4,822 matches
-
mari răspândite-s în soare, Palate de-argint se ridic gânditoare..." "Și pe coaste sunt palate, ce din verzi grădini Strălucesc marmora albă și senină ca zăpada, Cu intrări în veci deschise, cu scări netezi, colonade Lungi de marmore ca ceara în lungi bolte se îmbin." (Memento mori) tumul: "Ce-ntâlnesc întâi pe țărm e-un tumul Proroc prea singur al vieții umane, Tu ești cenușa iară viața-i fumul." (În căutarea Seherezadei) dom: În dom de marmur negru ei intră
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
și devine-o domă-ntreagă, Plin de umbra de columne ce-1 înconjură-mprejur;" (Memento mori) arcuri: "Trece-un pod, un gând de piatră repezit din arc în arc" (Memento mori) " În sala cu muri netezi de-o marmură ca ceara, ... Cu arcuri ce-și ridică boltirea temerară..." Sunt, toate aceste forme, "gândire arhitectonică", "schelărie de tipul imens" care au un semn distinctiv "bătrânețea"12. Putem vedea acest semn al tablourilor arhitectonice în formele stihinice care atacă zidul mușchiul, mucigaiul, paianjeni
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Recitirea integrală a poveștii. Povestirea în scris a textului dat pentru studiu. Elemente de construcție a comunicării: substantivul, verbul, adjectivul, pronumele personal. Exerciții de completat asemănările în propoziții date (comparația): Apă dulce și rece cum îi gheața. Pere galbene ca ceara și dulci ca mierea. Apa limpede ca lacrima. Scenariul didactic - ora a V-a (aprofundare) Exerciții de exersare a cititului pe roluri; exerciții lexicale; povestire orală după planul de idei; mesaje desprinse din text; dictări. Exerciții de construcție a comunicării
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
drum, iaca cuptorul grijit de dânsa era plin cu plăcinte crescute și rumenite. Mai încolo, era fântâna plină cu apă limpede ca lacrima, dulce și rece cum îi gheața. Și mergând mai departe, iaca părul încărcat cu pere galbene ca ceara și dulci ca mierea... De acolo, fata s-a întâlnit cu cățelușa voinică și frumoasă ce purta la gât o salbă de galbeni, pe care i-a dat-o fetei...”. 2. Dați exemple de trei adjective din text: 3. Analizați
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
încă din vechime practici de pedepsire a meseriașilor care dădeau lucruri de proastă calitate. Astfel, țesătorilor care produceau stofe proaste, li se ardeau produsele, blănarii erau pedepsiți să plătească pentru produse de slabă calitate, un galben și trei livre de ceară, ceea ce reprezenta o amendă considerabilă, aurarii care falsificau aurul erau excluși din breaslă etc. Sistemul de organizare în întreprinderile mari. Întreprinderile mari se caracterizează printr-o localizare multiplă, o structură organizatorică bazată pe unități de producție multiple, unități care-și
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3150]
-
subconștientul acelor oameni inocenți. Se spune, totuși, din surse bine informate și care au vrut să-și păstreze anonimatul, că eminentul procuror a expus cu sala evacuată că numitul J.R. ar fi pus servitoarea să dea în fiecare săptămână cu ceară pe parchet, deși știa că soția R.R. avea o infirmitate ce-i afectase echilibrul 18. Astfel, spera ca R.R. să cadă și să se lovească de mobilele dinadins așa făcute ca să aibă protuberanțe cât mai contondente și... și să moară
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
se petreceau multe... „Tu unde coci pasca?”, „Ți-e bun cuptorul?”, „Aș putea să vin la tine?”, „Îți dau și ție niște vopsea pentru ouă!”, „Unde ai găsit cacao?”, „Mergi diseară la denie?”, „Cumpără-mi și mie niște lumânări din ceară curată!”, „Când tragi vinul din butoi?”, „Ce haine frumoase ai!” - toate acestea sunt frânturi din conversațiile de atunci și care ne-au rămas adânc În memorie. Nu mai vorbesc despre pregătirea interioară, după puterile fiecăruia: postul, Împărtășania, participarea la slujbele
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ales după 1900 În fotografii, tablouri sau desene) este portretul unui dandy. Chiar dacă lui Eminescu Îi va părea o „fizionomie de frizor”, chipul ciudat, sfidător, de „mască teatrală”, cu părul vopsit negru, pomădat și mustața răsucită „În chibrit”, dată cu ceară cosmetică, trădează „o profundă combustie interioară, cu umbra damnării spiritualizată În trăsături pline de noblețe”; figura sa „atemporală și abstractă” e reflexul cel mai expresiv al unui suflet „neaderent la realitate”2. Cu o impecabilă documentare, Adrian Marino reușește să
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
monstru urât și pipernicit, un Lar, poate, scos cu prilejul săpăturilor din câmpiile Însorite ale Siciliei celei roditoare de grâu”. Câteva bronzuri antice sumbre contrastează „cu raza palidă a două nobile Christi Crucifixi, unul dăltuit În fildeș, celălalt modelat din ceară”. Avea tăvile lui de Tassie pline de geme, micuța bonbonnière* Louis-Quatorze, cu o miniatură de Pettitot, mult prețioasele lui „ceainice din porțelan nesmălțuit, lucrate În filigran”, lăcrița lui de morocco** pentru epistole, de culoarea lămâii și scaunul lui „verde de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Kalanta (19 ani), În semn de protest făt... de ocuparea ț...rîi sale de c...tre Uniunea Sovietic.... Tot În Kaunas, ling... catedral..., o statuie În m...rîme natural... Îl omagiaz... pe cardinalul Vinventas Sladkevicius, figur... remarcabil... a „Bisericii ț...cerii” din Lituania. La Vilnius, În cimitirul principal, un vast „perimetru” special le este dedicat celor 17 persoane c...zute „pentru independență Lituaniei” În cursul confrunt...rilor din ianuarie și iulie 1991. La Tallinn (Estonia), pe o dubl... plac... rectangular... pus
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
parcurgă după separarea de lumea de aici („mitul marii treceri”, În formula lui Mihai Pop), erau acum depuse lângă corpul celui mort: În buzunare i se puneau bani pentru a plăti „vămile”, În mână sau lângă el - o cruce de ceară sau o lumânare pentru a-i lumina calea. Pânza albă care Îl Învelea („păioara”) urma să devină o punte pe care el va putea traversa râurile de foc care-l separă de locul de odihnă veșnică. În unele părți ale
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
bord) (Miclău, 1978 : 267) Poduri vor tăcea. Din clopote avântul va cădea. (Semne) (Blaga, 2010 : 130) Leș ponts se tairont. Des cloches leș élans tomberont. (Signes) (Miclău, 1978 : 305) [...] am cântat și mai cânt marea trecere, somnul lumii,îngerii de ceară. De pe-un umăr pe altul tăcând îmi trec steaua că o povară. (Biografie) (Blaga, 2010 : 135) [...] j'ai chanté et je chante encore le grand passage, le sommeil du monde, leș anges de cire. D'une épaule à l
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
monastère) (Miclău, 1978 :223) ; " Pan rupe faguri [...]. " " Pan rompt des rayons de miel [...]. " (III. Umbră/III. L'ombre) (Miclău, 1978 : 241) ; " grădină cu stupi " " le jardin et șes ruches " (Către cititori/Aux lecteurs) (Miclău, 1978 : 251) ; " mi-am pecetluit cu ceară casă " " j'ai scellé à la cire mă maison " (Semne/Signes) (Miclău, 1978 : 305) ; " j'ai scellé en cire mă maison " (Leș signes) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 169) ; " îngerii de ceară " " leș anges de cire " (Biografie/Biographie) (Miclău, 1978 : 313) ; " Stuparul ceresc
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Către cititori/Aux lecteurs) (Miclău, 1978 : 251) ; " mi-am pecetluit cu ceară casă " " j'ai scellé à la cire mă maison " (Semne/Signes) (Miclău, 1978 : 305) ; " j'ai scellé en cire mă maison " (Leș signes) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 169) ; " îngerii de ceară " " leș anges de cire " (Biografie/Biographie) (Miclău, 1978 : 313) ; " Stuparul ceresc peste/ciuturi se-ndoaie/în mierea fântânilor/barbă și-o-nmoaie. " " L'apiculteur céleste/sur leș seaux se penche, dans le miel des fontaines/mouille să barbe blanche. " (Peisaj
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
signifie une " cérémonie, dite aussi prise d'habit, par laquelle un jeune homme ou une jeune fille, après avoir fait șes épreuves dans un monastère, y prend l'habit religieux pour commencer son noviciat "1617). " roiuri tânjind după raiuri și ceară " (" essaims languissant après des paradis et du cire ") " essaims soupirant après l'éden et le ciel " (Timp fără patrie/Temps apatride) (Poncet, 1996 : 180). Le nom " ceară " (" cire ") du texte source est traduit, inexplicablement, par " ciel ". " [...] și cald din temelii
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
merveilles du monde) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 47). La répétition de l'adverbe " aussi " est encombrante, tandis que la version n'est pas correcte du point de vue grammatical. " Pe spate ne-am întins în iarbă : tu și eu./ Văzduh topit că ceara-n arșiță de soare/curgea de-a lungul peste miriști că un râu. Nous nous étions étendus dans l'herbe sur le dos : țoi et moi./ L'air fondu comme la cire sous le feu du soleil/coulait en longueur
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Jurnal, II, 170-180; Alboiu, Un poet, 202-204; Raicu, Contemporani, 164-177; Cristea, Faptul, 181-185; Ștefănescu, Jurnal, 211-212; Doinaș, Lectura, 250-253; Felea, Aspecte, II, 237-240, III, 127-131; Dobrescu, Foiletoane, II, 61-69; Iorgulescu, Critică, 70-73; Tomuș, Mișcarea, 164-166; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 118-121; Iorgulescu, Ceara, 155-158; Cândroveanu, Printre poeți, 167-173; Dimisianu, Lecturi, 180-183; Simion, Scriitori, III, 399-414; Moraru, Textul, 98-102; Cristea, Modestie, 79-84; Tartler, Melopoetica, 165-168; Iorgulescu, Prezent, 188-191; Negrici, Introducere, 77-81; Grigurcu, Existența, 421-425; Călinescu, Biblioteci, 201-211; Regman, De la imperfect, 172-185; Dimisianu, Subiecte, 171-178
DINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286786_a_288115]
-
Uleiurile și vinuri alese erau importate. S-au descoperit unelte de pescuit, undițe, harpoane, greutăți, în așezări din preajma râurilor, bălților și lacurilor, la Păcuiul lui Soare și Garvăn. O ocupație frecventă era albinăritul, practicat pe scară largă în obște-mierea și ceara de albine erau folosite în relațiile de schimb și la export, iar ceara era întrebuințată la opaițe pentru iluminatul locuințelor. Creșterea animalelor era a doua ramură agricolă importantă. Îndeletnicirile agricole (cultivarea pământului și creșterea animalelor), terminologia lor provine din fondul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
harpoane, greutăți, în așezări din preajma râurilor, bălților și lacurilor, la Păcuiul lui Soare și Garvăn. O ocupație frecventă era albinăritul, practicat pe scară largă în obște-mierea și ceara de albine erau folosite în relațiile de schimb și la export, iar ceara era întrebuințată la opaițe pentru iluminatul locuințelor. Creșterea animalelor era a doua ramură agricolă importantă. Îndeletnicirile agricole (cultivarea pământului și creșterea animalelor), terminologia lor provine din fondul vechi al limbii latine: arare (a ara ), aratura (arătură), seminare (a semăna), sicilire
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
bizantină, social-politică și religioasă, din secolele VII-IX (602-867), a avut ecou în Europa de sud-est și la Dunărea de Jos. Populația autohtonă (romanică) de la Dunăre și Carpați era antrenată cu produsele sale în relațiile de schimb-grânele, animalele, pieile, mierea și ceara făceau obiectul comerțului din această zonă. Din afară pătrundea în nordul Dunării o serie de produse (mărfuri) bizantine: ceramică superioară (amfore), podoabe de aur și argint, țesături fine, arme, obiecte bisericești. În secolul al X-lea, pe artera economică a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Banat (secolul al XI-lea). Animalele crescute în gospodărie erau sursă de hrană și îmbrăcăminte: carnea, laptele, brânza, lâna, pieile. Ocupații conexe agriculturii erau pomicultura, viticultura, grădinăritul, apoi cultura inului și a cânepii, creșterea păsărilor de curte, albinăritul mierea și ceara erau folosite și pentru exportapoi pescuitul, în bălți și iazuri, pentru pește, și vânătoarea, pentru vânat (carnea și blănurile). S-au aflat în așezări și unelte de grădină: săpăligi, rame de hârleț, cosoare, undițe, harpoane. Ocupațiile menționate atestă caracterul stabil
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
românesc, care a fost favorizat de apariția unor centre urbane la Dunărea de Jos. În această zonă circulau tot felul de bogății printr-un comerț activ: aur, țesături, vin și fructe de la Bizanț, argint și cai din Cehia și Ungaria, ceară, miere și robi din Rusia. Din izvoare (cf. Cronica lui Nestor) rezultă că la Dunărea de Jos, în a doua jumătate a secolului al X-lea, era practicat un intens comerț, ca și în trecut. În partea de apus a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Marea Neagră și orașele din Polonia și Germania. Negoțul practicat la Marea Neagră de italieni era legat și de drumul îndepărtat al caravanelor din Orient, sosite din stepe, de unde proveneau mătasea chinezească și aromatele, în timp ce mărfurile locale schimbate erau peștele sărat, pieile, ceara, mierea, sarea, grânele, iar italienii aduceau din țara lor stofele. În concluzie, se pune o întrebare însemnată: comerțul genovez (italian) din secolele XIII-XIV, de la gurile Dunării și Marea Neagră, a influențat istoria țărilor române ? Numai o parte a comerțului italian atingea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
literară”. A folosit pseudonimele Inimosu, Evghenie, Silvirgil, Condeierul, Vulcan. Doar volumul de sonete Oglinzi aburite (1918) poartă pe copertă iscălitura Eugen Constantinescu. Celelalte sunt semnate Eugen Constant, nume care în 1950 devine oficial. Alte cărți de poezie sunt Galerii de ceară (1924), Cu dalta pe lespezi (1928), Punte peste veacuri (1929), Socluri devastate (1933), Crater scufundat (1936), Versuri (1937), Sărutul însingurărilor (1940), Melancolii sub arcade florale (1942), Elanuri răstignite (I, 1943). Amurg prin vitralii este un ciclu din placheta Poezii (1926
CONSTANT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
indigestă, păcate ale vieții de provincie, romanul Condicar de lume nouă (1935) nu poate ascunde o dorință de răfuială. Înveninări, răutăți, ricanări și ranchiune trădează sensibilitatea ulcerată a unui inadaptabil părăsit de iluzii. SCRIERI: Oglinzi aburite, Craiova, 1918; Galerii de ceară, Craiova, 1924; Amurg prin vitralii, în Eugen, Paul și Savin Constant, Poezii, Craiova, 1926; Cu dalta pe lespezi, Craiova, 1928; Punte peste veacuri, Craiova, 1929; Încrustări în rama bibliotecii, I-II, Craiova, 1930-[1940]; Socluri devastate, Craiova, 1933; Condicar de
CONSTANT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]