4,620 matches
-
apariția unei școli etice, de la care Hypocrate va lua principalele elemente. Metoda științifică este caracterizată de o abordare nu a priori, ci a posteriori. Pe lângă aceasta, se diferențiază de cea aristotelică prin faptul că nu este preocupată să stabilească relații cauzale. Ea constă într-o metodă pe care am putea să o definim descriptivă, în care boala este văzută ca un fenomen natural, contemplat în manifestările sale. Nu este important dacă obiectul care o cauzează este natural sau supranatural, de natură
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
fi putut aduce noi indicii asupra Shambhalei. multe erau bătute la mașină și trase apoi la xerox. Altele erau tipărite pe hârtie proastă, cu multe greșeli de tipar. Citind despre viața lui milarepa, marele yoghin tibetan, ideea existenței unei Înlănțuiri cauzale a lucrurilor, a vreunei legături karmice Între mine și biata mea mamă Ana, moartă la treizeci și opt de ani, și prin ea de bunica Adina Dabija 36 mea, care trăise toată viața cu inima grea că primul ei soț
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
fi putut aduce noi indicii asupra Shambhalei. Multe erau bătute la mașină și trase apoi la xerox. Altele erau tipărite pe hârtie proastă, cu multe greșeli de tipar. Citind despre viața lui milarepa, marele yoghin tibetan, ideea existenței unei înlănțuiri cauzale a lucrurilor, a vreunei legături karmice între mine și biata mea mamă Ana, moartă la treizeci și opt de ani, și prin ea de bunica mea, care trăise toată viața cu inima grea că primul ei soț fusese eutanasiat de
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
angajați în a trăi o viață făcută din lumini și din umbre, din succese și din nesiguranțe, dar cu un obiectiv comun: acela de a continua și de a merge mai departe pentru că viața merge înainte. Această continuitate nu este cauzală sau extravagantă, ci bine intenționată deoarece este orientată către ceva sau cineva care dă sens fiecărui efort, mic sau mare, indiferent cum este el. Ei au răspuns astfel, însă nu știu cum ați fi răspuns voi. Restul citiți-l în paginile acestei
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
opera sa, Freud era interesat de bunăstarea și de însănătoșirea persoanelor care sufereau. Metoda sa terapeutică a fost însă foarte mult influențată de mentalitatea timpului său. De fapt, în fața frustrărilor oamenilor se simțea nevoia de a se găsi o explicație cauzală care să explice vicisitudinile intra-psihice și interpersonale ale vieții umane. Întrucât persoana este incapabilă să-și gestioneze propriile frustrări și să se ferească de relele mari ale omenirii, se apără făcând apel la ceea ce îi dă o mai mare
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
știu să integreze bogățiile pe care le au la dispoziție cu nucleul central al misiunii lor, care este dăruirea totală lui Dumnezeu în slujba fraților, în mijlocul multor periferii însetate de mărturii de fericire. Acest proces formativ nu acționează în mod cauzal și accidental, ci are un mod sistematic de a se desfășura, în sintonie cu modalități și nivele formative ce își au originea într-o metodă de formare permanentă experimentată în practică, spus așa mai pe scurt. Un prim nivel implică
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
altă teorie diferită de aceasta este falsă. Până în secolul XX, atât filozofia, cât și știința aveau alergie față de alternative. Cazul notoriu este al alternativelor istorice (Zamfir, 1981). Istoria a mers pe o cale datorită unor evenimente legate într-un lanț cauzal. Este legitim să examinăm probleme de forma „Ar fi putut istoria merge pe o altă cale?”, „Ce s-ar fi întâmplat dacă un eveniment din acest lanț cauzal nu ar fi avut loc?”. Răspunsul pe care îl găsim în mod
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
a mers pe o cale datorită unor evenimente legate într-un lanț cauzal. Este legitim să examinăm probleme de forma „Ar fi putut istoria merge pe o altă cale?”, „Ce s-ar fi întâmplat dacă un eveniment din acest lanț cauzal nu ar fi avut loc?”. Răspunsul pe care îl găsim în mod curent la acest tip de întrebări e negativ, dar nu pentru că „istoria nu ar fi putut merge pe o altă cale”, ci pentru că întrebarea însăși este, pentru știință
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
externe de putere. Diferența dintre cele două tipuri de economii nu este dată de caracteristicile comportamental-morale ale populației, de comportamente delincvente, inclusiv de corupție, ci mai degrabă de un complex de factori economici, sociali și politici, interni și externi, variabila cauzală determinantă fiind politica economică. Economiile de piață „funcționale” se caracterizează printr-un control multiplu: mecanismele competiției economiei de piață, reglementările juridice și implementate instituțional și doar secundar o „cultură a capitalismului”. Economiile de piață constituite recent, caracterizate prin subdezvoltare și
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
la intrarea pe piață a altor firme, avansul tehnologic oferind țării inovatoare un nou avantaj comparativ.<footnote M. Posner, op. cit. footnote> Astfel, se poate concluziona că exporturile cele mai mari aparțin țărilor care alocă resurse importante cercetării și dezvoltării, relația cauzală fiind orientată de la înzestrarea tehnologică, la volumul și structura exportului, și nu invers.<footnote P.R. Krugman, Strategic Trade Policy and the New International Economics, Cambridge MA: MIT Press, 1986. footnote> Studiile empirice au demonstrat că producția unui bun nou se
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
fi identificate anumite aspecte critice, puncte de plecare în analiza unor fenomene complexe.<footnote I. Cătoiu (coordonator), op. cit., p. 210. footnote> Dacă, în cazul cercetării calitative (cercetare exploratorie), se urmărește înțelegerea fenomenului studiat, în cazul abordării cantitative - cercetare descriptivă sau cauzală -, obiectivele cerce tării sunt cuantificarea datelor și generalizarea rezultatelor la nivelul întregii colectivități statistice studiate.<footnote Ibidem, p. 88. footnote> În acest context, deoarece studiile documentare sau calitative nu sunt, întotdeauna, suficiente pentru înțelegerea deplină a problematicii studiate (rezultatele obținute
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
lui în operă, se vor recupera din plin. Partea a III-a Analiza și evaluarea propunerilor de proiecte Capitolul 5. Premise teoretice ale evaluării proiectelor Evaluarea proiectelor economice presupune, în principal, calculul și analiza eficienței economice, care corespunde unei relații cauzale între efortul depus într-o acțiune și efectul util înregistrat ca urmare a acestui efort. În sfera economicului, noțiunea de eficiență are un caracter complex, deoarece impune luarea în considerare nu numai a aspectului economic, ci și a celui social
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
de informații referitoare la eforturi (investiționale și de producție), efecte, perioada de realizare a investițiilor și perioada economică de funcționare a viitorului obiectiv economic. De aici rezultă trei principii ce trebuie avute în vedere la evaluarea eficienței economice: principiul unității cauzale, principiul unității spațiale și principiul unității temporare. Principiul unității cauzale se referă la relația efort-efect, care presupune determinarea cantitativă și calitativă a eforturilor și efectelor. Dacă un efect are mai multe eforturi se va lua în calcul efortul dominant. Dacă
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
perioada de realizare a investițiilor și perioada economică de funcționare a viitorului obiectiv economic. De aici rezultă trei principii ce trebuie avute în vedere la evaluarea eficienței economice: principiul unității cauzale, principiul unității spațiale și principiul unității temporare. Principiul unității cauzale se referă la relația efort-efect, care presupune determinarea cantitativă și calitativă a eforturilor și efectelor. Dacă un efect are mai multe eforturi se va lua în calcul efortul dominant. Dacă un efort are mai multe efecte, și de această dată
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
fost organizate sau structurate într-un anumit fel, plasate într-un context și având un înțeles. Informația arată starea sistemului de producție sau a unei părți a lui. Cunoașterea este mai mult, ea caută să înțeleagă procesul, să producă asociații cauzale, să facă predicții și să ia decizii prescriptive. Academicianul M. Drăgănescu<footnote Mihai Drăgănescu, De la societatea informațională la societatea cunoașterii, Editura Tehnică, București, 2003, pp. 36-39. footnote> susține că societatea cunoașterii este superioară societății informaționale prin aceea că la baza
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
ce conținut (un fel de „ce”) îi este atașat 1. Apariția e primul adevăr al fenomenalității, înăuntrul căreia orice raport devine recesiv prin exterioritate. Spre deosebire de gândirea metafizică care mai caută încă ceva „în spatele” apariției (e.g. un „temei”, deci o raționalitate cauzală), fenomenologia se ocupă strict de apariție, fără referiri la conținutul sau proveniența apariției în sine. În maxima indiferență a apariției față de subiectul său, în puterea autonomă de apariție a oricărui „apărând” (l’apparaître/l’apparaissant), pur și simplu, Henry identifică
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Joseph de Maîstre (1753-1821)1 sau Louise-Ambroise de Bonald (1754-1840) - cel din urmă autor al faimoasei butade (L’homme pense sa parole avant de penser sa pensée)2. Chiar și acești teologi, consideră Milbank, suspendă recursul la transcendență în determinarea cauzală a fenomenelor sociale 3. Sociologia secolului al XIX-lea nu iese din paradigma „teologiei seculare” nu doar fiindcă dezideratul ei principal este explicarea naturii „obiective” a religiei, ci pentru că faptele sociale sunt tratate ca „adevăruri revelate”. Aceasta infirmă suspiciunea asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
subiectivă a experiențelor religioase (de unde apropierea de categoria kantiană a sublimului). Cazul lui M. Weber 1, deși mai complex, e prezentat în continuarea reprezentanților sociologiei neokantiene. Profesorul bavarez n-a introdus o cezură drastică între Naturwissenschaften și Geisteswissenschaften, utilizând explicația cauzală ca argument în arhitectura unei înțelegeri narative. Pentru Weber, religia se naște prin violența originară a unei forțe subiective („profetul”) într-un cadru saturat de imobilități fizice și ideologice. Prin haloul său harismatic, figura profetului polarizează diverse energii libere ale
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
care a făcut să apară constructivismul în relațiile internaționale. În al treilea rând, constructivismul este o perspectivă teoretică a relațiilor internaționale, care se bazează pe fundamente epistemologice, atunci când se iau în discuție rolul identităților naționale și internaționale, înțelegerile normative și cauzale în constituirea intereselor naționale, guvernarea instituțională și construcția noilor regiuni transnaționale teritoriale și nonteritoriale (Onuf, 1989; Wendt, 1992). Pentru a vedea această evoluție, trebuie adăugate unele legături de cooperare (sinergice) între oameni, tendințe și programele de cercetare care au făcut
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
obiective cu interesele cognitive conservatoare în înțelegerea și explicarea realității sociale. De pildă, Emanuel Adler și Michael Barnett (1998), Jeffrey Checkel (2001), Martha Finnemore (1996), Peter Katzenstein (1996), Thomas Risse-Kappen (1995), John Ruggie (1998), Alexander Wendt (1999) au descoperit mecanismele cauzale și relațiile sociale care fac mai inteligibile relațiile internaționale. Constructivismul lingvistic a rezultat din combinarea hermeneuticii subiective cu interesele cognitive în explicarea și înțelegerea realității sociale. Lingviștii moderniști constructiviști Friedrich Kratochwil (1989) și Nicholas Onuf (1989) au arătat că datorită
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
concentrează pe relațiile între agent (actor) și structură (sistem), discuțiile cele mai aprinse concentrându-se pe rolurile de subordonare ale acestora. După individualiști, actorul (agentul) acționează independent de structura din care el face parte: structura nu are decât un efect cauzal asupra agentului; dacă ea constrânge comportamentul său, atunci acesta se schimbă în funcție de evoluția structurii. În mod contrar, pentru holiști, un actor nu există independent de structura în care el acționează, deoarece aceasta are un efect cauzal asupra lui: nu numai
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
are decât un efect cauzal asupra agentului; dacă ea constrânge comportamentul său, atunci acesta se schimbă în funcție de evoluția structurii. În mod contrar, pentru holiști, un actor nu există independent de structura în care el acționează, deoarece aceasta are un efect cauzal asupra lui: nu numai comportamentul său este afectat de această structură, ci și interesele sale și identitatea sa sunt construite de această structură. În mod concret, pentru individualiști, fiecare stat are interesele sale naționale de a se apăra, iar acestea
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
structurile internaționale de a lucra independent. Drept urmare, strategia lui Wendt de a pune pe primul plan actorul internațional (agentul), în raport cu structura (sistemul internațional), poate fi justificată, deoarece "structurile sunt dependente ontologic și constituite prin practici și înțelegeri ale agenților, puterile cauzale și interesele acestor agenți sunt constituite și explicate prin aceste structuri."29 Astfel, Wendt își apără poziția sa care se concentrează pe stat, deoarece sistemul internațional este de tip interstatal și statul este acela care posedă monopolul de folosire a
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
potrivit căreia există câteva forme de determinare susceptibile a fi cunoscute, cea mai familiară fiind cea de cauzalitate: orice efect al realității este produs de anumite cauze. Această ipoteză este condiția sine qua non a științei, deoarece ea cercetează legile cauzale care guvernează realitatea. Unica finalitate a fenomenului este aceea a unei supuneri absolute la legea cauzală exogenă care o determină. Prin relația de cauzalitate se pot percepe schimbările și modificările din realitatea internațională, odată cu elaborarea unor noi reguli constitutive, evoluția
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
de cauzalitate: orice efect al realității este produs de anumite cauze. Această ipoteză este condiția sine qua non a științei, deoarece ea cercetează legile cauzale care guvernează realitatea. Unica finalitate a fenomenului este aceea a unei supuneri absolute la legea cauzală exogenă care o determină. Prin relația de cauzalitate se pot percepe schimbările și modificările din realitatea internațională, odată cu elaborarea unor noi reguli constitutive, evoluția și transformarea structurilor sociale și activitatea actorilor din mediul internațional. Referitor la mecanismele de schimbare, epistemologii
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]