2,818 matches
-
și tot el a majorat scorul, paisprezece minute mai târziu, finalizând cu un șut în diagonală de la 16 metri o cursă pe partea dreaptă. Între timp, în min. 14., Bamba avusese o intervenție la limită în propriul careu asupra lui Carp, faza fiind interpretată din nou în favoarea oaspeților. S-a făcut 0-3 în minutul 27, când Vasiliu a înscris cu un șut plasat din mijlocul careului mare și conturile erau practic încheiate. După pauză, Aerostarul a revenit în joc, reușind chiar
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
de culoare, care 219 a înscris cu un vole superb de la 18 metri. AEROSTAR: Iacobuță - Varea, Burcă, Ichim (64 Pușcașu), Bălăiță (eliminat în min. 72 pentru două galbene) - Ghioc (81 V. Gheorghe), Dragotă, Gândulescu (85 C. Gheorghe), Dumitriu - S. Boghian, Carp. Director tehnic: Gogu Munteanu SPORT CLUB: Satco - Răduțoiu, Matei, Bamba, Dobârceanu - Doicaru (64 Ungureanu), De Grood (47 Adăscăliței) - Vasiliu, Petrea, Pricop (53 Milovanovic) - Drăgan (85 Banu). Antrenor: Ciprian Panait. Declarații după Aerostar - SC Bacău 1-4 Ciprian Panait (SC Bacău): “Sunt
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
prepara o altă mișcare dezbrăcată de orice caracter politic, ale cărei rezultate au fost, într-o altă direcțiune, aproape tot atât de însemnate pentru țară. O mână de tineri iubitori de literatură și anume: d-nii Theodor Rosetti, Vasile Pogor, Titu Maiorescu, P. Carp, Nicu Scheletti, Iacob și Leon Negruzzi se adunau regulat o dată pe săptămână sara, de obicei la d-nii Pogor sau Maiorescu, ceteau piese din Shakespeare, versuri din Goethe, Heine, Victor Hugo, Musset și alții, discutau chestiuni filosofice și științifice culese din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
superior, au avut un succes imens și au produs un puternic curent spre cultivarea literilor și știinților. Poate că acestui prim impuls dat de Maiorescu se datorește înjghebarea ulterioară a societăței, căci imediat în al doilea an, 1864, se uniră Carp și Pogor cu Maiorescu și ținură un alt șir de cursuri variate, fără unitatea tradițională care a caracterizat mai târziu prelegerile "Junimei". Iată programul acelor cursuri: 1. Ce scop au cursurile populare? de d. T. Maiorescu. 2. Religiunea în popor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
prelegerile "Junimei". Iată programul acelor cursuri: 1. Ce scop au cursurile populare? de d. T. Maiorescu. 2. Religiunea în popor de d. T. Maiorescu. 3. Sunete și colori de d. T. Maiorescu. 4. Tragedia antică și modernă de d. P. Carp. 5. Încă o dată principii estetice și aplicări la arhitectură de d. T. Maiorescu. 6. Aplicări la tragedia "Moartea lui Wallenstein" cetită în traducere română de d. T. Maiorescu. 7. "Moartea lui Wallenstein", continuarea cetirei. 8. "Moartea lui Wallenstein", terminare. 9
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și cosmopolitismul de d. T. Maiorescu. 11. Înrâurirea Revoluțiunei Franceze asupra ideilor moderne (II) de d. V. Pogor. 12. Socialismul și comunismul în Franța de d. T. Maiorescu. 13. Trei cesari: Cesar, Carol cel Mare, Napoleon I de d. P. Carp. 14. Mintea și inima de d. T. Maiorescu. Mai târziu conferențiarii din "Junimea" au căutat ca prelegerile lor să aibă o unitate, să se dezvoalte și să se complecteze una pe alta, să aibă într-un cuvânt un fir de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Convorbirilor de acum 36 de ani și pe care nu le pot receti fără emoțiune, căci ele îmi revin ca un eco departat al unor vremi ce nu mai sunt. Dar iată că mă alunec în sentimentalism. Bine îmi zicea Carp în "Junimea" că sunt o natură lirică. Ce să fac, dacă așa mi-e firea. Numai de mi-ar păstra-o Dumnezeu pănă la sfârșit! Revin la chestiune. Ziarul Convorbiri literare, organul societăței "Junimea", a văzut lumina zilei la 1
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
I. N." Îmi aduc aminte că Petru Missir și eu am organizat pentru acea memorabilă dată un joc de păpuși, care imita o ședință literară a "Junimei", compunând împreună un libret în care actorii principali erau Maiorescu, Bodnărescu, Pogor, Negruzzi, Carp, Creangă, Naum, eu și alții. Copiii mei au lucrat în secret păpușele, dându-le pe cât posibil asemănarea persoanelor ce reprezentau. Pogor și Maiorescu erau cu deosebire bine reușiți. Petru Missir, care avea însărcinarea să joace păpușele, a învățat rolul fiecăreia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
celelalte rezoane. Au mai fost și alți membri care au figurat în jocul păpușelor, precum Miron Pompiliu, șeful caracudei clefăitoare, Iacob Negruzzi sau carul cu minciunèle, cum îl poreclea Pogor, reprezentat prin o păpușă mohorâtă cam de coloarea ceaunului. Petru Carp, supranumit excelență, reprezentat prin o păpușă cu titva goală ca un genunche, împodobită numai cu trei peri à la Bismarck, dar de rolurile lor nu-mi mai aduc deloc aminte. Așadar, iată, în rezumat, pre cât memoria m-a servit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
intra în rândurile lor, luând parte la multe din ședințele săptămânale ce se țineau în București, la Maiorescu și Iacob Negruzzi. Din nenorocire însă, a început de la o vreme să intre vrajba politică în cercul Convorbirilor literare. Prin imboldul lui Carp mai cu samă, s-a căutat a se da o coloare politică conservatoare societăței "Junimea", de unde ea fusese numai un grup de diletanți cu caracter exclusiv literar. Cu toate acestea, deși unii dintre junimiști și cu deosebire membrii fondatori înclinau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și cu deosebire membrii fondatori înclinau spre conservatori, totuși grupul întreg, sub înrâurirea faptelor mari săvârșite de Ioan Brătianu, a încheiat pe la începutul anului 1883 o alianță fățișă cu el, iar ca semn al participărei "Junimei" la afacerile statului, Petru Carp a primit postul de ministru plenipotențiar la Viena, Leon Negruzzi, primăria de la Iași, Iacob Negruzzi, directoratul la Creditul agricol, Dimitrie Rosetti, mandatul de senator, Maiorescu, Gheorghe Racoviță și Ianov, câte un scaun în camera deputaților, Theodor Rosetti, funcțiunea de președinte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
în formațiunea României contemporane, elogiul total; ieșeanul Eugen Herovanu e încântat de Eminescu și Creangă, de Iacob Negruzzi și de G. Panu; admira pe Maiorescu. L-a cunoscut fugitiv pe Caragiale. Dintre oamenii politici ai vremii, îl citează pe Petre Carp. Că Iașul lui Eugen Herovanu e, sub unele aspecte, "un oraș nefericit", că în timp acesta a avut o "soartă vitregă", cauzele aparțin istoriei. Contemplatorul obiectiv înregistrează ca un sociolog contrastele, dezvăluind obiectiv, sub titlul Orgoliu de umilință, atitudini psihice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
încrucișat cu cei ai marelui poet, când ochii mei au putut privi umbra lui pământească. Și încă, dacă în adevăr camaradul meu mi-a arătat pe Eminescu și nu pe cine știe ce străin, care-i semăna la înfățișare. Porumbeii lui Petre Carp Răsfoind zilele acestea colecțiunea ziarului "Era Nouă", am dat peste un articol al cărui cuprins mi-a amintit o seamă de lucruri vechi, așa de vechi, încât de când le știu și până azi, "era" pe care săptămânalul junimist de la Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
ce societatea românească avea mai strălucit și mai ales în epoca aceea de tinerețe, de exuberanță, de speranță. Cine spune Junimea, se gândește numai decât la Alecsandri (deși Alecsandri n-a fost, la drept vorbind, un adevărat junimist), la Petre Carp, la Xenopol și Jac Negruzzi, la Vasile Pogor, la Eminescu, la Caragiale și cu deosebire la șeful său spiritual, la teoreticianul său, la Maiorescu. La începuturile sale, Junimea a continuat opera de supraveghere, de control și de critică, începută de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
fel de disperare, de viitorul societății în care trăiesc și să-și deschidă perspectiva unei reforme prin răsturnarea radicală a tot ce există... Pe cât știm, acești tineri nu sunt pretinsă nație și pretins popor (cum se vede că afirmase undeva Carp) ei sunt poporul cel adevărat..." * Atitudinea mea față de mișcarea socialistă nu se datorește vreunei împrejurări exterioare, ci pur și simplu caracterului meu, constituțiunei mele psihice și morale. Ideea socialistă în sine, ideea centrală, principiul nou de echilibru, de ordine, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
în politica externă), pe Haret, căruia în revistă îi spuneam Tabet (pentru ca numele ales de noi să evoce pe cel real)... Revista noastră ataca și celelalte partide însă. Personajul care purta numele de Petrache Crap nu era altul decât Petre Carp; Sub numele de Petrache Mindir oricine recunoștea pe Petre Missir. Și așa mai departe. Partea interesantă și senzațională a acestei afaceri însă o constituie împrejurarea că refuzul Teatrului din Iași de a primi lucrarea noastră se bazează pe raportul scris
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
concrete: Petrache Crap, Club junimist, Jochey Club, Scuza, etc. au făcut întocmai ca pictorul care simte nevoia de a scrie "Cal" sub tabloul în care a vroit să zugrăvească așa ceva. Eu cred că dacă ai găsit esențialul d-lui P.P. Carp (care ar fi "ridicolul", "grandomania") și ai talentul să-l zugrăvești, n-ai nevoie să pui eticheta: Petrache Crap. Închipuiți-vă acum că "Irozii" se joacă la Teatrul întreținut de toți cetățenii. Este evident că cetățenii insultați în piesă nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
retrogradarea, aceasta poate merge până acolo că, în loc de tipul general, chintesență, poți pune tipuri mari determinate în timp și spațiu, cum de pildă: "junimistul", "socialistul", "conservatorul", etc. dar nici de cum domnii Petrache Crap și Scuza, căci metateza lui r în Carp nu generalizează deloc pe d. P.P. Carp, iar Scuza e întrebuințat de anume oameni "spirituali" în mod bine hotărât în loc de D. Sturza. Să mai vorbesc și de acel neînsemnat lucru, care se cheamă talent? Cred aproape de prisos, căci, după cât observ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
în loc de tipul general, chintesență, poți pune tipuri mari determinate în timp și spațiu, cum de pildă: "junimistul", "socialistul", "conservatorul", etc. dar nici de cum domnii Petrache Crap și Scuza, căci metateza lui r în Carp nu generalizează deloc pe d. P.P. Carp, iar Scuza e întrebuințat de anume oameni "spirituali" în mod bine hotărât în loc de D. Sturza. Să mai vorbesc și de acel neînsemnat lucru, care se cheamă talent? Cred aproape de prisos, căci, după cât observ, lucrul acesta de o bucată de vreme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
fel... Propun să bronzăm pe Asachi. D. consilier are dreptate, răspunde foarte serios primarul Pogor. Decât, pentru motive de economie, în loc de a bronza pe Asachi, propun să văruim pe Miron Costin. Rezultatul va fi același... Alta, în care apare Petre Carp: Șef de guvern la 1911, câteva zile după instalarea sa, conu Petrache primește vizita lui A.D. Holban, venit la București pentru a-i cere o demnitate, o situație, un înalt post de încredere. A.D. Holban era un om de o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
pe acela îl ocup eu... Altă dată, după demisia lui Fleva, care cum se știe a trecut puțin timp prin lumea diplomatică, Holban îi cere ambasada noastră de la Roma, rămasă vacantă. Vai de mine! răspunde, cu cea mai senină seriozitate, Carp. Cu o singură țară din Europa ne găsim în raporturi bune; cu Italia. Și vreai să ne stricăm și cu ea?... Senzul acestei replici, nu tocmai plăcute, trebuie pus în legătură cu unele particularități ciudate ale personalităței lui Holban, și cu deosebire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
formează lumea din jurul palatului justiției, "lumea dreptăței" cum i-a spus odată Brătescu-Voinești, despre care va trebui să vorbesc altă dată, în o lucrare nouă pe care o pregătesc. Și apoi toată pleiada colegilor mei de școală: Const. Botez, Mihai Carp, Al. Cazaban, Jean Bart, Emilian, Eugen Neculce, Iliovici, Todicescu, Bejan, Matei Rusu, Swicinski, Friedman... Ce mai mare parte din figurile aceste nu mai trăiesc decât în amintirea mea și a altora: nu mai sunt azi decât umbre. Către ele și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Quinezu, în primul rând la spatele acestora, de la stânga la dreapta: G. Ibrăileanu, Const. Stere, Izabela Sadoveanu, G. Diamandi, M. Sadoveanu și Const. Kilimoglu; în fine în ultimul rând sus: Ioan Botez, Octav Botez, Const. Botez, C. B. Penescu, Mihai Carp, Mih. Jacotă, G. Pascu, D. Loebel, Petru Bogdan și Mih. Pastia. Pag. 141. Turnul Golia. (Foto-Regal) Pag. 142. Ulicioară. (Polyfoto, București) Pag. 143. Brâu în piatră, din decorațiunea interioară a Bisericii Golia. (Foto M. H.) Pag. 144. Spărtură în zidul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
lui Iacob Negruzzi (Torouțiu, Studii și documente literare, II, pag 7.): "O Jacoppo, vrabie năucă care, în ist codru ce se numește creațiune, dai cu capul de toate cioturile și de crengile uscate! îți trimit încă o afacere! Contractul lui Carp în limba voastră de cai și o quitanță a D. Leers pentru 80 galbeni primiți în conta celor 2000 franci ce are a lua când va fi ajuns cu păreții până la acoperământ. Sper că această îndeletnicire te va face și mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
a o fi văzut numai câteva momente. Te sărut, Pogor". SUMAR Eugen Herovanu comentând "fenomenul Iași"................................................................5 În căutarea trecutului 15 Despre un copil blond și o veche, încântătoare călătorie 26 Anii de școală 32 Internatul 42 Porumbeii lui Petre Carp 50 Imagini de altădată. 58 Aspecte de totdeauna. Călătorie în timp 65 Primăvară 85 Sufletul lui 105 Puțină istorie 107 Lumină din lumină 114 Iașul în formațiunea României contimporane 121 Începuturile socializmului român 127 De la "Contemporanul" la "Viața Românească" 138
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]