2,287 matches
-
fondatori britanici și datorită acestui fapt și-au adoptat nume în stilul englezesc. Legenda spune că Gamper a ales culorile legendare ale clubului, "azulgrana", după FC Basel, fostul său club. Însă alte echipe elvețiene pentru care Gamper jucase, cea a cantonului său natal din Zurich și "Școala Comercială a Croitorilor" în Crosby, Merseyside au fost creditate și au pretins a fi sursa de inspirație. FC Barcelona era doar unul din mai multe cluburi de fotbal care s-au ridicat în Catalonia
FC Barcelona () [Corola-website/Science/299667_a_300996]
-
purtat o șapcă albastru cu grena. Până de curând, se credea că au fost folosite culorile echipei FC Basel, echipă la care se credea că a jucat Gamper. Câteva speculații istorice spun că albastrul și grena vin de la culorile stemei cantonului elvețian Ticino, locul unde locuia sora lui Gamper, Rosa. Altă istorie care a circulat susținea că alegerea culorilor îl are ca și inițiator pe unul dintre participanții la întâlnirea fondatorilor FC Barcelona care avea un creion cu capăt dublu cu
FC Barcelona () [Corola-website/Science/299667_a_300996]
-
la fel ca și Crăciunul. Mai este sărbătorit și la Visé (Liège) deoarece, din 1579, Sf. Martin este patronul archebuzierilor, care îl celebrează în fiecare an, încă de la înființarea breslei lor (a se consulta articolele despre Archebuzierii din Visé). În cantoanele din estul Franței de asemenea, Sf. Martin rămâne ca și în Germania un sfânt foarte popular a cărui sărbătoare dă ocazia unor manifestări similare celor pe care le găsim în Flandra. În Elveția, ziua Sf. Martin este o sărbătoare gastronomică
Martin de Tours () [Corola-website/Science/299681_a_301010]
-
asemenea, Sf. Martin rămâne ca și în Germania un sfânt foarte popular a cărui sărbătoare dă ocazia unor manifestări similare celor pe care le găsim în Flandra. În Elveția, ziua Sf. Martin este o sărbătoare gastronomică celebrată în Ajoie, din cantonul Jura (a se consulta articolul wikipedia: St. Martin - fête suisse). Întrucât data sărbătorii Sf. Martin cade spre sfârșitul anului agricol, al perioadei recoltelor, odinioară locuitorii înarmați cu torțe se adunau într-o piață, unde organizau un mare ospăț, la lumina
Martin de Tours () [Corola-website/Science/299681_a_301010]
-
a Sf. Martin; în plus, de secole, gâsca este specialitatea culinară a orașului Visé, unde aceasta este servită cu un sos alb de usturoi. Sărbătoarea Sf. Martin mai este prăznuită și în nordul Belgiei, în ținutul Flandres, ca și în cantoanele care odinioară țineau de Prusia, în comune precum Eupen (germanofonă) sau Malmedy (francofonă). Potrivit unei vechi tradiții, întemeietorii acestei așezări s-ar fi întrunit în octombrie 1580 pentru a alege un sfânt, protector și patron spiritual al orașului. S-a
Martin de Tours () [Corola-website/Science/299681_a_301010]
-
doar 92 de locuitori (recensământul din 2002). Nu există alte vai de legătură care să fie locuite. Totuși, drumurile ce străbat trecătorile Umbrail și Stelvio au legături cu localitatea Santa Maria. Cea mai mare parte a văii aparține Elveției, în cadrul cantonului Graubünden (Grigioni/Grischun). Doar o mică parte a văii se găsește în partea italiană, mai exact parte a regiunii Trentino-Tirolul de Sud. Granița dintre Elveția și Italia se gaseste la altitudinea de aproximativ 1245 m, între Müstair (1247 m) și
Val Müstair () [Corola-website/Science/299164_a_300493]
-
problemă națională - adica raporturile dintre națiuni și naționalități (minorități naționale) - într-un mod exemplar, în sensul că toate națiunile și naționalitățile componente au aceleași drepturi, dreptul de a utiliza propriile drapele, suprapuse cu o steluța roșie în centru sau în canton. În 1974, celor două provincii Voivodina și Kosovo-Metohia (celei din urmă i s-a conferit statutul de provincie), precum și republicilor Bosnia și Herțegovina și Muntenegru li s-au acordat o autonomie mai mare până la punctul în care limba albaneză și
Iugoslavia () [Corola-website/Science/299163_a_300492]
-
(n. 26 noiembrie 1857, Geneva, Elveția, d. 22 februarie 1913 la castelul Vufflens, Morges, cantonul Vaud, Elveția) a fost un lingvist elvețian. Este considerat părintele lingvisticii moderne. Saussure provine dintr-o familie de iluștri savanți din Geneva. După încheierea cursurilor secundare pleacă să studieze la Leipzig, unde se găsea cea mai celebră universitate specializată în
Ferdinand de Saussure () [Corola-website/Science/299216_a_300545]
-
Toma d'Aquino. A fost pastor și unul dintre gânditorii de frunte ai mișcării neo-ortodoxe. Născut la Basel, în Elveția, și-a petrecut anii copilăriei în Berna. Din 1911 până în 1921 a slujit ca pastor reformat în satul Safenwil din cantonul Aargau. Mai târziu a devenit profesor de teologie în Bonn, Germania. A fost nevoit să părăsească Germania în 1935, după ce a refuzat să jure loialitate lui Adolf Hitler. Barth a plecat înapoi în Elveția și a devenit profesor la Basel
Karl Barth () [Corola-website/Science/299778_a_301107]
-
președinte pe domnul Ion Vinereanu, care au primit și pot primi oricând oaspeți din țară și din străinătate, care preferă acest gen de turism. La acest mod de cazare turistică, pot să se ofere benefic și rentabil și cabanele și cantoanele silvice, cabanele forestiere din zona ce pot fi închiriate de către amatori. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vaideeni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
teritorial protestant asupra imperiului teocratic medieval. Vântul reformei a bătut cu intensitate și-n afara granițelor Germaniei. După Wittenberg, orașele Zurich și Geneva. Elveția acelor timpuri avea un statut cu totul aparte. Era organizată ca o Confederație, compusă din 13 cantoane. Elvețienii, democrați, virtuoși, erau căutați în toată Europa ca soldați mercenari. Ei au alcătuit armatele pe care le-a angajat papa pentru a-l apăra cu forța armelor. Guvernul fiecărui canton era total responsabil pentru afacerile locale, și pentru acest
Luteranism () [Corola-website/Science/299840_a_301169]
-
aparte. Era organizată ca o Confederație, compusă din 13 cantoane. Elvețienii, democrați, virtuoși, erau căutați în toată Europa ca soldați mercenari. Ei au alcătuit armatele pe care le-a angajat papa pentru a-l apăra cu forța armelor. Guvernul fiecărui canton era total responsabil pentru afacerile locale, și pentru acest motiv fiecare canton era liber să accepte forma de religie pe care o dorea. De aceea, reforma în Elveția a fost realizată prin acțiunea legată a guvernului local ales democratic. Orașele
Luteranism () [Corola-website/Science/299840_a_301169]
-
virtuoși, erau căutați în toată Europa ca soldați mercenari. Ei au alcătuit armatele pe care le-a angajat papa pentru a-l apăra cu forța armelor. Guvernul fiecărui canton era total responsabil pentru afacerile locale, și pentru acest motiv fiecare canton era liber să accepte forma de religie pe care o dorea. De aceea, reforma în Elveția a fost realizată prin acțiunea legată a guvernului local ales democratic. Orașele elvețiene erau de asemenea centre ale culturii și umanismul a reușit să
Luteranism () [Corola-website/Science/299840_a_301169]
-
se stabilească în orașele cantonale. Basel avea o universitate faimoasă. Aici și-a editat Erasmus Noul Testament grecesc. Datorită acestor factori, reforma elvețiană a avut ca sursă majoră umanismul. Pe teritoriile elvețiene s-au dezvoltat, în timpul reformei, trei tipuri de teologie. Cantoanele de limbă germană, din nordul țării, au urmat vederile reformatoare ale lui Zwingli. Cele din sud, în care se vorbea franceza, în frunte cu Geneva, au urmat vederile lui Calvin. Mai mult, radicalii reformei, cunoscuți sub numele de anabaptiști, au
Luteranism () [Corola-website/Science/299840_a_301169]
-
- lanț muntos din Alpii Occidentali - se află pe teritoriul Elveției (cantoanele Berna, Vaud, Fribourg, Valais, Lucerna, Uri și Nidwalden). Valea Ronului îi separă la sud de Alpii Pennini; trecătorile Furka, St. Gotthard și valea Ronului superior formează la sud-est granița cu Alpii Lepontini; la est, valea râului Reuss îi separă de
Alpii Bernezi () [Corola-website/Science/299869_a_301198]
-
la est, valea râului Reuss îi separă de Alpii Glarus; limită nordică nu este foarte bine definită, dar poate fi asimilată cu o linie ce unește lacurile Geneva și Lucerna. Trecutul Alpilor Bernezi este inseparabil legat de istoria a doua cantoane: Vaud și Berna. Din anul 58 î.Hr. aceste ținuturi au aparținut Imperiului Român, care exercită însă numai autoritate simbolică asupra regiunii montane, lipsite de căi de acces. În secolul al V-lea în zona s-au stabilit burgunzii, care au
Alpii Bernezi () [Corola-website/Science/299869_a_301198]
-
lor medieval. În 1032 Vaud s-a aflat între granițele Sfanțului Imperiu Român de Națiune Germană, iar în secolul al XIII-lea a devenit proprietatea Casei de Savoia. În perioada formării Confederației Elvețiene Vaud s-a simțit adeseori amenințat de cantonul învecinat, Berna. Și nu fără motiv: a fost supus de acesta în secolul al XVI-lea. În 1798 locuitorii din Vaud și-au dobândit independența, de care s-au bucurat numai patru luni. Sub numele de Republică Lemanica regiunea a
Alpii Bernezi () [Corola-website/Science/299869_a_301198]
-
de care s-au bucurat numai patru luni. Sub numele de Republică Lemanica regiunea a fost subordonată Republicii Helvetice, un stat-satelit apărut la dorința lui Napoleon. În 1728 ținuturile Aargau, Vaud și Oberland (care aparțineau Bernei) au obținut statut de cantoane independente, dar cel din urmă a fost anexat de regiunea-mama în 1803. În același an, din Republică Lemanică s-a desprins teritoriul cu numele Vaud. Văile apelor Rhône (Ron), Venoge și Gros de Vaud sunt, în prezent, regiuni specific agricole
Alpii Bernezi () [Corola-website/Science/299869_a_301198]
-
teritoriul cu numele Vaud. Văile apelor Rhône (Ron), Venoge și Gros de Vaud sunt, în prezent, regiuni specific agricole. Se cultivă cu precădere cereale, sfecla de zahăr și tutun. În ramură predominantă a agriculturii rămâne însă creșterea vitelor pentru lapte. Cantonul Vaud (germană: Waadt), situat în sud-vestul Elveției, face parte din regiunea fracofona a țarii. Numărul locuitorilor săi depășește 650.000, iar densitatea populației variază mult. Niciun alt canton elvețian nu este, probabil, atât de variat sub aspectul peisajelor. La nord
Alpii Bernezi () [Corola-website/Science/299869_a_301198]
-
tutun. În ramură predominantă a agriculturii rămâne însă creșterea vitelor pentru lapte. Cantonul Vaud (germană: Waadt), situat în sud-vestul Elveției, face parte din regiunea fracofona a țarii. Numărul locuitorilor săi depășește 650.000, iar densitatea populației variază mult. Niciun alt canton elvețian nu este, probabil, atât de variat sub aspectul peisajelor. La nord, în preajma lacului Neuchatel, predomina zonele colinare. Numai în extremitatea vestică și în interiorul zonei dintre cantoanele Fribourg și Valais se ridică lanțuri muntoase, care la vest sunt o prelungire
Alpii Bernezi () [Corola-website/Science/299869_a_301198]
-
Numărul locuitorilor săi depășește 650.000, iar densitatea populației variază mult. Niciun alt canton elvețian nu este, probabil, atât de variat sub aspectul peisajelor. La nord, în preajma lacului Neuchatel, predomina zonele colinare. Numai în extremitatea vestică și în interiorul zonei dintre cantoanele Fribourg și Valais se ridică lanțuri muntoase, care la vest sunt o prelungire a munților Jură. Segmentul lor aflat în cantonul Vaud, care atinge înălțimea maximă în Vârful Mont Tendre, marchează totodată granița cu Franța. Partea centrală a cantonului, care
Alpii Bernezi () [Corola-website/Science/299869_a_301198]
-
sub aspectul peisajelor. La nord, în preajma lacului Neuchatel, predomina zonele colinare. Numai în extremitatea vestică și în interiorul zonei dintre cantoanele Fribourg și Valais se ridică lanțuri muntoase, care la vest sunt o prelungire a munților Jură. Segmentul lor aflat în cantonul Vaud, care atinge înălțimea maximă în Vârful Mont Tendre, marchează totodată granița cu Franța. Partea centrală a cantonului, care ocupă aproximativ două treimi din suprafața să, câștigă în altitudine la est de Montereux, în direcția Alpilor. Regiunea alpina cuprinde mai
Alpii Bernezi () [Corola-website/Science/299869_a_301198]
-
dintre cantoanele Fribourg și Valais se ridică lanțuri muntoase, care la vest sunt o prelungire a munților Jură. Segmentul lor aflat în cantonul Vaud, care atinge înălțimea maximă în Vârful Mont Tendre, marchează totodată granița cu Franța. Partea centrală a cantonului, care ocupă aproximativ două treimi din suprafața să, câștigă în altitudine la est de Montereux, în direcția Alpilor. Regiunea alpina cuprinde mai ales valea râului Saane, masivul Leș Diablerets (cea mai înaltă parte a cantonului, cu altitudini de până la 3
Alpii Bernezi () [Corola-website/Science/299869_a_301198]
-
cu Franța. Partea centrală a cantonului, care ocupă aproximativ două treimi din suprafața să, câștigă în altitudine la est de Montereux, în direcția Alpilor. Regiunea alpina cuprinde mai ales valea râului Saane, masivul Leș Diablerets (cea mai înaltă parte a cantonului, cu altitudini de până la 3.210 m), precum și valea de pe malul stâng al Ronului. Saane (Sărine) este un afluent drept al râului Aare. Această apă curgătoare, cu lungimea de 128 km, izvorăște din pasul Sanetsch, din Alpii Bernezi, si traversează
Alpii Bernezi () [Corola-website/Science/299869_a_301198]
-
Alpii Bernezi, si traversează Lacul Gruyére (ale cărui ape au fost înălțate de barajul unei hidrocentrale), pentru a se revarsă în Aare la vest de Berna. Dezvoltarea turismului în Alpii Bernezi a dus la extinderea stațiunilor de schi locale. Spre deosebire de cantonul Valais, în zona mai pot fi întâlnite localități care nu sunt foarte aglomerate nici măcar în mijlocul sezonului hibernal. Mai cunoscută decât partea alpina este însă acea zonă a cantonului Vaud aflată în imediata apropiere a lacului Léman (lacul Geneva). Aici se
Alpii Bernezi () [Corola-website/Science/299869_a_301198]