2,116 matches
-
este de 110 torri; la câine maxima este de 150 torri iar minima este de 100 torri. Presiunea arterială, numită în mod curent tensiunea arterială este una dintre cele mai importante mărimi în diagnosticul și funcționarea aparatului cardiovascular. La nivelul capilarelor arteriale =34 torri, iar la nivelul celor venoase = 12 torri Se poate defini și aici o presiune efectivă a sângelui, ca diferența dintre presiunea hidrostatică a sângelui și cea a lichidului interstițial; sef pp −= Presiunea sângelui determină un transport de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
torri, iar la nivelul celor venoase = 12 torri Se poate defini și aici o presiune efectivă a sângelui, ca diferența dintre presiunea hidrostatică a sângelui și cea a lichidului interstițial; sef pp −= Presiunea sângelui determină un transport de substanță dinspre capilare spre spațiul interstițial, transport care este invers celui datorat presiunii osmotice (deoarece presiunea sângelui este mai mare decât cea a lichidului interstițial, 1-9 torri). Bilanțul acestor presiui dă presiunea efectivă totală: I.7.7. Ultrafiltrarea și reabsorbția In funcție de valorile
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
se numește ultrafiltrare și se produce un transport de lichid dinspre lumenul vascular spre spațiul interstițial < 0 fenomenul se numește reabsorbție și are loc un transport de lichid dinspre spațiul interstițial spre lumenul capilar. De exemplu în porțiunea arterială a capilarelor pentru om: sap =35 - 5 =29 torri și = 29 - 22 = 7 torri Deci aici are loc un proces de ultrafiltrare. In regiunea venoasă svp =12 - 5 = 7 torri = 7 - 22 = -15 tori Ca urmare, aici se produce un fenomen de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
capilar spre interstițiile tisulare. 2) inaniție severă, cînd concentrația proteinelor scade de asemenea foarte mult 3) nefrita, cînd proteinele plasmatice sunt secretate în urină, proteinele sanguine fiind eliminate scăzând în acest fel și presiunea determinată de acestea 4) permeabilizarea membranei capilarelor de către arsuri; în aceste situații proteinele din plasmă pot trece în spațiul interstițial mărind presiunea osmotică a acestuia din urmă 5) infarctul inimii drepte sau obstrucția venelor mari ceeace face ca fluxul de sânge venos spre inimă să fie blocat
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
se produc leziuni capilare datorită scăderii volumului plasmei ca urmare a creșterii permeabilității vaselor sangvine. V.2.8. Efectul radiațiilor ionizante asupra diferitelor organe Inima și vasele mari de sânge sunt rezistente la radiații, atât funcțional cât și morfologic, pe când capilarele sunt afectate, prezintând tulburări funcționale la început, iar mai târziu modificări histologice. La iradiere apar modificări electrocardiografice însoțite de hipertensiune, modificarea greutății (rezultatele arată că se produce o scădere a cantității de AND). Sistemul respirator este și el relativ radiorezistent
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
este diferită față de cea în cazul populației homosexuale. Dinamica neliniară și analiza fractală poate fi aplicată pentru explicarea problemelor majore ale biofizicii și fiziologiei contemporane. Organismele și-au dezvoltat ierarhic structuri care se termină în elemente invariante asa cum sunt capilarele, frunzele mitocondriile, care sunt independente de forma organismului. Selecția naturala a antrenat maximizarea capacității metabolice maximizând scala suprafețelor de schimb și eficiența internă, minimizând dimensiunea (scala) distanțelor de transport. G.B.West în revista Science, (1999) argumentează că existența structurilor fractalice
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Calorimetrul izoterm clasic este un vas închis cu pereți dubli (manta), între care se introduce un amestec de apă cu gheață (figura 2.1.). Căldura de reacție degajată este preluată de amestecul răcitor. În contact cu acesta se află un capilar gradat, cu mercur, care va suferi o deplasare provocată de contracția mercurului la topirea gheții. Fig. 2.1. Calorimetru izoterm Această contracție are loc datorită scăderii volumului amestecului din manta (gheața are volumul mai mare decât aceeași cantitate de apă
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
coloane din sticlă de borosilicat. Eficacitatea coloanelor este legată direct de dimensiunile folosite (diametru, lungime), fiind recomandate coloanele capilare. Lungimea coloanei este variabilă în funcție de complexitatea amestecului de separat. Lungimea coloanelor cu umplutură variază între 2 și 4 m, iar cele capilare între 30 și 200 m, fiind dispuse în general sub formă de spirală. În figura 7.6. este ilustrată structura coloanei de separare, într-o perspectivă din secțiune și construcția unei coloane de separare. Fig. 7.6. Secțiune prin coloana
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
plană orizontală; 1 - cameră de developare etanșă; 2 - hârtie sau strat subțire; 3 - fitil; 4 - baie de eluant sau solvent. Camerele de developare pot fi cilindrice sau paralelipipedice. În toate aparatele descrise, solventul în contact cu suportul solid pătrunde în capilarele (porii) fazei staționare și stabilește un front de eluție care avansează, antrenând eventualii componenți ai unei probe care a fost depusă în prealabil pe suportul solid (faza staționară). 98 În funcție de viteza de migrare a compușilor din amestecul probei, la sfârșitul
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
coeficientul de adsorbție cu presiunea gazului sau concentrația sa și cu temperatura la care se produce adsorbția. 110 1.1.2.2.1. Influența presiunii Adsorbanții solizi importanți din punct de vedere practic sunt străbătuți de un număr enorm de capilare (pori) ale căror diametre variază în limite foarte largi; unele sunt vizibile cu ochiul liber, în timp ce altele se pot apropia de dimensiunile moleculare. De aceea este normal să admitem că în prezența vaporilor unor substanțe, în porii adsorbantului se poate
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
în prezența vaporilor unor substanțe, în porii adsorbantului se poate produce fenomenul de condensare capilară. În realitate, acest fenomen intervine alături de cel de adsorbție. Când adsorbantul este pus în contact cu un gaz, la presiuni de echilibru coborâte, pe suprafața capilarelor se formează stratul de adsorbție. Trebuie remarcat că numai în primul strat se petrece un fenomen real de adsorbție, moleculele gazoase fiind reținute la suprafața corpului solid; în celelalte straturi, moleculele se așează peste alte molecule gazoase și avem un
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
care se accentuează până în apropierea valorii presiunii vaporilor saturați, p0 (fig. 1.4.). În acest domeniu se produce condensarea capilară. Acest fenomen explică creșterea rapidă a cantității de vapori ce umplu porii adsorbantului. La presiuni relativ mici se vor umple capilarele înguste, iar pe măsură ce presiunea are valori mai mari, porii mai largi. AB - izotermă de adsorbție; BC - curbă condensare capilară Acest tip de izotermă permite studiul structurii poroase a diferitelor corpuri, fapt important în practică, de exemplu în cazul catalizatorilor. O
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
sau lichide. Suprafețele adsorbanților pot fi : polare, nepolare, ionice, cu pori de diferite mărimi. Pentru a mări suprafața de contact dintre adsorbant și adsorbat, adsorbanții se folosesc sub formă de pulberi. Cei mai mulți dintre ei au o structură poroasă, cu numeroase capilare de forme și dimensiuni diferite. 1.1.2.3. Adsorbția din mediu omogen (soluții) Concentrarea substanțelor dintr-o soluție la suprafața ei de separare se deosebește calitativ de adsorbția din mediu eterogen (cu adsorbanți propriu-ziși). Stratul adsorbant (interfața) are în
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
se produce acest efect în cazul sedimentării aerosolilor. 2.5.3.3. Electroosmoza Electroosmoza reprezintă difuzia mediului de dispersie printr-o membrană semipermeabilă, sub influența curentului electric (sub acțiunea unui câmp electric). Considerând că membrana este un sistem capilar, suprafața capilarelor se încarcă electric fie datorită unei ionizări superficiale, fie adsorbției de ioni, semnul sarcinilor depinzând de natura materialului. Fig. 2.11. Aparat Quist-Washburn 145 Pe suprafața încărcată electric a capilarului, ionii din stratul difuz vor fi atrași de încărcarea electrică
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
câmp electric). Considerând că membrana este un sistem capilar, suprafața capilarelor se încarcă electric fie datorită unei ionizări superficiale, fie adsorbției de ioni, semnul sarcinilor depinzând de natura materialului. Fig. 2.11. Aparat Quist-Washburn 145 Pe suprafața încărcată electric a capilarului, ionii din stratul difuz vor fi atrași de încărcarea electrică și vor curge în strat subțire pe suprafața acestora, îndreptându-se spre unul din polii sursei. Ionii din stratul difuz vor antrena și lichid din mediul de dispersie (fig. 2
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
fig. 2.12.). Viteza de deplasare a fazei lichide este proporțională cu potențialul electrocinetic ξ, cu intensitatea câmpului aplicat E, cu constanta dielectrică ε și este invers proporțională cu coeficientul de vâscozitate η al fazei lichide. Se consideră că suprafața capilarelor la membranele din sticlă, frită, porțelan sau alte materiale ceramice este negativă și atunci stratul de difuzie ce conține particule pozitive se va îndrepta sub acțiunea câmpului electric spre catod. Dispozitivul utilizat în electroosmoză se compune dintr-un tub de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
folosirea picnometrului, un vas de sticlă cu volum exact determinat. Mod de lucru Se cântărește picnometrul perfect curat și uscat la balanța analitică și se notează masa m1. Se umple picnometrul cu lichid de măsurat iar prin fixarea capacului cu capilar se ajustează volumul la valoarea exact cunoscută. Se șterge cu atenție picnometru plin până când este uscat la exterior și se cântărește din nou la balanța analitică, notându-se masa m2. Prin diferență între cele două valori dse determină masa lichidului
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
tradițională, conservatoare și în același timp istorică, adaptabilă adică la "vremurile " denunțate, la noi, de către cronicari. Cele patru repere de coloratură morfologică (Orient/ Occident), religioasă (Suflet/ Trup), istorică (Bizanțul dual) și ontologică (cosmo- / antropocentrism) alcătuiesc, conjugate și articulate până la nivelul capilarelor un ancadrament în interiorul căruia s-a nșscut și s-a dezvoltat acest arhetip comportamental în fiecare dintre cele trei vârste istorice - bizantină, otomană (balcanică) și modernă (sud-estică). "Omul dublu" ca și produs al unei situații de destin colectiv specifică la
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
Sistemele ultramicroeterogene tipice sunt solurile, în schimb suspensiile și de obicei emulsiile și spumele sunt microeterogene. Un loc deosebit, îl ocupă sistemele capilare. Acestea nu sunt - în accepțiunea clasică - sisteme coloidale propriu-zise, ci corpuri solide poroase străbătute de canale (fisuri) capilare în care se găsește gaz sau lichid; ele pot fi deseori confundate cu sistemele coloidale din punct de vedere al suprafeței lor specifice. În sistemele cu un grad de dispersie foarte ridicat, faza dispersă este doar un „germen” particulele ei
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
fără cicatrici vicioase, dar cu posibile modificări de culoare de amploare variabilă de la individ la individ în funcție de modul particular de cicatrizare. 15.4.3. GRADUL III Morfopatologie: leziunea ajunge la nivelul dermului și rezervele epiteliale sunt distruse; distrugere directă a capilarelor sanguine, deci acumularea de lichid (flictena) între straturile moarte și cele viabile va conține și elemente sanguine din plexurile dermice amputate; coagularea terminațiilor nervoase intradermice va face ca zonă arsă să nu fie dureroasă. Clinic: flictena de gradul III cu
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
După activarea celulei, sub acțiunea unei enzime nespecifice (Laminoaciddecarboxilaza) histidina se transformă în histamina. Creștera permeabilității capilare este efectul cel mai important al histaminei. Aceasta se realizează prin vasodilatația arteriolară asociată cu vasoconstricția venulelor ceea ce duce la creșterea presiunii în capilare și staza. La acestea se adaugă efectul de endotelioconstricție la nivel venular ceea ce crește permeabilitatea acestora. În primele ore în plaga arsă concentația de histamina este de peste 50 de ori mai mare față de tegumentele nelezate. Serotonină se formează din triptofan
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
controlat). Complicațiile edemului postcombustional sunt: hipovolemia, hipoproteinemia, scăderea oxigenării tisulare și creșterea presiunii tisulare. Manifestările acestora depind de suprafață și profunzimea leziunilor de arsură. Pierderea de proteine are loc pe două căi: una prin plaga arsă (plasmoragie) și alta prin capilarele devenite hiperpermeabile (plasmexodie) cu pierderea proteinelor în spațiul inunterstițial. În cazul leziunilor cu suprafața mică echilibrul formării edemului se produce în aproximativ 6 ore. Ca urmare a pierderilor proteice prin plaga arsă, care au loc preponderent în primele 6 8
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
obstrucția vaselor limfatice și diminuarea clearance-ului edemului, ceea ce va favoriza ulterior depunerea de fibrina. Astfel se produce o adevarată sigilare a țesuturilor atinse de leziunea de arsură. Presiunea oxigenului în celule scade ca urmare a creșterii distanței dintre celule și capilare, cu impact asupra celulelor marginale. Formarea edemului la nivelul țesuturilor neafectate de arsură este caracteristică pentru pacienții cu arsuri ce interesează mai mult de 20 30% din suprafața corporală. El se produce ca urmare a hipoproteinemiei plasmatice induse de leziunea
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
Hemoragia este oprită, fibrina din sânge și ser se depozitează în plagă. Cel mai bun termen aplicat acestei etape este „the preparation phase” (faza preparatorie). În următoarele zile și săptămâni, procesele cicatrizării sunt dominate de proliferarea celulară și capilară. Întinderea capilarelor și proliferarea fibroblaștilor în rețeaua de fibrină din plagă constituie elementul esențial constituind faza proliferativă și care în plăgile cu cicatrizare secundară se recunoaște sub aspectul țesutului de granulație. După o perioadă variabilă de timp, activitatea proliferativă în plagă scade
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
rezultă o scădere a debitului către periferie cu apariția fenomenelor ischemice. În același timp se produce o stază venoasă, ca urmare a creșterii presiunii datorită trecerii sângelui arterial în venă. Creșterea presiunii venoase provoacă o ridicare a presiunii hidrostatice în capilare și venă cu apariția de varice și tulburări de permeabilitate care dezvoltarea edemului. Edemul și varicele sunt manifestări constante în evoluția acestui tip de anevrism. Membrul afectat suferă atât prin ischemie, ca urmare a reducerii fluxului periferic, cât și prin
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]