8,983 matches
-
au depășit cu mult adevăratele implicații ale propunerilor făcute, ca și rezultatele obținute. Lupta asupra Cartei Sociale din anii 1980 poate fi un exemplu (Falkner, 1998), deși între timp Carta Comunitară a Drepturilor Sociale Fundamentale ale Muncitorilor (din 1989) și Carta Socială Europeană a Consiliului Europei (din 1961) au fost amândouă încorporate tacit în Tratatul de la Amsterdam din 1997 printr-o referință în preambul și duse mai departe în Tratatul de la Nisa din 2000. Aceste drepturi au reapărut în Carta Drepturilor
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
și Carta Socială Europeană a Consiliului Europei (din 1961) au fost amândouă încorporate tacit în Tratatul de la Amsterdam din 1997 printr-o referință în preambul și duse mai departe în Tratatul de la Nisa din 2000. Aceste drepturi au reapărut în Carta Drepturilor Fundamentale a UE, proclamată la Nisa în decembrie 2000 de către Consiliul European și încorporată de Tratatul de la Lisabona în Art. 6. Punctul culminant al acestor evoluții a fost Tratatul de la Amsterdam cu Carta sa Socială, acceptată în cel din
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
2000. Aceste drepturi au reapărut în Carta Drepturilor Fundamentale a UE, proclamată la Nisa în decembrie 2000 de către Consiliul European și încorporată de Tratatul de la Lisabona în Art. 6. Punctul culminant al acestor evoluții a fost Tratatul de la Amsterdam cu Carta sa Socială, acceptată în cel din urmă de britanici ca o realizare “constituțională” dificilă. Carta Socială revizuită (Art. 136-145 din Tratatul de la Nisa) facilitează eforturile de extindere a politicii sociale a UE, diminuându-se capacitatea unei țări de a obstrucționa
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
decembrie 2000 de către Consiliul European și încorporată de Tratatul de la Lisabona în Art. 6. Punctul culminant al acestor evoluții a fost Tratatul de la Amsterdam cu Carta sa Socială, acceptată în cel din urmă de britanici ca o realizare “constituțională” dificilă. Carta Socială revizuită (Art. 136-145 din Tratatul de la Nisa) facilitează eforturile de extindere a politicii sociale a UE, diminuându-se capacitatea unei țări de a obstrucționa legislația comunitară. Au fost adoptate câteva directive (vezi Caseta 12.1) care au devenit succese
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
în Planul operațional de audit pe anul 2009, aprobat de conducătorul instituției publice. Art. 2 Biroul Audit Public Intern va transmite Direcției Legislație Documentare și Contencios înainte de intervenția la fața locului - Ordinul de serviciu, Notificarea privind declanșarea misiunii de audit, Carta auditului pe misiunea de audit și Îndrumări către auditat pentru modul cum se tratează un audit. Art. 3 Misiunea de Auditare se va realiza de auditori, (dintre care se nominalizează coordonatorul misiunii). Managementul privind organizarea, dezvoltarea, evaluarea auditului precum și supervizarea
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
și bunăstare care este considerat normal în societatea în care trăiesc. Incluziunea socială asigură că aceștia au o participare ridicată în luarea deciziilor care le afectează viețile și se bucură de acces la drepturile lor fundamentale (așa cum sunt definite de Carta Drepturilor Fundamentale a xe "UE"UE) (Joint Inclusion Report, 2004, apud Better Policies, Better..., 2006, p. 79). În cadrul strategiei actuale, buna funcționare a sistemelor de protecție și incluziune socială este corelată la nivelul xe "Uniunii Europene"Uniunii Europene mai ales
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
premiată People of Plenty. Potter a tras concluzia că americanii sunt ceea ce au: unici între toți oamenii, americanii trăiesc în abundență. Orizontul și măreția Americii au ajutat în crearea unei personalități distincte a cetățenilor săi, explicând democrația și sistemul bipartid, Carta Drepturilor și faimosul spirit inventiv. În schimb, această abundență ne-a conturat simțul eului. Ne simțim speciali; de fapt, atât de speciali, încât cercetătorii sociali au stabilit o definiție pentru acest egocentrism: „excepționalism american”. O poveste foarte cunoscută despre Daniel
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
conținutului cărții. I. CONSIDERAȚII PRELIMINARE Principii și noțiuni de bază Preocupările privind elaborarea unei politici coerente, la nivel european, În domeniul calității s-au concretizat prin lansarea directivelor „Noua abordare” și ulterior, a directivelor „Abordarea globala”. În anul 1994, În Carta Albă „Creștere, competitivitate, angajare, provocări și căi spre secolul 21”, Comisia UE si-a anunțat intenția de a dezvolta o politică europeană de promovare a calității, demers care s-a concretizat În elaborarea documentului „Politica Europeana de Promovare a Calității
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
nu influențează În mod direct calitatea formării specialiștilor. Baza legală care trebuie luată neapărat În considerare pentru acest manual și ca urmare și pentru sistemul AQ al universității este oferită de următoarele legi și reglementări: Legea Învățământului; Statutul personalului didactic; Carta Universității; Ordonanța guvernamentală nr.59/29.01.2000 privind managementul calității În Învățământul superior, seria de standarde ISO 9000:2000 și alte acte normative care reglementează activitățile din sistemul de Învățământ. 4. Proceduri pentru asigurarea calității Etimologic, conceptul proceduri provine
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
orientări interne. Cartismul este specific insulelor britanice și regimurilor supuse influențelor lor. Mișcarea cartistă engleză este o aventură uimitoare care i-a fascinat chiar și pe Marx sau Lenin. Această mișcare a format, între 1838 și 1856, o federație în jurul "Cartei poporului", esența mișcării muncitorești britanice sindicate, societăți muncitorești de ajutor reciproc, societăți socialiste etc., ca și deputați și cluburi "radicale" care militau pentru democrație. "Carta poporului" era o cerere în șase puncte care revendica, printre altele, votul universal al bărbaților
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
pe Marx sau Lenin. Această mișcare a format, între 1838 și 1856, o federație în jurul "Cartei poporului", esența mișcării muncitorești britanice sindicate, societăți muncitorești de ajutor reciproc, societăți socialiste etc., ca și deputați și cluburi "radicale" care militau pentru democrație. "Carta poporului" era o cerere în șase puncte care revendica, printre altele, votul universal al bărbaților; a fost supusă Camerei Comunelor care a respins-o, în contra celor trei milioane, apoi șase milioane de semnături. Cartismul a coalizat asociațiile muncitorești născute din
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
de stînga au creat Partidul Democrat, care a rămas marginal, avînd rolul de curea de transmisie după ocuparea Pragăi. De fapt, după "Revoluția de catifea" programul creștin-democrat a fost preluat de Mișcarea Creștin-Democrată Slovacă a dizidentului Jan Carnogursky membru al Cartei 77 care a condus guvernul slovac și a încercat să se opună independenței Slovaciei poziție care a cauzat numeroase eșecuri electorale democrației creștine, dar care a dus la ruptura cu moștenirea lui Mgr Tiso. III. Clivajul urban / rural Europa Centrală
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
urmare a evoluției și a experienței acumulate, baza formată se poate dezvolta, îmbogăți; dar nu este niciodată definitiv consolidată, asigurată împotriva recăderilor. Iată, poate, motivul pentru care, în anumite momente istorice, aceste achiziții sunt enumerate și proclamate drept inalienabile. De la Carta Drepturilor englezească și revoluțiile americană și franceză și până la Declarația universală a drepturilor omului (1948), dispunem de un set de principii și de reguli, a căror validitate este general recunoscută. Acest ansamblu are o asemenea forță morală, încât nimeni nu
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
a războaielor. Dar posteritatea a reținut din toate acestea dreptul popoarelor de a se autoguverna, un element pozitiv. Președintele Statelor Unite, Woodrow Wilson, a inclus acest principiu în cele Paisprezece Puncte care urmau să guverneze ordinea internațională după Primul Război Mondial. Carta Atlanticului, semnată de Churchill și Roosevelt în 1941, oferea garanția că nicio schimbare teritorială nu avea să aibă loc fără a fi conformă cu voința liber exprimată a popoarelor interesate. Carta Națiunilor Unite, în articolul 1, paragraful 2, reafirmă dreptul
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
urmau să guverneze ordinea internațională după Primul Război Mondial. Carta Atlanticului, semnată de Churchill și Roosevelt în 1941, oferea garanția că nicio schimbare teritorială nu avea să aibă loc fără a fi conformă cu voința liber exprimată a popoarelor interesate. Carta Națiunilor Unite, în articolul 1, paragraful 2, reafirmă dreptul popoarelor de a se autoguverna. De asemenea, vasta mișcare de decolonializare și accesul sau întoarcerea la existența suverană a anumitor țări europene s-au realizat sub auspiciile acestui principiu. Dar, așa cum
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
cenzurată și consumul de informație se făcea pe canale limitate 32, după Revoluție se deschide calea unei adevărate explozii comunicaționale și informaționale (Tabel 5). Se dezvoltă exponențial telefonia mobilă (numărul total al utilizatorilor de telefonie mobilă, măsurat prin numărul de cartele SIM active, a ajuns la jumătatea lui 2007 la peste 19,5 milioane 33, cu 31,4 % mai mult decât în aceeași perioadă a lui 2006 rata de penetrare fiind de 90,5 la suta de locuitori; la zece ani
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
depinde de o serie de factori, precum natura activității, numărul membrilor, scopul propus prin actul constitutiv, modalitatea de participare a statelor la procesul decizional, condițiile politico-economice și tehnice din momentul constituirii organizației. În ceea ce privește organele organizațiilor internaționale, în art. 7 al Cartei ONU169 se arată că sunt organe principale cele prevăzute în actul constitutiv, respectiv Adunarea Generală, Consilul de Securitate, Consiliul Economic și Social, Consiliul de Tutelă, Curtea Internațională de Justiție și Secretariatul. Organele subsidiare sunt cele create de un organ principal
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
adunarea sau membrii săi. Conform Tratatului de la Maastricht, Parlamentul European este consultat de Consiliul de miniștri și de Consiliul European în legătură cu politica externă și de securitate comună și cu aspectele cooperării în domeniul politicii interne și al justiției. În schimb, Carta de la Paris menționează doar necesitatea creării unei adunări parlamentare a CSCE, iar regulamentul acesteia nu menționează decât "evaluarea aplicării obiectivelor CSCE" și trimiterea rapoartelor și hotărârilor adunării la Consiliul de Miniștri pentru examinare 173". În ceea ce privește organul parlamentar al Comunităților Europene
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Unite". Această organizație își propunea, printre altele, inclusiv să sprijine mișcările de eliberare naționale și lupta pentru independență a statelor africane care încă se mai aflau sub dominație. Caracterul regional al organizației era dat de prevederea din statutul acesteia (denumit "Cartă") potrivit căreia nu puteau adera la organizație decât state africane, independente, admisia acestora stabilindu-se prin votul cu majoritate simplă a statelor membre. Statele aflate sub dominație nu puteau dobândi calitatea de stat membru în organizație, ci doar statut de
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Organizația mai cuprinde încă 61 de state cu statut de observator, plus Uniunea Europeană. În anul 2009, ca protest în urma loviturii de stat din Honduras, această țară a fost exclusă din organizație. Documentul primordial al Organizației Statelor Americane este reprezentat de "Carta" acesteia care afirmă principiile de bază pe care organizația și le propune să le promoveze. Astfel, se reafirmă atașamentul față de drepturile fundamentale ale omului, față de valorile democrației, a libertăților individuale și justiției sociale, a ordinii morale, a păcii și securității
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
agresiune, întreprinderea de măsuri comune, asigurarea unui mediu de largă cooperare economică între membri în vederea creșterii bunăstării și a prosperității, consolidarea democrației reprezentative, lupta comună a statelor americane împotriva sărăciei extreme, și altele. Principiile sunt detaliate în cadrul art. 3 din Cartă, și, printre altele, se precizează că orice agresiune împotriva unui stat american va fi considerată o agresiune împotriva tuturor celorlalte state, asigurarea unui tratament nediscriminatoriu și drepturi egale pentru fiecare individ, dreptul fiecărui stat de a-și alege sistemul politic
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
contat în construcția structurii, a fost acela de a menține un anumit grad de "control" asupra unor eventuale "aspirații" ale Germaniei de a dezvolta în viitor, din nou, o atitudine beligerantă. Exista, în momentul respectiv, temerea că mecanismele prevăzute prin Carta ONU nu sunt destul de credibile pentru a reprezenta o garanție suficientă în vederea asigurării unei protecții reale și eficiente în caz de agresiune. Din acest motiv s-a considerat important să se construiască un sistem de securitate defensiv comun, cu o
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
acea perioadă, au dat roade în 1973, când a fost creată Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa 264. De fapt, negocierile pe această temă s-au materializat în cadrul conferinței de la Helsinki din noiembrie 1972, când au fost agreate principiile "Cartei Albastre 265". "Procesul Helsinki", cum s-a numit inițiativa, a durat până în anul 1975 și a cuprins trei faze. Prima dintre acestea a reprezentat realizarea unui consens a celor 35 de state asupra Cartei Albastre în iulie 1973. Etapa a
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
1972, când au fost agreate principiile "Cartei Albastre 265". "Procesul Helsinki", cum s-a numit inițiativa, a durat până în anul 1975 și a cuprins trei faze. Prima dintre acestea a reprezentat realizarea unui consens a celor 35 de state asupra Cartei Albastre în iulie 1973. Etapa a doua a fost mai îndelungată, durând din septembrie 1973 și până în iulie 1975, constând în negocieri mai degrabă "tehnice" asupra unui document care să exprime interesele tuturor țărilor participante la inițiativă, numit "Actul Final
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
manifestându-și interesul față de această inițiativă și prin prisma luptei pentru combaterea terorismului. Din punct de vedere juridic, organizația are statut de persoană juridică de drept internațional și drept intern, iar drepturile, privilegiile și imunitățile membrilor OCEMN sunt reglementate în Carta organizației (art. 28), în concordanță cu principiile enunțate în Convenția ONU, adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în februarie 1946. Până în anul 1996, organizația nu a înregistrat progrese semnificative, activitatea acesteia fiind mai degrabă una firavă. Planul de Acțiune
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]