7,540 matches
-
metodă de creație sau de a exalta cu predilecție puținele demersuri pozitive ale regimului, ca alfabetizarea. Textele în sine rămân, totuși, reprobabile. Ediția ne atrage atenția și asupra unor mutații care se produc la nivelul subiectelor argheziene, nu neapărat în legătură cu cenzura sau cu compromisurile poetului, odată revenit în literatură, după 6 ani de interdicție. Surprinde plăcut, bunăoară, interesul crescând al scriitorului față de fenomenul artelor plastice, iar articolele sale dedicate picturii românești sunt de-a dreptul excepționale prin acuitatea observației și ineditul
Arghezi sub vremi by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5383_a_6708]
-
mass media a oprit această tentativă, pentru care ministrul de Interne va fi demis. Tusk speră să scape, oferind scuze presei și dându-l afară din cabinet pe Sienkiewicz. Însă, Jaroslav Kaczynski, liderul Opoziției, a anunțat deja o moțiune de cenzură. Zlotul polonez a pierdut teren, față de euro. Luni, sunt anunțate noi stenograme în revista Wprost, care a publicat înregistrările.
Scandalul înregistrărilor. Cum se schimbau miniștrii, la restaurant by Ion Voicu () [Corola-journal/Journalistic/54019_a_55344]
-
ca și de mobilitatea și forța analitică necesare demersului psihanalitic. Spre alt Istrati și Marea trăncăneală. Eseu despre lumea lui I.L. Caragiale pledează pentru întoarcerea criticului în literatură, când lectura poate fi „reînviere” și trebuie să fie și implicare estetică. Cenzura n-a fost de acord cu titlul Marea trăncăneală și, atunci, cartea din 1988 a lui Mircea Iorgulescu a trebuit să se numească Eseu despre lumea lui Caragiale; conotațiile au rămas, însă, neatinse: eseul despre lumea lui Caragiale tatăl este
Cele două ipostaze ale criticului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/5399_a_6724]
-
vede și un interes sporit față de problemele culturale ale străinătății, chiar dacă în continuare pe principiul căutării cu orice preț a defectelor din sisteme culturale occidentale, cîteodată cu un curios efect de oglindă, așa cum se întîmpla în articolele mai vechi despre cenzura literară în Spania franchistă contemporană. Iată acum un articol despre „ce se întîmplă în cultura americană”, un articol semnat de un scriitor american, Carl Marzzani și publicat pe ultima pagină a numărului 2. Textul are subtitlul: „Articol scris pentru Gazeta
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5409_a_6734]
-
1974, când Ceaușescu încerca din nou să aplice Tezele, nici mai târziu, în 1979, când cu Mangalia, și a dus de fiecare dată revista la liman. Nu e ușor să faci o revistă, nici azi, darămite pe vremea aceea, când cenzura îți pândea fiecare mișcare. Una din problemele lui Ivașcu a fost de a nu putea conta pe noi, pe critici, în multele ocazii festive, când tematica numărului era obligatorie și Ceaușescu trebuia „flatarisit” cum se cuvine. Avea el colaboratorii lui
Ivașcu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5109_a_6434]
-
autorului stigmatul de „istoric reacționar“. Dar cum nuanțele sunt în așa fel dozate încît întregul lor emană o răceală impasibilă de observator neutru, numai vînătorii de tente ilicite îi vor imputa lui Boia îndrăzneala de a spune lucruri pe care cenzura are grijă să le țină ascunse. În această privință, Boia nu trebuie să aibă naivități: va intra în colimatorul celor care ne monitorizează cultura printr-o unică și obsesivă grilă și va fi trecut pe lista intelectualilor contagioși, care emană
Istoricul reacționar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5115_a_6440]
-
de Paris a condamnat violența, declarând că biserica nu le împărtășește convingerile extremiste. Peste 1000 de intelectuali au semnat o petiție publicată în mai multe ziare în care pledează pentru ideea de libertate a cuvântului și împotriva oricărui fel de cenzură. Câteva zile mai târziu, gazeta satirică „Charlie Hebdo”, un fel de „Cațavencii” noștri, a scos un număr intitulat aluziv „Charia Hebdo”. Site-ul gazetei a fost imediat piratat de o grupare islamică radicală, Akincilar, formată din nouă hakeri turci inspirați
Cuvântul care ucide by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5126_a_6451]
-
autorul cărții pe care o prefațează nu au fost idilice în ultimii douăzeci de ani, că au fost „reci și contrariante”, după ce altădată fuseseră bune, cordiale și solidare în apărarea „cam acelorași valori”, drept care întâmpinaseră și „cam aceleași ostilități din partea cenzurii ideologice”. După 1989 s-a produs însă ruptura. Unii din gruparea de la România literară au încercat să se plaseze pe poziția strictă a autonomiei esteticului, după ce ani de zile toți au năzuit să o facă, alții, cărora „teoria esteticului le
Ultimul Mircea Iorgulescu (II) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5135_a_6460]
-
Confuzia a pornit de la lacunele în materie civilă pe care le are avocatul inculpatului Misir (el fiind acela care a solicitat prima dată să se constate caracterul cert, lichid și exigibil al prejudiciului), lacune care nu au fost supuse unei cenzuri în fața instanței", arată procurorii în documentul citat. Procurorii menționează că acest obiectiv a fost la rândul său respins de trei ori de către instanță, respectiv în 7 mai 2012, 2 noiembrie 2012 și 3 iulie 2013, pentru ca la final, în 9
DNA cere strămutarea unui dosar a lui Necolaiciuc: procurorii acuză imparțialitatea unui judecător by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/51410_a_52735]
-
afectivă manifestă, însă și cu o provocare critică strecurată în subtext. Bucuria anonimatului apare, așadar, conform colofonului, într-o ediție revăzută. Nu se precizează în ce constă revizuirea și, avertizați fiind asupra problemelor pe care optzeciștii le-au avut cu cenzura, am putea bănui că autorul a operat o reeditare după manuscrisul original, eliminând eventualele intervenții ale cenzurii. Fals: singura intervenție a poetului în noua ediție vizează eliminarea câtorva texte, considerate, acum, inutile în proiectul volumului. Restul textului reproduce fidel ediția
Generația ’80 la vârsta reeditărilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5350_a_6675]
-
într-o ediție revăzută. Nu se precizează în ce constă revizuirea și, avertizați fiind asupra problemelor pe care optzeciștii le-au avut cu cenzura, am putea bănui că autorul a operat o reeditare după manuscrisul original, eliminând eventualele intervenții ale cenzurii. Fals: singura intervenție a poetului în noua ediție vizează eliminarea câtorva texte, considerate, acum, inutile în proiectul volumului. Restul textului reproduce fidel ediția princeps, cu excepția câtorva îndreptări tacite de greșeli de tipar. O primă provocare se ascunde, prin urmare, aici
Generația ’80 la vârsta reeditărilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5350_a_6675]
-
de tipar. O primă provocare se ascunde, prin urmare, aici: Eugen Suciu are curajul estetic de a se prezenta publicului din 2011 cu versurile sale din 1979, așa cum au apărut ele atunci, fără cosmetizări și fără a pune defectele pe seama cenzurii. O a doua provocare vine în consecuția primeia. Dacă Eugen Suciu se înfățișează publicului din 2011 cu poemele din 1979, este pentru că ne adresează o invitație la relectură. Relectură care să renunțe la clișeele generaționiste - „autoreflexivitate”, „textualism” -, în favoarea descoperirii, cu
Generația ’80 la vârsta reeditărilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5350_a_6675]
-
insultă la adresa poemelor din pagină și a gustului artistic al autorului. (N-ar strica să fie analizată, într-un studiu de sociologie literară, strategia autorităților din anii ’80 de a impune cărților înfățișări grafice tot mai mizerabile: o modalitate de cenzură subtilă și cu efecte ce se cer cercetate.) Ediția din 2011 beneficiază de viziunea grafică a lui Mircia Dumitrescu și de execuția artistei Orbán Anna-Mária, fiind însoțită și de un CD pe care lectura autorului este acompaniată de pianul lui
Generația ’80 la vârsta reeditărilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5350_a_6675]
-
erupție metaforică. Afișează o familiaritate cu toate cele din jur, abordîndu-le cu o gesticulație dezinvoltă. Aparent ar fi vorba de o producție soresciană. Dar, spre deosebire de autorul Morții ceasului, adesea nepretențios, livrîndu-și butadele pe bandă rulantă, intervine aici nu doar o cenzură mai severă, ci și o viziune gravă pe care limbajul burlesc n-o poate anula. Liniile celui din urmă țin de execuție, nu de dispoziția interioară care țintește depărtările. Motivațiile fanteziste ale unor constatări amare nu le știrbesc, ci, dimpotrivă
O viziune gravă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5368_a_6693]
-
dreaptă / Flora a cumpărat hîrtie și tuș / -aibi grijă - mi-a spus - / ca să fie bun pentru cultură / tușul trebuie să fie / negru ca viața și cenușiu ca moartea” (cu Flora pe Strada Culturii). Caracterul fatidic al vieții e intersectat de cenzura convențiilor obștești care atentează, în chip meschin-exasperant, la liberul arbitru: „trebuia să plecăm de pe Strada Culturii / ca să vedem o bibliotecă / din texte săpate în piatră / Flora tocmai își dăltuise în piatră un poem / și a remarcat / - au dreptate la cît
O viziune gravă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5368_a_6693]
-
durerile celor mulți, din țară și de pe front. Ororile acestor ani au trezit în bătrânul poet noi energii creatoare. Așa s-a născut un nou ciclu de poezii - strânse apoi în volumul Flăcări pe culmi (publicat cu o nedorită întârziere - „cenzura de partid” -, abia în 1946). Pe tărâmul răspândirii culturii, principala realizare a lui A.Toma (și a soției sale, Sidy) a fost publicarea săptămânală, în colecția „Lectura”, timp de peste 6 ani, a câte unei nuvele valoroase din opera unui scriitor
Sorin Toma (redactor-șef al „Scânteii“ între 1947-1960): „Articolul despre poezia lui Arghezi, l-am scris din însărcinarea conducerii superioare de partid” () [Corola-journal/Journalistic/5201_a_6526]
-
urmări gestionarea adecvată a lichidității din sistemul bancar. Înainte de căderea Guvernului Ungureanu, analiștii anticipau că banca centrală va continua seria de reducere a dobânzii cu 0,25 puncte procentuale, începută în luna noiembrie a anului trecut. Odată cu trecerea moțiunii de cenzură și anunțul privind formarea guvernului de către USL, sub conducerea lui Victor Ponta, majoritatea analiștilor și-au schimbat prognozele și au mizat pe o decizie mai precaută a BNR, cel puțin până la instalarea viitorului cabinet. O poziție cheie în structura guvernamentală
BNR opreşte seria de reduceri ale dobânzii după căderea Guvernului Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/52241_a_53566]
-
oră, este foarte posibil ca BNR să fie deja indirect prezentă în piață, pentru că cursul nu a depășit nivelul de 4,38 lei/euro", a afirmat un dealer, potrivit Mediafax. În plenul Parlamentului se dezbate, la această oră, moțiunea de cenzură inițiată de USL împotriva Guvernului Ungureanu, Opoziția având nevoie de 231 de voturi favorabile pentru a demite Executivul. Cursul de referință anunțat joi de Banca Națională a României (BNR) a scăzut ușor, cu 0,21 bani, la 4,3757 lei/euro. Pentru dolarul
Cursul leului, afectat de moțiunea de cenzură () [Corola-journal/Journalistic/52256_a_53581]
-
nivelul maxim istoric, de 4,4010 lei/euro. BNR a intervenit pe piață pentru limitarea deprecierii leului. Maximul istoric atins pe piața interbancară a fost de 4,4010 unități, atins în iunie 2010. Analiștii ING estimează că trecerea moțiunii de cenzură va face ca leul să se deprecieze dincolo de nivelul record de 4,40 lei/euro, și să oprească valul de relaxare a dobânzilor început de BNR. "Un asemenea scenariu ar amplifica incertitudinea pe termen scurt și ar putea împinge moneda
Efectul moțiunii: Cursul a atins 4,4010 lei/euro () [Corola-journal/Journalistic/52253_a_53578]
-
pe care o face zilele astea Bendeac. Ei l-au adus în Antenă să câștige banii ăia mulți pe care se laudă parvenitul că-i câștigă de fiecare dată când scrie câte un text scremut în care se dă victima cenzurii, ei au organizat primirea lui princiară și promovarea în emisiunile lor a unui personaj cu umor de autobază. Faptul că el se cacă-n sufrageria lor e, într-o măsură covârșitoare, rezultatul realității de necontestat că ei i-au deschis
Mircea Badea, reacție la textul lui Victor Ciutacu despre Bendeac by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/66609_a_67934]
-
erei noastre. În anii 1981 și 1982, fragmente întinse din poemul dramatic Omul disponibil au apărut în revista "Luceafărul" (...). La sfârșitul volumului Gesturi și personaje (...), am inclus un prim fragment mai amplu din Omul disponibil, mutilat de tăieturile nemiloase ale cenzurii." După lunga epopee editorală a Omului disponibil, autorul oferă o succintă explicație pentru conținutul volumului publicat la Brumar: "Versiunea Omului disponibil din cartea de față este diferită de variantele anterioare, apărute de-a lungul anilor, adăugând sugestia împletirii unor profesiuni
Poetul cetățean by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6693_a_8018]
-
fie serios ancorată în problematica națională. Poetul este lider spiritual al propriului popor, iar poezia este considerată ca o misiune cu funcție politică, amintind de tradiția greacă a cântăreților homerici ai istoriei naționale 4. În condițiile politice de atunci, din cauza cenzurii, intelectualii polonezi iau calea emigrației, mulți dintre ei aflându-se la Paris, unde dezbat soluțiile de redobândire a independenței țării. La Paris, SÓowacki nu rămâne decât un an (1831-1832), fiind nemulțumit de atmosfera apăsătoare din mediul conaționalilor emigranți. Totuși șederea
Bicentenar Juliusz Słowacki by Constantin Geambașu () [Corola-journal/Journalistic/6725_a_8050]
-
scrierilor altora, mă simțeam privilegiată, intuiția și sensibilitatea îmi spuneau că abia zgâriam pojghița gheții: material exista din abundență, totul era să am răbdare, să caut prin biblioteci, în podul cu vechituri al anticarilor, în revistele ce-mi parveneau păcălind cenzura ori direct, în cărțile primite de la turiștii spanioli pe care începusem să-i însoțesc prin țară, în calitate de ghid ONT, și să transpun în românește tot ce-mi părea că merită efortul. Era abia începutul. Sabatizare Citeam la un moment dat
Traducerile din poveste by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/6606_a_7931]
-
mai olimpian, rupt de mizeriile foarte concrete pe care le-a trăit pe propria piele. Sunt amintiri care dor, dar care trebuie păstrate cu discreție în suflet. Cu totul altfel stau lucrurile atunci când Augustin Buzura povestește epopeea războaielor sale cu cenzura din perioada comunistă. Sunt pagini esențiale, obligatorii pentru numeroșii fani ai acestui autor, ca și pentru cei interesați de istoria noastră recentă. Pentru că orice ar spune criticii foarte exigenți de azi, Augustin Buzura este un scriitor validat de marele public
Fețele tristeții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6645_a_7970]
-
nervi ai acestora ne mai contracta și astăzi organismul social, cele mai multe dintre eseuri au fost scrise și publicate în presă de dinainte de decembrie ’89, în acea elegantă, retorica și dezinvolta manieră atât de caracteristică scriitorului și care nu a alarmat cenzură vremii - autorul se miră singur, recitindu-si paginile din anii 1980, 1985, 1987 - în suita altora din proximii noștri ani, în măsura în care textele nu poartă urma nici a unui fier roșu, nici a unor foarfeci. Împrejurarea răspunde opiniei noastre că, în
Din miez de vorbe by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/6541_a_7866]