3,958 matches
-
himerică. Încercarea sa este departe de a fi o reușită convingătoare. Ea nu dovedește decât că rațiunea și creativitatea nu sunt două facultăți antagonice ale minții omenești; dimpotrivă, sunt și ele fiice ale acelei mame a tuturor muzelor, zeița Mnemosine. Cearta dintre ele pare să se fi domolit. Ne putem aștepta așadar la acea conciliere fructuoasă care va da o teorie generală a curriculumului și un model pentru curricula ultramoderne, cât mai curând. Paideia se trezește din lunga-i letargie. În
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în ierarhia universitară. Vechile cadre, deși timorate, nu se fereau, în circumstanțe favorabile, să scoată în evidență deficiențe vizibile la cei fără o pregătire temeinică prealabilă. Trebuie să recunoaștem că viața universitară anterioară anului 1944 cunoștea și ea intriga, chiar certurile între universitari. De altfel, ea este și acum prezentă în cele mai vechi centre universitare (vezi Snow, 1967). Însă acolo diferențele dintre profesori nefiind prea mari, nici efectele acestor animozități nu sunt importante. La noi, deosebirile fiind mari și legalitatea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
muncă de teren aproape de oameni, împreună cu ei. Ca și transportul în comun, coada își făcea din nou datoria de a transmite „organic” în mentalul colectiv mesajul Puterii. Deosebirea era că acum opozanților nu le mai era frică - aveau loc invariabil certuri și chiar încăierări între adepții lui Ion Iliescu și cei ai partidelor istorice. Astăzi se stă la cozi la administrațiile financiare, la plata impozitelor, la gratuități pe transportul în comun, la jocuri de „întrajutorare”, la loterie, la „6 din 49
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
apropierea de Amintiri din copilărie a lui Ion Creangă apare forțată, proza lui V. raportându-se mai degrabă, deși parțial o premerge, la Moromeții lui Marin Preda și la unele scrieri ale lui Ion Agârbiceanu și Pavel Dan. Memorabile sunt certurile pentru pământ (pentru avere în general) din sânul familiei, precum și tirania „Moșului” asupra copiilor. De altfel, „Moșul” și „Buna”, creionați după chipul real al bunicilor din Ogra ai scriitorului, cu delicatețea și sensibilitatea ivite din dragostea pe care le-o
VLASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
mai importanți critici români de după război. Penetrante, în schimb, sunt capitolele despre Marin Preda, Eugen Jebeleanu, Nicolae Breban, Al. Ivasiuc, Dumitru Radu Popescu. După exemplul lui G. Ibrăileanu, E. Lovinescu și G. Călinescu, P. a făcut și literatură de ficțiune. Cearta (1969) este un roman despre psihologia cuplului, văzută în sensul lui André Gide. Bărbatul caută în dragoste unicitatea, absolutul, femeia se mulțumește cu relativul și varietatea. Femeia nu are caracter, ci numai temperament. E, așadar, o incompatibilitate funciară la mijloc
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
G. Ibrăileanu, București, 1959; Literatura română veche, București, 1961; Literatura română premodernă, București, 1964; Liviu Rebreanu, București, 1965; C. Negruzzi, București, 1966; G. Ibrăileanu (Viața și opera), București, 1967; Poeții Văcărești, București, 1967; Panorama deceniului literar românesc 1940-1950, București, 1968; Cearta, București, 1969; ed. îngr. Ioan Șerb, București, 1995; Istoria literaturii române, I-II, București, 1970; Introducere în opera lui I. Eliade Rădulescu, București, 1971; Varia, I-II, București, 1972-1973; Analize și sinteze critice, Craiova, 1973; Reflexe și interferențe, Craiova, 1974
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
RMB, 1964, 6210; Streinu, Pagini, IV, 244-249; Ion Biberi, Orizonturi spirituale, București, 1968, 96-106; Mihai Ungheanu, „Panorama deceniului literar românesc 1940-1950”, LCF, 1969, 20; Nicolae Manolescu, „Panorama deceniului literar românesc 1940-1950”, CNT, 1969, 21; Mincu, Critice, I, 217-221; Tia Șerbănescu, „Cearta”, RMB, 1970, 7872; Constantin Călin, „Cearta”, ATN, 1970, 3; Eugen Simion, Un roman: Al. Piru, „Cearta”, RL, 1970, 15; Gheorghe Grigurcu, „Cearta”, F, 1970, 4; Constantin Cubleșan, „Cearta”, ST, 1970, 4; Cesereanu, Ipostaze, 129-135; Râpeanu, Interferențe, 236-242; Vlad, Analiză - sinteză
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
244-249; Ion Biberi, Orizonturi spirituale, București, 1968, 96-106; Mihai Ungheanu, „Panorama deceniului literar românesc 1940-1950”, LCF, 1969, 20; Nicolae Manolescu, „Panorama deceniului literar românesc 1940-1950”, CNT, 1969, 21; Mincu, Critice, I, 217-221; Tia Șerbănescu, „Cearta”, RMB, 1970, 7872; Constantin Călin, „Cearta”, ATN, 1970, 3; Eugen Simion, Un roman: Al. Piru, „Cearta”, RL, 1970, 15; Gheorghe Grigurcu, „Cearta”, F, 1970, 4; Constantin Cubleșan, „Cearta”, ST, 1970, 4; Cesereanu, Ipostaze, 129-135; Râpeanu, Interferențe, 236-242; Vlad, Analiză - sinteză, 63-69; Ardeleanu, „A urî”, 162-167; Călinescu
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
Panorama deceniului literar românesc 1940-1950”, LCF, 1969, 20; Nicolae Manolescu, „Panorama deceniului literar românesc 1940-1950”, CNT, 1969, 21; Mincu, Critice, I, 217-221; Tia Șerbănescu, „Cearta”, RMB, 1970, 7872; Constantin Călin, „Cearta”, ATN, 1970, 3; Eugen Simion, Un roman: Al. Piru, „Cearta”, RL, 1970, 15; Gheorghe Grigurcu, „Cearta”, F, 1970, 4; Constantin Cubleșan, „Cearta”, ST, 1970, 4; Cesereanu, Ipostaze, 129-135; Râpeanu, Interferențe, 236-242; Vlad, Analiză - sinteză, 63-69; Ardeleanu, „A urî”, 162-167; Călinescu, Literatura, 16-21; Ciobanu, Panoramic, 132-135, 268-274; Stănescu, Poeți și critici
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
1969, 20; Nicolae Manolescu, „Panorama deceniului literar românesc 1940-1950”, CNT, 1969, 21; Mincu, Critice, I, 217-221; Tia Șerbănescu, „Cearta”, RMB, 1970, 7872; Constantin Călin, „Cearta”, ATN, 1970, 3; Eugen Simion, Un roman: Al. Piru, „Cearta”, RL, 1970, 15; Gheorghe Grigurcu, „Cearta”, F, 1970, 4; Constantin Cubleșan, „Cearta”, ST, 1970, 4; Cesereanu, Ipostaze, 129-135; Râpeanu, Interferențe, 236-242; Vlad, Analiză - sinteză, 63-69; Ardeleanu, „A urî”, 162-167; Călinescu, Literatura, 16-21; Ciobanu, Panoramic, 132-135, 268-274; Stănescu, Poeți și critici, 147-150; Mihai Drăgan, Al. Piru, istoric
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
literar românesc 1940-1950”, CNT, 1969, 21; Mincu, Critice, I, 217-221; Tia Șerbănescu, „Cearta”, RMB, 1970, 7872; Constantin Călin, „Cearta”, ATN, 1970, 3; Eugen Simion, Un roman: Al. Piru, „Cearta”, RL, 1970, 15; Gheorghe Grigurcu, „Cearta”, F, 1970, 4; Constantin Cubleșan, „Cearta”, ST, 1970, 4; Cesereanu, Ipostaze, 129-135; Râpeanu, Interferențe, 236-242; Vlad, Analiză - sinteză, 63-69; Ardeleanu, „A urî”, 162-167; Călinescu, Literatura, 16-21; Ciobanu, Panoramic, 132-135, 268-274; Stănescu, Poeți și critici, 147-150; Mihai Drăgan, Al. Piru, istoric literar, ST, 1973, 8; Cristian Livescu
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
parcurge, de la maternitate până la marginea nordică a Capitalei, o adevărată odisee. Schimbând o mulțime de vehicule, care îl poartă prin tot orașul, suportând înghesuiala și îmbrâncelile inevitabile, parând întrebări indiscrete și jigniri, vorbind în gând, cu jale, pruncului defunct, ascultând certuri și comentarii sarcastice în doi peri privitoare, prin subînțelesuri, la „El”, la „Cel mai...”, umilul cetățean retrăiește situații caracteristice climatului social-istoric general și își amintește acte personale de revoltă, planuri infantile de suprimare a tiranului. În mintea lui resuscită textul
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
adune la un loc mai multe personaje decât era necesar, fiecare ilustrând un alt caz de „ratare” provizorie și să complice excesiv firul epic al scrierii. Interesante sunt și câteva povestiri din volumul Răzbunarea roboților, care evoluează sub semnul pseudofabulosului (cearta cailor „albaștri, roșii, violeți” din Cai verzi, „armăsarul cu aripi” din imaginația unui copil, răzbunarea benignă a unor roboți) sau a deliberatei confuzii livrești („judecata” personajelor din literatura universală pentru copii). R. a elaborat și O istorie a literaturii pentru
RAŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289146_a_290475]
-
Radu Stanca. Sunt abordate și probleme teoretice ale literaturii interbelice: Horia Stanca, Întoarcearea la nuvelă, Leonard Divarius, Romanul românesc ș.a., care nu sunt analize critice propriu-zise, ci simple treceri în revistă. Transpar în paginile N.r. și câteva dintre polemicile epocii: Cearta în literatură (Iorga vs. Arghezi) de H. Stanca, Împotriva literaturii imorale, text care face trimitere la Poema invectivă a lui Geo Bogza și la Bagaj de H. Bonciu. Se publică interviuri cu Emil Isac și Ion Agârbiceanu, K. Capek, Sabin
NAŢIUNEA ROMANA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288364_a_289693]
-
multe fapte urâte, însă o fac cu grijă mare și născocesc tot felul de mijloace pentru ca nimeni și niciodată să nu bage de seamă”), în care părinții și dascălii sunt înconjurați cu respect, nu agreează violența și nici actul combatant („cearta și războiul sunt apucături de fiară”). Temeiul stabilirii unei diferențe ar fi aici oferit de Aristotel, care a scris „în vechile sale cărți” despre „asiatici că sunt mai înțelepți decât popoarele europene, iar despre europeni că sunt cu mult mai
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
scoțian. Printre colegii mai mici se află și viitorul conducător al „nicadorilor”, poreclit „Mucea”, tocilar amenințat de repetenție, disprețuit de ceilalți liceeni. Atmosfera cazonă a școlii nu l-a influențat, totuși, prea mult pe P., temperament funciar anarhic, mereu în ceartă cu regulile date de alții. Idealul de mic gentilom european preconizat de colegiu nu a fost și idealul lui, spirit expansiv, „localist” cu aspirații universaliste. În 1922-1923 P. își continuă învățătura la Colegiul Național „Carol I” din Craiova, unde trece
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
România”, „Revista contimporană”, „Dâmbovița”, „Resboiul” ș.a. În stihuri searbede, alternând cu proza, O. confecționează un șir de broșuri, Misterele mahalalelor (1857-1858). E, în fapt, „cronica scandaloasă a orașului”, îndeosebi a cartierelor mărginașe din București, unde la tot pasul se iscă certuri, bârfe, intrigi. O lume pestriță se perindă, pândită de cârcotașul reporter cu maliție și cu o mare poftă de a batjocori, grosolan, mai rar cu spirit. În aceeași manieră sunt concepute și cele nouă cărticele din ciclul Târgul cu idei
ORASANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288565_a_289894]
-
culcare tardiv... Mai schimb!... pentru a eșua mai bine deoarece mă tem să nu-mi pierd erecția pentru care sunt singurul răspunzător și pe care nu reușesc să o controlez. Este teribil. Prefer să mă izolez, să provoc o mică ceartă duminică după-amiază. Astfel, nu mai există nici o tentativă de apropiere, nici raport sexual. Am ales să joc teatru pentru a evita comportamentul problemă: impotența. Imi regăsesc forța prin evitare... Bine jucat! Hubert se gândește că aruncă mingea la adversar... dar
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
s-a structurat și s-a impus ca o explicație teoretică solidă. Cu alte cuvinte, această teorie se referă la experiența directă a violenței (de exemplu, copiii care sunt victimizați), cea indirectă (expunerea la violența naturală: copii martori ai bătăilor, certurilor etc.) sau cea ficțională (TV). W. Wood et al., (1991) au realizat o metaanaliză a studiilor privind violența media, concentrându-și atenția asupra interacțiunilor sociale În care nu era prevăzută constrângerea sau silirea (există o serie de studii desfășurate În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a 85 de pagini. Termenii-cheie ai Întrebărilor formulate de către autorul-intervievator sunt din familiile vecinătate (vecin, vecinătate, relații cu vecinii), Întrajutorare, rudenie, asociere (asociații, Întruniri, clăci, șezători etc.), demarcări spațiale În cadrul satului (părți de sat, gard, trecători, mejdii etc.), relații sociale (certuri, conflicte, participare comunitară etc.), străin. Este, evident, spațiul tematic al unui cercetător interesat de diferitele fațete ale capitalului social comunitar. Toate aceste teme sunt urmărite În oglinzile lui „acum” și „Înainte”. Este vorba despre un „Înainte vreme” pe care fiecare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
în pofida unor irizații de „mitocănie” (calculată) ori de frondă explicită. Într-un poem - memorabil ca exercițiu de terifiant buf - este evocată tortura foamei atroce, rezolvată absurd, urmuzian (dar și cu sugestii din G. Topîrceanu), prin devorarea propriului cap, după o ceartă cu viscerele. Atmosfera, anecdotica și folclorul boemei bahice și jovial-crapuloase sunt mult mai rar prezente în textele poetului decât ar lăsa-o de bănuit renumele său. Cea mai pregnantă compunere în acest registru este probabil Balada coșcadârilor („...Păi când intram
PACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288599_a_289928]
-
puțin inspirat în încercările dramatice proprii: comediile, misterele sau dramele sale psihologice, reunite parțial în volumul Teatru (1945), sunt artificioase și livrești, chiar atunci când ating o problematică incitantă. După moartea autorului, au fost publicate Amintiri din teatru (1968), povestirile din Ceartă oltenească (1973), o trilogie romanescă inspirată din viața universitară - Chinuiții nemuririi (1976-1986), alt volum de Teatru (1975), romanul istoric Bogdan infidelul (1982), ca și cel consacrat periferiei citadine - Coana Truda (1988), Decameronul româneasc (1996) ș.a., cărți ce vin să completeze
PAPILIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288678_a_290007]
-
mai bun caz obiect al unei referințe neutre; oricum, nu al unei evaluări necondiționat pozitive sau negative. Vom spune că modernitatea noastră de astăzi tinde să devină reflexivă, critică și sceptică, chiar dacă nu toți sunt gata să ni se ralieze. Cearta culturală dintre antici și moderni prefigurase doar începuturile modernității. Iluminismul consacrase intrarea în modernitate, iar de atunci, modernii și acțiunile de modernizare s-au tot multiplicat. Când s-a atins ultimul pătrar - de fapt, aproape de sfârșitul secolului XX - o nouă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cristalizări deja s-au edificat în vederea legitimării lor. Să părăsim deocamdată ideologiile, care nu sunt decât excrescențe ale substanței inerente modernității, și să căutăm a identifica perioade succesive sau istorii parțiale ce construiesc împreună istoria modernității. Prin umanismul renascentist, prin „cearta dintre antici și moderni”, până pe la începutul secolului al XVII-lea, se admite că ne aflăm în perioada premodernă. A doua jumătate a secolului al XVII-lea și secolul al XVIII-lea până la Revoluția americană (1776) și Revoluția franceză (1789
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Mediu și are o încărcătură indiscutabil teologică. Creștinismul s-a născut într-o lume care și-a prețuit originile. Iudeii îl aminteau ritualic pe Avraam ca pe „părintele nostru”, în timp ce eleniștii se lăudau cu Platon și lumea obscurilor antecesori presocratici. Cearta pe marginea genealogiilor - care includ cartea nașterii lui Iisus Hristos din „arborele lui Iesei” - a trădat mereu fascinația lumii vechi pentru Antichitate. La întretăierea marilor culturi și civilizații - cu precădere în bazinul mediteranean - tradițiile s-au disputat mereu cu vehemență
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]