din care se scade partea de o optime din masa oxigenului, corespunzătoare formării apei, parte considerată chimic deja legată) din componența sa: unde coeficienții 80,8
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
de căldura de ardere a carbonului, respectiv a hidrogenului (din care se scade partea de o optime din masa oxigenului, corespunzătoare formării apei, parte considerată chimic deja legată) din componența sa: unde coeficienții 80,8 și 344,62 sunt puterile calorifice ale carbonului și hidrogenului. Această presupunere s-a dovedit greșită încă din 1845, valorile experimentale diferind cu până la 10 % de cele teoretice. Cu toate astea, această formulă, completată cu influența sulfului, a mai fost folosită încă mult timp: Dintre formulele
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
hidrocarburi pus în funcțiune în anul 1969. Cazanul a fost fabricat la Taganrog, în Federația Rusă, iar turbina cu abur și generatorul electric au fost fabricate tot în Federația Rusă, la Uzina LMZ. Cazanul funcționează cu păcură, cu o putere calorifică inferioară de 38.720 kj/kg, și cu gaze naturale, cu o putere calorifică inferioară de 31.820 kj/mc. Sistemul de răcire este construit ca o combinație de circuit deschis și circuit închis cu turnuri de răcire, iar apa
Termocentrala Borzești () [Corola-website/Science/333477_a_334806]
-
Federația Rusă, iar turbina cu abur și generatorul electric au fost fabricate tot în Federația Rusă, la Uzina LMZ. Cazanul funcționează cu păcură, cu o putere calorifică inferioară de 38.720 kj/kg, și cu gaze naturale, cu o putere calorifică inferioară de 31.820 kj/mc. Sistemul de răcire este construit ca o combinație de circuit deschis și circuit închis cu turnuri de răcire, iar apa de răcire este preluată din râul Trotuș. În anul 2007, Termoelectrica a intenționat să
Termocentrala Borzești () [Corola-website/Science/333477_a_334806]
-
condensație pe hidrocarburi pus în funcțiune în anul 1969. Cazanul a fost fabricat la Taganrog, în Rusia, iar turbina cu abur și generatorul electric au fost fabricate tot în Rusia, la Uzina LMZ. Cazanul funcționează cu păcură, cu o putere calorifică inferioară de 38.720 kj/kg, și cu gaze naturale, cu o putere calorifică inferioară de 31.820 kj/mc. Sistemul de răcire este construit ca o combinație de circuit deschis și circuit închis cu turnuri de răcire, iar apa
Platforma Petrochimică Borzești () [Corola-website/Science/336635_a_337964]