2,200 matches
-
ortodoxe de la Feleac (sfârșitul sec. XIV); -Regalitatea maghiară a sprijinit biserica catolică, înființând episcopii catolice la: Alba Iulia (sec. XI) și Oradea (sec. XII). -În 1366, prin diplomele regale, regele Ludovic I a condiționat calitatea de nobil de apartenența la catolicism, fapt care a dus la izolarea elementului românesc și scoaterea în afara legii a ortodoxismului, religia ortodoxă, considerată schismatică, a fost exclusă dintre confesiunile legale, devenind tolerată. -În sec. XVI, odată cu Reforma, s-au constituit patru religii recepte: catolică, luterană, calvină
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
cum este cazul Istoriei presei românești de N. Iorga, lucrare ce se bucură de o prezentare nu prea elogioasă, din pricina poziției autorului, care omite - în mod voit, se crede - numeroase publicații importante. Bine primită este, însă, cartea lui Onisifor Ghibu, Catolicismul unguresc în Transilvania. Francisc Matas semnează versuri, Al. Ciura proză, iar B. Morariu scrie despre Învierea lui Isus și... Renan. I. Frollo e autorul articolului Religie și naționalism. Medalioane sunt dedicate lui Pascal, Byron, Avram Iancu, Gh. Lazăr. Alți colaboratori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285224_a_286553]
-
cu idei noi, ci de a scăpa de cele vechi. Interesantă mi se pare, în context, și considerarea economiei drept o știință morală (aviz ama-torilor!). Educat în spiritul lui Alfred Marshall, Keynes își anunță ruptura, echivalînd-o cu despărțirea protestantismului de catolicism, și re-vendicîndu-se în mod explicit, cum o făcuse și Marx dar în mod implicit, de la David Ricardo și, în plus pentru Keynes, de la Th. R. Malthus și Knut Wicksell. El recunoaște că teoria sa este mai ușor de adaptat la
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Socrate, Montaigne nu-i apreciază pe Platon sau pe Aristotel. Reabilitează memoria lui Epicur, evocându-i morala austeră, principiile austere, viața exemplară și virtuoasă. Montaigne este catolic prin comportament și prin faptul că Franța era catolică; este de acord cu catolicismul, dar cu siguranță nu orbește. Crede în existența lui Dumnezeu, dar e convins că a fi creștin înseamnă "a fi drept, milostiv și bun" Montaingne este nominalist, antiidealist opus existenței unor entități universale dincolo de cuvânt, încrezător în realitățile particulare. Toată
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
putem și apoi ce trebuie să facem. Charron declara că scrie în folosul înțelepciunii omenești. Această afirmație este considerată actul de naștere al moralei laice (1601). Laic înseamnă emanicipat de religie, de teologie, de Evanghelii. Este creștin și susține superioritatea catolicismului. Crede că nu avem nimic de așteptat de la Dumnezeu, n-avem de ce să ne temem de el. Dumnezeu este Rațiunea, Natura, Necesitatea. Ideea există la stoici, este prezentă la Spinoza. Dumnezeu există, dar precum la Epicur, Lucrețiu și epicureici: fără
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
române, opera teologului român este o punte între teologia răsăriteană și cea apuseană. Văzut din Occident, Dumitru Stăniloae este un teolog ecumenic, o personalitate care înseamnă pentru biserica ortodoxă română ceea ce este Karl Barth pentru protestantism, și Karl Rahner pentru catolicismul contemporan. O pagină este dedicată reproducerii, fără omisiuni și inexactități, a ultimelor cuvinte ale Părintelui Dumitru Stăniloae, înainte de a-și da obștescul sfârșit. De cea mai mare importanță ni se pare indicele de nume proprii, dar mai ales indicele tematic
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
diverselor interese imperiale și a ideologiilor contradictorii. Aici s-au intersectat în diferite perioade istorice majore frontiere politice și culturale ca, de exemplu, cele dintre Imperiul Roman de Răsărit (Bizantin) și de Apus, dintre Islam și Creștinism, dintre Ortodoxism și Catolicism, iar în zilele noastre dintre blocurile militare ale Tratatului Atlanticului de Nord și Pactului de la Varșovia, aliniamente care reprezintă sisteme sociale, politice și economice opuse. Supusă influențelor externe rivale, dar și presiunilor interne, această zonă este într-un sens foarte
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de act era pedepsit cu moartea. În general, atît autoritățile creștine cît și cele musulmane erau interesate în menținerea unui statu-quo religios. Patriarhia apăra ortodoxia și împotriva altor confesiuni. În timpul dominației otomane, dușmanul principal era considerat a fi biserica catolică. Catolicismul era realmente inamicul numărul unu, fiind gata să lupte cu armele în mînă și intolerant față de alte credințe. Ortodoximul considera preferabilă stăpînirea otomană dominației catolice. În privința aceasta, interesele patriarhului coincideau cu cele ale Porții, ai cărei dușmani principali au fost
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
1715, ea a trimis o armată în Pelopones, atacurile avînd drept obiectiv insulele din Marea Ionică și Dalmația. Trupele otomane au fost primite cu brațele deschise de populația locală din insulele grecești, unde încercările venețienilor de a o converti la catolicism stîrniseră o mare dușmănie față de aceștia. În 1716, Imperiul Habsburgic a sărit în ajutorul Veneției. Reîntors iar dintr-un război împotriva Franței, Eugeniu de Savoia și-a demonstrat talentele militare printr-un alt marș victorios care a acoperit tot teritoriul
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
unei puteri europene și creștine, ea nu se bucura de sprijinul populației grecești. Principala fricțiune avea la bază aspectul religios. Spre deosebire de islamism, credința catolică era militantă și încerca să facă prozeliți. Am menționat deja că principalul inamic al Patriarhiei era catolicismul, în primul rînd datorită faptului că acesta constituia pericolul major cu care se confruntau așezările ortodoxe. Principiul conform căruia "turbanul Profetului era preferabil pălăriei cardinalului" avea să fie un element esențial al relațiilor greco-venețiene. În plus, administrația venețiană, mai eficientă
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ele nu au declanșat un război religios deschis una împotriva celeilalte. Ura ortodocșilor avea în general drept țintă mai curînd interferența catolică din afară decît cea musulmană din interior. În schimb, în Imperiul Habsburgic, credința avea o influență dezbinatoare, deși catolicismul era religia oficială. Existau permanente tensiuni la vîrf între biserică și autoritățile civile asupra extinderii zonelor jurisdicției, un conflict care s-a intensificat în secolul al optsprezecelea. Situația era complicată și mai mult de rivalitatea dintre bisericile importante, cea catolică
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
atît catolici cît și luterani, iar secuii catolici, luterani și unitarieni. Către sfîrșitul secolului al șaisprezecelea, bisericile protestante aveau în provincie un statut egal cu cel al catolicilor și reprezentanți în dietă. Cele patru religii recunoscute sau admise erau deci catolicismul, luteranismul, calvinismul și unitarianismul. Reprezentanții clerului tuturor acestor credințe aveau aceleași privilegii ca și nobilii. În general, provincia era organizată în mare parte ca și alte ținuturi ale coroanei ungare. Prin organizațiile lor din cadrul comitatelor și prin poziția lor în
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a încerca să-și întărească poziția. Principala opoziție față de controlul habsburgic asupra Transilvaniei era constituită de nobilimea locală maghiară, care era în mare parte protestantă. Protestanții dețineau majoritatea și în dieta Transilvaniei. Apariția unui grup numeros de noi convertiți la catolicism dependent de Viena și opus nobilimii maghiare era evident în avantajul statului. În plus, mulți oameni de stat habsburgi cu funcții de răspundere erau de acord cu premisa populară în perioada Reformei că era preferabil ca un popor să aibă
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
politic. Fie că renunța sau nu la credința lui, românul rămînea privat de drepturi politice sau la reprezentare. La sfîrșitul secolului al șaptesprezecelea, în goana lor după convertiți, catolicii au apelat la metode mai subtile, concentrîndu-se nu asupra convertirii la catolicism, ci la biserica unită sau la cea greco-catolică. Condițiile cerute pentru a deveni membru al uneia dintre acestea erau simple, ortodocșilor impunîndu-li-se foarte puține schimbări doctrinare. Cel convertit nu trebuia decît să fie de acord cu cele patru articole ale
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
medieval sîrb pentru această bază mitică străveche. Majoritatea naționaliștilor sîrbi sprijineau ideile lui Karadžić, care credea că toți cei care vorbeau dialectul štokavian erau sîrbi. Croații erau deci considerați drept sîrbi schismatici care se rupseseră de matcă și trecuseră la catolicism. Era de asemenea implicată problema conducerii; o orientare iliră ar fi făcut din Zagreb centrul întregii mișcări. Pentru naționaliștii sîrbi, Mișcarea Iliră era asemănătoare expansiunii habsburgice sau prozelitismului catolic sau unitarian. Să precizăm că Mișcarea Iliră nu folosea termenul de
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a întors în România unde și-a continuat studiile până în 1898. În același an, a plecat la Roma, unde s-a înscris la Facultatea de Filosofie-Teologie a dominicanilor în Roma, “Angelicum”. În aprilie 1902, la Roma, Vladimir a trecut la catolicism împreună cu verișoara sa, Natalia, regina Serbiei. Celor care îl întrebau de ce devenise catolic le răspundea: „Pentru a deveni mai ortodox“. În timp în care călătoriile erau dificile și obositoare, Vladimir Ghika a dus cuvântul lui Dumnezeu într-un periplu misonar
Principele Vladimir Ghika va fi beatificat, sâmbătă, de Biserica Catolică. Vezi povestea Sfântului by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/74077_a_75402]
-
provocată de "căutarea lui Dumnezeu și negăsirea lui", stigmat al celui "ales", al celui ce posedă "dreptul să trăiască în metafizic, transfigurînd realul și adaptîndu-l structurii sale spirituale". De reținut superbia accentului volițional. Din această perspectivă nu-l mulțumește nici catolicismul, nici protenstantismul. Criteriul analizei este cel al raportului om-Dumnezeu, pe care religia catolică îl rezolvă deficitar, pe o latură prin avivarea aspirației omului către divinitate, pe altă latură prin "sfărîmarea exaltării lui de rigiditatea eternității divine". în schimb, protestantismul conferă
Despre Nae Ionescu și Cioran (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12423_a_13748]
-
om fabulos de bogat care a renunțat la întreaga sa avere pentru a nu avea nici un fel de bătaie de cap materială; un ins chinuit de ideea sinuciderii, dusă la capăt de cei trei frați ai săi; evreu convertit la Catolicism dar avînd puternice înclinații spre Protestantism; exilat vienez stabilit în Anglia, unde declara tututor că e "neamț" pînă în măduva oaselor; misogin, dar magistru al celebrei Elizabeth Anscombe; un om care detesta violența, dar a fost cu toate acesta decorat
Redescoperirea poeziei by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16398_a_17723]
-
e posibil acest lucru poate răspunde numai rugăciunea fiecăruia dintre noi. Este aici o taină, a rugăciunii. Ea destăinuiește calea fiecui...” (p. 41). Impresionează, de asemenea, fermitatea (deloc agresivă) cu care intelectualul umanist preferă (și apără) Ortodoxia în raport cu protestantismul sau catolicismul: „învățații Bisericii, trădând duhul Ortodoxiei noastre vechi, a cărei esență stă în trăirea întocmai a Predaniei așa cum am primit-o, au recurs tot mai mult la procedeele contra-reformei apusene: modernizarea Bisericii lui Hristos; neavând tăria să pună prin viața lor
Adevăratul interbelic by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2504_a_3829]
-
cărturar ieșit din comun sau printr-un sentiment al prieteniei și devotamentului față de Rotari dus până în pragul primejduirii propriei vieți, ci și prin frământări sufletești și religioase autentice care îl vor face în cele din urmă să se convertească la catolicism, revenind de fapt la confesiunea în care fusese botezat. Războinicul Rotari, umanizat și el de talentul romancierului italian, va rămâne celebru în istoria dinastiei prin codul său de legi, prin faptul de a fi pus în circulație prima monedă longobardă
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
pieții de carte, de aceea avem o lună septembrie atît de bogată în apariții editoriale. Dar peste 90% dintre romanele care apar atunci nu sunt citite decît de o minoritate nesemnificativă. Există mult spirit în povestirile dumneavoastră. E oare influența catolicismului - doar sunteți corsican la origine? Nu, deloc. Sunt agnostic, nu mă duc la biserică. Am fost la catehism ca să-i fac pe plac bunicii, dar niciodată n-am dat importanță acestor lucruri. Am citit textele sacre mai tîrziu, la vreo
Jérôme Ferrari, Premiul Goncourt 2012: „Premiile sunt o conjuncție fericită a unei multitudini de factori aleatorii.“ by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/3469_a_4794]
-
e nimic pierdut dacă nu sîntem protestanți. De altfel teza lui Max Weber care subliniază că unul dintre catalizatorii originii capitalismului este doctrina calvinistă a unei vieți bazate pe muncă a fost contestată de autori care împingeau în față capacitatea catolicismului de a promova capitalismul. De asemenea, Max Weber este critic față de raționalitatea stearpă a capitalismului și față de etosul ascetic al calvinismului. Cum îi convingeți (aveți, recunoaștem, un invidiabil stil de eseistă) pe istoricii mentalităților că animalul ăsta, în antropologie, nu
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
numele său Oswald Rufeisen. Aidoma acestuia, Daniel Stein este un evreu polonez care supraviețuiește Holocaustului lucrând ca traducător, atât pentru Gestapo cât și pentru NKVD, și salvând astfel viața a sute de oameni. Aidoma lui, după război, se convertește la catolicism, devine preot, intră în Ordinul Carmeliților Desculți și emigrează în Israel. Aidoma lui, „evreul-catolic“ clădește aici o biserică în care slujește în spirit ecumenic, fără a respecta întocmai canoanele. De aceea, el intră în conflict deopotrivă cu autoritățile ecleziastice și
Ludmila Ulițkaia Daniel Stein, traducător () [Corola-journal/Journalistic/5104_a_6429]
-
frontiere ale științei, de neimaginat cu doar cîteva decenii în urmă. Care sînt raporturile credinței cu economia, cultura, școala, războaiele epocii postmoderne? Are avansul material al Occidentului în raport cu Răsăritul Europei și o explicație de natură religioasă? Este insurmontabilă falia dintre catolicism și ortodoxie? Fiecare dintre noi a meditat, într-un moment sau altul, la astfel de chestiuni. Mai important însă decît răspunsurile pe care le putem da noi înșine la astfel de întrebări este să aflăm cum se văd aceste chestiuni
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
de Lecce) care, cu deplină responsabilitate, încearcă să elucideze punctele aflate în dezbatere fără dorința vizibilă de a face prozeliți pentru confesiunea pe care o reprezintă. Cu excepția ÎPSS Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului (ortodox), toți ceilalți intervievați aparțin spațiului spiritual al catolicismului. Acest detaliu - de care, firește, trebuie să se țină cont la lectură - nu reduce cota de interes a cărții. Dimpotrivă. Pentru că dinamica schimbării, specifică epocii contemporane, își are unul din motoarele principale în Vestul Europei, spațiul tradițional al catolicismului. Iar
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]