3,300 matches
-
Ghitta" , Nașterea unei biserici. Biserica greco-catolică din Sătmar În primul ei secol de existență (1667-1761), Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001, p. 217. Mircea Eliade XE "Eliade" , Sacrul și profanul, Editura Humanitas, București, 1995, p. 61. Ernest Bernea, Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român, Editura Humanitas, București, 1997, p. 197 (§ 2: „Ideea de sărbătoare”). Simona Nicoară XE "Nicoară" , În volumul Simona Nicoară, Toader Nicoară, Mentalități colective și imaginar social. Istoria și noile paradigme ale cunoașterii, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca-Mesagerul, p. 203
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nemijlocit”<footnote V. Dongoroz, op. cit., p. 80 footnote>. II.6. Latura obiectivă Latura obiectivă a oricărei infracțiuni, deci și a celei prevăzute de articolul 246 Cod Penal, este alcătuită dintrun element material, o urmare socialmente periculoasă și o legătură de cauzalitate (raport de la cauză la efect, între cele două componente mai sus menționate). În literatura juridică<footnote V. Dongoroz, S. Kahane ș.a., op. cit., p. 81, Aneta Grigorovici, op. cit., p. 39 footnote> se vorbește și de existența unei situații premisă în
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
conviețuire socială (Legea 59/1968 privind comisiile de judecată). Cum abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor nu era prevăzut în rândul faptelor care constituiau și abateri de la normele de conviețuire socială, nu trebuia operată o distincție față de aceasta. Legătura de cauzalitate, constând în legătura, liantul între elementul material (cauza) și urmarea imediată (efectul) este un alt element important al laturii obiective. Necesitatea dovedirii raportului de cauzalitate între fapta de neîndeplinire sau îndeplinire în mod defectuos a atribuțiilor de serviciu, cu știință
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
abateri de la normele de conviețuire socială, nu trebuia operată o distincție față de aceasta. Legătura de cauzalitate, constând în legătura, liantul între elementul material (cauza) și urmarea imediată (efectul) este un alt element important al laturii obiective. Necesitatea dovedirii raportului de cauzalitate între fapta de neîndeplinire sau îndeplinire în mod defectuos a atribuțiilor de serviciu, cu știință și vătămarea intereselor legale ale unei persoane este expres prevăzută în dispozițiile articolului 246 Cod Penal. Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor, fiind infracțiune de
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
un loc aparte În folcloristica românească. Descolindatul se Îndrepta Împotriva gazdelor avare, care nu se arată ospitaliere. Colindătorii din oaspeți buni - adică vrăjitori de bun augur, se pot transforma În oaspeți funești, În vrăjitori de rău augur.Spațiul, timpul și cauzalitatea sunt cercetate ca fenomene care atestă o viziune de viață specifică poporului român. Capitolul Timp și Destin pune În discuție trei probleme importante. Prima dintre ele pornește de la premisa că prezența timpului și efectele sale se resimt pe Întreg cursul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
unei strategii de depășire a incertitudinii și nesiguranței În relație cu lumea Înconjurătoare. Cercetătoarea Nicoleta Coatu, prin Structuri magice tradiționale, propune o analiză a fenomenului descântatului cu finalitate terapeutică, urmărind configurarea particulară a limbajelor simbolice Într-o gândire fundamentată pe cauzalitate magică. În literatura română cultă norocul reprezintă o constantă, precum În toate literaturile continentului european și nu numai. Dacă admitem că literatura cultă are ca temă fundamentală relația dintre om si existență atunci ideea de destin se află implicată În
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
neutre. Altul constă în strădania de a imita metodele științelor naturii, studiindu-se antecedentele cauzale și originile ; în practică "metoda genetică" justifică stabilirea oricărui fel de relații în cazurile în care lucrul este posibil pe baze cronologice. Aplicată mai rigid, .cauzalitatea științifică este folosită pentru explicarea fenomenelor literare, atribuindu-se caracter de cauză determinantă condițiilor economice, sociale și politice. Un al treilea mod de a efectua acest transfer constă în introducerea în studiul 'literaturii a metodelor cantitative folosite cu succes în
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
Atitudinea, În calitatea ei de factor motivațional, este cauza acestuia. Totodată, comportamentul (efectuat) determină modificarea atitudinilor prin fenomenul de (auto)justificare postacțională ca expresie a nevoii de autoconsistență a individului. De fapt, Între atitudine și comportament există o relație de cauzalitate circulară, rolul esențial revenind relației de la atitudine (cauză) la comportament (efect). Atitudini și credințe. Din punct de vedere psihologic, credința poate fi asimilată unei forme de judecată, de interpretare specifică a mediului de către individ. Originea acesteia se află În istoria
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
2. Rolul motivației În modelarea comportamentelor consumatorului 5.2.1. Motivația de consum Recunoscută ca „motor al personalității" (G. Allport, 1997), ca acea parte a comportamentului ce determină punerea și menținerea În relație a „sistemului viu”, ca „model subiectiv al cauzalității obiective, cauzalitate reprodusă psihic, acumulată În timp, transformată și transpusă prin Învățare și educație În sfera internă a persoanei" (P. Golu, 1985), motivația destramă secretul „cutiei negre" a acțiunilor umane. Deși preocupările pentru explicarea conduitei umane se găsesc Încă În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
motivației În modelarea comportamentelor consumatorului 5.2.1. Motivația de consum Recunoscută ca „motor al personalității" (G. Allport, 1997), ca acea parte a comportamentului ce determină punerea și menținerea În relație a „sistemului viu”, ca „model subiectiv al cauzalității obiective, cauzalitate reprodusă psihic, acumulată În timp, transformată și transpusă prin Învățare și educație În sfera internă a persoanei" (P. Golu, 1985), motivația destramă secretul „cutiei negre" a acțiunilor umane. Deși preocupările pentru explicarea conduitei umane se găsesc Încă În scrierile primilor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de specialitate În domeniul comorbidității schizofreniei și abuzului de substanțe, nu există studii longitudinale care să poată evalua În mod clar cronologia unei tulburări În raport cu o altă tulburare pentru a Înțelege mai bine legăturile de comorbiditate În Înlănțuirea lor de cauzalitate sau de conferire a unui efect predispozant uneia dintre ele celeilalte. Astfel, specialiștii domeniului constată că este dificil de a evalua În mod precis data debutului schizofreniei sau a toxicomaniei. Data debutului schizofreniei corespunde primei consultații, primei spitalizări datorită sesizării
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
corelat cu sexul masculin și cu populația tânără. Automedicația: diverși specialiști consideră abuzul de substanțe ca o tentativă de automedicație a simptomelor negative ale schizofreniei, a simptomelor anxioase și depresive sau a efectelor indezirabile ale neurolepticelor. În acest sens de cauzalitate, schizofrenia este primară toxicomaniilor care sunt evident secundare ca mecanism de apariție. Pentru Khantzin (1985) automedicația ar fi legată foarte precoce de evoluția schizofreniei și În speță de simptomele premorbide ale maladiei. Semnele negative ale schizofreniei (anhedonia, avoliția) ar fi
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
O încercare timpurie de a evidenția legătura dintre aspectele demografice și atitudinea față de bani a relevat că banii au semnificații diferite pentru indivizi diferiți. Astfel s-au identificat șapte factori ai atitudinii față de bani, unul dintre ei fiind în directă cauzalitate cu genul, femeile considerau că banii sunt mai puțin importanți decât considerau bărbații. Sunt femei care consideră gestionarea baniilor mai dificilă decât ar considerau-o bărbații. În trecut, în societăți patriarhale femeile se bazau pe bărbați pentru suport financiar, fiind
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
ani) mediatorii dintre copil și obiectele lumii înconjurătoare sunt doar „preconcepte și prerelații fără reglarea lui toți și a lui câțiva pentru preconcepte și fără relativitatea moțiunilor pentru prerelații”. Atașamentul statornic al preșcolarului față de acțiunea concretă se regăsește deci în cauzalitatea specifică acestui nivel preoperativ al gândirii, cauzalitate care este de tip psihomorfic. Raționamentele copilului sunt de tip intuitiv, fapt pentru care J. Piaget mai numește primul substadiu preoperator substadiu al gândirii intuitive. Al doilea substadiu al gândirii preoperatorii (5-6 ani
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
înconjurătoare sunt doar „preconcepte și prerelații fără reglarea lui toți și a lui câțiva pentru preconcepte și fără relativitatea moțiunilor pentru prerelații”. Atașamentul statornic al preșcolarului față de acțiunea concretă se regăsește deci în cauzalitatea specifică acestui nivel preoperativ al gândirii, cauzalitate care este de tip psihomorfic. Raționamentele copilului sunt de tip intuitiv, fapt pentru care J. Piaget mai numește primul substadiu preoperator substadiu al gândirii intuitive. Al doilea substadiu al gândirii preoperatorii (5-6 ani) este marcat prin apariția și intensificarea fenomenelor
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
În raport cu textul, generează cel puțin două concluzii importante: 1) contextul trebuie privit nu numai În raporturile sale de simultaneitate și posterioritate cu enunțul, ca Împrejurări În care acesta, enunțul, este produs și interpretat, ci și În cele de anterioritate, de cauzalitate, ca Împrejurări care generează enunțul; 2) se conturează existența a două contexte diferite: unul al emițătorului și altul al interpretului. Enunțul este o acțiune . Orice acțiune are un scop care o precede și o generează. Acest scop În care un
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
energetice globale.< footnote Kevin Rosner, Gazprom and the Russian State, Editura Institute for the Analusis of Global Security, Londra, 2006, p. 26; footnote> „Între politica energetică și celelalte elemente ale politicii de securitate a Federației Ruse există o legătură de cauzalitate, cât și de reciprocitate, deoarece Moscova va utiliza energia ca instrument politic, chiar și în situația în care nu își va dori asta.”<footnote Cristian Băhnăreanu, op. cit., p. 39; footnote> Însă un lucru este cert, Federația Rusă se folosește resursele
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
experiență de reușită sau de eșec. Motivația reprezintă ansamblul mobilurilor interne ale conduitei, înnăscute sau dobândite, conștiente sau inconștiente, simple trebuințe fiziologice sau idealuri abstracte. Astfel definită, motivația stă în spatele tuturor deciziilor, atitudinilor și acțiunilor umane de aceea fiind denumită „cauzalitatea internă” a conduitei umane. Motivația are o funcție de activare internă, difuză și semnalare a unui dezechilibru fiziologic sau psihologic (trebuințe), de mobil (factor declanșator) al acțiunii pe care o și justifică, de autoreglare a conduitei, motivația imprimă conduitei un caracter
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
a afacerilor. Frauda lezează economia în ansamblul ei, cauzează imense pierderi financiare, slăbește stabilitatea socială, amenință structurile democratice, determină pierderea încrederii în sistemul economic, corupe și compromite instituțiile economice și sociale. Preocupată de problema criminalității afacerilor, Comunitatea Internațională a analizat cauzalitatea și efectele acesteia, recomandând statelor membre să adopte măsuri concrete pentru limitarea ei. Diversitatea legislațiilor, cuplată cu particularitățile economico-sociale derivând din stadiile de dezvoltare ale țărilor europene și celorlalte state, au făcut practic imposibilă redactarea unei definiții precise a criminalității
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
care nu este neapărat anormal. Atitudinea, ca și factor motivațional este cauza comportamentului, iar comportamentul poate modifica atitudinile prin fenomenul de (auto) justificare postacțională, ca expresie a nevoii de autoconsistență a individului. Relația dintre atitudini și comportament este una de cauzalitate circulară, de la atitudine (cauză), la comportament (efect). 1.2. ATITUDINILE CREATIVE ÎN MODELUL NEVEANU În psihologia românească s-a acceptat inițial ca model explicativ al creativității modelul Guilford. S-a încercat și elaborarea unor modele proprii între care s-a
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
dintre sistemul electoral și cel de partide, precum și exemplele analizate au dus la o rafinare a legilor lui Duverger. Astfel, Duverger (2003) admite că sistemul electoral este doar unul dintre elementele cauzale și consideră că legile sale descriu tendințe de cauzalitate în ceea ce privește legătura dintre sistemele electorale și sistemele de partid. Regula pluralității limitează posibilitatea formării celui de-al treilea partid atât ca urmare a efectului mecanic care conduce la subreprezentarea partidelor mici, cât și a efectului psihologic care îl determină pe
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
Jordan arată că, dincolo de mișcarea ritmică, pictura evocă o scenă: cele trei figuri plasate pe linia orizontală a imaginii reprezintă trei oameni pe un pod de lemn. Analiza continuă în registru narativ și valorifică parte din resursele teoretice fundamentale ale „cauzalităților narative” în care se arată că: „în fiecare cultură...imaginea unei scene reprezentate în care se petrece un eveniment, este lecturată ca funcție într-o narațiune cunoscută sau imaginată”, că: „în teoria narativă o funcție este un eveniment căruia i
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
construcții enunțiative întrerup rutina perceptivă și suspendă reperele iconice, ferindu-le de perspectiva lineară simplificatoare și de determinarea figurativă, într un proces în care plasticul înfrânge iconicul. Una din problemele rămase deschise în abordarea autoarei este aceea a relației de cauzalitate între utilizarea spațiilor apropiate și posibilitatea de a resimți, de a trăi experiența senzorială, dincolo de nivelul observației. Rămâne deschisă, pentru că numai lipsită de orice obligație față de adâncimea imaginii și aparținând de drept numai privirii, pictura lui Matisse poate mobiliza alte
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
mai spună ceva și că analiza trebuie să fie lipsită de prejudecăți, pentru că sensul nu se închide. Este cazul opririi asupra relațiilor intersenzoriale în care se recunoaște cadrul contextual limitat al discuției pe tema sinesteziei care lasă liberă legătura de cauzalitate între utilizarea spațiilor apropiate și posibilitatea resimțirii lor dincolo de observația vizuală. Este notabilă la Beyaert și punerea în discuție a dificultăților de cercetare în domeniul semioticii tensive legate, printre altele, de proliferarea unităților minimale indecompozabile, de relaționarea dificilă a calităților
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
care expun unul sau mai multe evenimente. Alții le definesc ca pe orice fel de reprezentări de evenimente, inclusiv non-verbale adică gesturi sau o combinații ale acestora, conectate cu imagini statice sau dinamice. Alții susțin că narațiunile trebuie să implice cauzalitatea, că trebuie să fie populate cu ființe individuale și lucruri, că trebuie să fie ancorate în experiența umană, că trebuie să constituie un întreg. Alții nu sunt de acord cu nimic din toate acestea. Definiția lui Prince arată că un
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]