6,690 matches
-
procesul de inovație și descoperire în câmpul biomedical diferă într-un grad considerabil de aceleași procese ce au loc în cadrul științelor fizice. În general, cercetările enumerate posedă următoarea trăsătură comună: furnizează un volum minim de informații de bază și se centrează pe structura detaliată a procesului creativ individual descris în fiecare studiu. A Passion for Science, o colecție realizată de Wolpert și Richards (1988), relevă cu acuratețe că această teorie a procesului de dezvoltare poate fi susținută de studii de mică
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
nu trebuie să înlocuiască datoria de analiză a cazului sub toate aspectele sale cu datoria de examinare a contextului. Scalare Există încă o distincție care trebuie percepută în realizarea unui studiu de caz - problema scalării. Unele studii de caz se centrează pe o singură creație, cum este cazul studiului picturii lui Picasso Guernica întreprins de Arnheim (1962). Pentru a se putea pătrunde în mintea creatorului până la ultima mișcare de penel, alegerea centrului de atenție probabil că necesită din partea cercetătorului atât cunoștințe
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
creativă, noi studiem aspectele Omega, și nu doar pe cele de tip Gamma (diferențele față de ceilalți). Majoritatea studiilor psihometrice de creativitate încearcă să identifice trăsăturile pe care le au în comun persoanele creative. În termenii cadrului nostru teoretic, ele se centrează pe tipul Beta (asemănările cu ceilalți). În mod regretabil, probleme importante sunt, astfel, voalate. Trăsături precum nivelul aspirațional înalt, obsesia muncii și antrenarea abilităților de rezolvare a problemelor le aparțin nu doar creatorilor de clasă internațională, ci și multor oameni
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
consemnează Gruber (1982): În discursul său în calitate de președinte al Asociației Americane de Psihologie, în 1898, „Despre gândirea selectivă”, Baldwin a ridiculizat dispersarea reprezentării gândirii (pe care a considerat-o „superficială”) și a definit creativitatea umană ca produs al gândirii raționale, centrată pe scop” (p. 4). CARACTERISTICILE DINAMICE ALE ORGANIZĂRII SCOPULUI. Din prisma cercetătorului, rolul principal al sistemului de activități este, în primul rând, de a crea o perspectivă integrală asupra continuității și conexiunilor dintre activități prin reliefarea simplificată a evoluției procesului
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Între ele și diferențe importante, care trebuie reliefate pe scurt. Cea mai largă sferă conceptuală aparține sintagmei determinism biologic, pe care o definesc aici ca fiind tendința generală manifestată În știință, În dezbaterile intelectuale și În elaborarea politicilor de a centra analiza cauzelor fenomenelor sociopolitice În mod predominant, dacă nu exclusiv, asupra aspectelor biologice. Această atitudine nu implică În mod necesar adeziunea totală la eugenie, ci mai degrabă un anumit nivel de cunoaștere și acceptare a teoriilor biologice referitoare la relația
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
indivizi și stat. Parțial, astfel de argumente au determinat reconceptualizarea perspectivelor teoretice de analiză a transformărilor României după primul război mondial. Problemele rezultate În urma acestor transformări au fost interpretate printr-o prismă biologizantă, care a determinat și imaginarea unor soluții centrate pe importanța corpului și a legilor eredității, considerate mult mai relevante decât tradițiile socioculturale. Mișcarea eugenistă a oferit cadrul și mijloacele de promovare a biologiei ca disciplină științifică În corpul principal al dezbaterilor intelectuale și, mai important, la nivelul instituțiilor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sociologia lui Pareto și care constituie fundamentul teoriei sale a circulației elitelor. Totuși, dacă prima definiție este relativ puțin utilizată, așa cum notează Bottomore (1964, pp. 1-2), poate fi stabilită o legătură logică între prima definiție și cea de-a doua, centrată pe dihotomia elită/non-elită. Factorii ce suscită „excepțiile inevitabile” introduc de fapt distorsiuni într-o ierarhizare bazată exclusiv pe nivelul de performanță. Așadar, putem asocia prima definiție - bazată pe excelență - unui model ideal de societate, jucând un rol comparabil cu
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
pluralului (elită sau elite) tind să se traducă printr-o explozie a obiectului. În această privință, John Scott face distincție între teoreticienii așa-ziși „elitiști” (noi îi vom numi unitariști, pentru a evita confuzia cu normativiștii), a căror atenție este centrată pe existența unei singure elite conducătoare (guvernamentale sau nu), și teoreticienii care pot fi calificați drept „pluraliști”, care, dimpotrivă, se ocupă de diversitatea elitelor, în toate contextele și la toate nivelurile (Scott, 1990, pp. XI-XIII). Acest fapt nu corespunde distincției
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
legitimității: legitimitate tradițională, charismatică sau legal-rațională. Pentru Mosca, la fel ca și pentru Weber, raționalitatea legală este sursa puterii în epoca modernă (Valade, 1996, pp. 424-425). Ceea ce-l diferențiază pe Pareto de Mosca este cadrul general al analizei. Mosca se centrează pe examinarea mecanismelor instituționale legate de funcționarea statului. Această preocupare se află în prim-planul lucrării sale Histoire des doctrines politiques. Pareto se situează într-un cadru social și economic mai general, înțelegând să dea concluziilor sale asupra elitelor o
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
a căror țintă este (ibidem, pp. 49-50). În acest context nou, instituțiile altădată centrale și-au pierdut ascendentul asupra individului. Grupul său de apartenență devine instanța cea mai influentă, fapt care duce direct către comunitarism. Diferitele grupuri de față se centrează pe apărarea intereselor categoriale. Alegerile politice sunt din ce în ce mai mult niște compromisuri între diferitele centre de decizie. Elitele conducătoare își pierd din putere și sunt obligate la negocierea unor compromisuri. Grupurile de presiune capătă o influență enormă, astfel încât ne putem întreba
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
este cazul administrației publice, al organismelor parastatale, al partidelor politice, al organizațiilor sindicale și al clerului (ibidem, p. 280). Spre deosebire de Lewandowski, Nicole Debruelle-Vossvinkel n-a utilizat Who’s Who decât într-un mod cu totul marginal. Întrucât interesul ei era centrat pe modul în care „indivizii își repartizează, în structura formală, rolurile oferite de societate” (ibidem, p. 108), lista personalităților ce urmau să fie supuse anchetei a fost stabilită începând cu nomenclatoare ce utilizează criterii obiective, cum ar fi Anuarul administrativ
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
în exercitarea influenței lor. Localiștii și cosmopoliții nu aderă la aceleași tipuri de asocieri. Localiștii aderă mai degrabă la asocieri a căror rațiune este facilitarea de contacte (Rotary Club, Lions’Club, Kiwanis), pe când cosmopoliții tind să se afilieze unor asociaeri centrate pe exercitarea unei activități care solicită punerea în aplicare a unei calificări deosebite: asociații profesionale, societăți savante etc. Un contrast analog apare și în exercitarea mandatelor publice. Localiștii ocupă cu prioritate posturi „politice”, pot fi obținute grație relațiilor, în vreme ce cosmopoliții
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
puterii, ale unei elite de poziție și ale uneia de funcție. Și, după cum această distincție este luată în considerare sau nu, putem fi înclinați să diagnosticăm destul de diferit capacitatea de adaptare a elitelor comuniste în cursul deceniului postcomunist. Dacă ne centrăm atenția asupra partizanilor necondiționați ai regimurilor de tip sovietic instalați la putere în Europa Centrală și Orientală după cel de-al doilea război mondial, putem fi tentați să aderăm la teza circulației elitelor. Dacă, în schimb, examinăm și situația noii
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
treabă vei Învăța lucruri bune; dacă Însă te vei amesteca cu cei răi, vei pierde și mintea pe care o ai”. * „Omul este prin natura sa o ființă socială.” (Fr. Fenelon) Văzînd Însă cît de mult este omul de astăzi centrat pe realizarea, fără scrupule, a propriilor scopuri și interese, sîntem tentați să nu mai credem Întru totul, În remarca de mai sus - omul de azi este social atît cît acest fapt Îl ajută să-și realizeze propriile interese!... * „Poți dobîndi
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
pentru a-i asocia pe Mercur, Voința și Tatăl trupesc Phebus, Intelectul și Preceptorul spiritual și în sfârșit, pe Venus, Memoria și medicina trupului. Asocieri artizanale, astrologice, mitologice, alchimice și chiar poetice! Ansamblul culminează cu un elogiu adus vieții sănătoase centrate pe evoluțiile naturii și îndeosebi pe ale soarelui. Să te trezești, așadar, odată cu el și să profiți de primele raze; să eviți vinul, carnea de vită, vânatul, brânzeturile fermentate, lintea, muștarul; să te ferești de pasiunile rele cum ar fi
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
indicii (vezi măsurarea dezvoltării sociale: indici compoziți ai dezvoltării sociale) reprezintă un instrument fundamental de stimulare a dezvoltării, nu numai de măsurare a acesteia deoarece: - configurarea sistemelor de măsurare este parte integrantă a gândirii prospective sau a spiritului de guvernare centrat pe dezvoltare; - societățile moderne au dezvoltat sisteme expert pentru colectarea sistematică de informație care este transmisă subsistemului politic pentru corectarea în timp real a deciziilor ce orientează întregul sistem social; - dezvoltarea comunicațiilor și tehnologiilor informației a făcut ca aceste sisteme
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sociali disponibili la diferite nivele de dezagregare sunt tot mai mult utilizate ca instrumente în politicile de dezvoltare. În literatura de specialitate românească, măsurarea dezvoltării sociale a urmat în special două direcții de cercetare, una privind calitatea vieții și alta centrată pe sărăcie/deprivare și probleme sociale, la care se adaugă în ultimii ani o nouă perspectivă, cea a incluziunii sociale. Recent, a fost inclusă printre sistemele de măsurare în România și perspectiva incluziunii sociale promovată la nivel european. UE utilizează
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
viza mai mult decât atingerea scopului și a obiectivelor generale propuse. Spre exemplu, în cazul PNAinc, o componentă importantă a impactului implementării a fost crearea mecanismelor și a capacității instituționale pentru p.s. CASPIS a promovat o nouă politică socială integrată, centrată pe un nou concept - promovarea incluziunii sociale -, depășind abordarea fragmentară orientată exclusiv spre combaterea sărăciei și a problemelor sociale critice. Au fost fixate prioritățile în cadrul problemelor sociale grave, cu dezvoltarea unor direcții precise de acțiune. Deși implementarea planului a fost
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
către un număr mare de instituții centrale, fără a exista o coordonare a acestora, și adâncirea decalajelor dintre serviciile de la nivel local și cel județean. În mare măsură, lipsa unor direcții strategice globale a încurajat menținerea acestor deficiențe astfel încât, aparent centrată pe priorități ale societății românești, dezvoltarea serviciilor a fost în mod excesiv subsumată unor obiective punctuale (dezinstituționalizare, protecția copiilor care muncesc, protecția tinerilor care părăsesc centrele de plasament, copiii străzii etc.). Lipsit de o rețea de servicii primare, sistemul național
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de bază ale acesteia: - instituțională, care favorizează două direcții: una orientată spre legitimizarea activității de planificare și alta orientată spre instituționalizare ca oportunitate pentru implementarea planurilor și proiectelor; - interactivă, orientată spre crearea legăturilor public-privat pentru a îmbunătăți performanțele planificării; - sociocrată, centrată pe incluziunea în societate. Etapele p.t. sunt aceleași ca în orice proces de planificare strategică: definirea problemelor (inclusiv diagnoza problemelor), stabilirea obiectivelor, generarea alternativelor de soluționare, evaluarea acestora, selectarea celor mai viabile soluții, implementarea lor și asigurarea unui feedback prin
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a lor. Societățile se confruntă continuu cu probleme sociale specifice: delincvență, tensiuni și conflicte sociale, catastrofe naturale, criză economică. Soluționarea problemelor duce frecvent la perfecționarea sistemului. Analiza p.s. a reprezentat o preocupare constantă a sociologiei. Sociologia americană a fost tradițional centrată pe analiza p.s. ale societății americane. Nu întâmplător, unul dintre cele mai populare cursuri din universitățile americane este „Probleme sociale”. În formularea unei p.s. pot fi identificate 5 teme distincte: 1. identificarea p.s.: fenomen/proces cu efecte negative sau oportunități
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
operare pentru binele general al comunității și protejarea mediului înconjurător. Se folosesc atunci când publicul ar putea considera că aceste practici ar putea rezolva o problemă socială importantă. Implicarea companiilor în rezolvarea problemelor comunității are și o latură economică. Aceasta se centrează pe beneficiile pe care le-ar putea avea compania de pe urma implicării sale filantropice sau responsabile. Putem menționa beneficiile de natură fiscală (deduceri sau alte facilități), creșterea vizibilității companiei și îmbunătățirea imaginii acesteia și preferința consumatorilor pentru produsele companiilor responsabile social
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
unei dezvoltări normale. Rolul familiei în acest stadiu se schimbă. Intervenția școlii trebuie să dezvolte activități specifice pentru susținerea procesului de incluziune socială a adolescentului. Biserica poate avea, de asemenea, o influență benefică alături de alte asociații și organizații. Un program centrat pe susținerea procesului de incluziune socială a adolescenților se află în momentul actual în fața nevoii urgente de elaborare a unei strategii globale de intervenție. Schimbare organizațională - Daniel Arpinte Schimbarea organizațională (s.o.) este definită ca fiind orice modificare, planificată sau
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
locuiască în apropierea celor asemenea lui, adică în zone cultural-omogene. Din această perspectivă, piața imobiliară reflectă preferințele sutelor sau milioanelor de cumpărători, cumpărarea fiind o alegere voluntară pe o piață liberă (vezi Thernstrom și Thernstrom, 1997). A doua abordare se centrează pe o explicație care se leagă de domeniul economic, afirmând că concentrarea diferitelor categorii sociale (etnice sau rasiale) reflectă statutul financiar al acestor categorii. Categoriile cu un statut social mai înalt sunt favorizate. Acestea, având un nivel de educație superior
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
s.u.. Primele trei teorii sunt strâns legate de teoria ecologiei umane clasice, formulată de membrii Școlii Sociologice din Chicago, ultima fiind un model legat de teoriile postmoderne și de aplicarea acestora în analiza s.u.. Prima școală de sociologie centrată pe studierea orașului a fost Școala Sociologică din Chicago, formată în anii 1920 sub îndrumarea lui Albion Small. Membrii marcanți ai Școlii din Chicago au fost Robert E. Park, Ernest W. Burgess, Roderick D. McKenzie, Luis Wirth, Harvey Zorbaugh, William
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]