2,002 matches
-
și oarbe ei zac/ în cimitire cu forme ovale, cu burta jivinei/ Înainte s-arunce în lume urlet divin". Cetatea cu lăutari și menestreli, Ierusalimul, drumul spre hagialâc, spre perfecțiune trece prin umilință, în volumul "Balcanice" (1970): "Cu orbii, vom cerși călare pe măgari". Cu o anumită plasticizare, mai accentuată pictural, poetul creează peisaje de basm, reînvie motive orientale covorul persan, ceașca cu ceai: "Covorul șters, pătat de dragoste și rugi/ mi-azvârle în auz glasul bostanului vecin/ și călători bătrâni
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de traversat/ Momentul în care lipsesc destule pe piață,/ Nervii neamului nostru trebuie să fie liniștiți,/ într-un calm bărbătesc de firești renunțări, ctitorind nouă viață." Politica de zi cu zi a țării se întruchipează în versuri autentice: Nu putem cerși la curțile imperiale/ Nu putem fura la drumul mare sau pe ascuns/ Avem o istorie în suflete refuzând atentatul pieirii." Și este necesar să recuperăm steagurile, podurile arse, să umplem de zăcăminte munții prădați, să ne purificăm memoria. Pe trădători
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
dureri celeste?,/ Ți-ntorc convalescența și liniștea, dă-mi rana/ spinarea mea deschisă dorinței tale este." Dialogul cu divinitatea ne trimite din nou la Psalmii lui Arghezi: biblic, poetul ne spune că la-nceput a fost Cuvântul Și poetul va cerși lumina primară: "Redă-ne prototipul, dă-ne prima sămânță/ și ca pe un păcat ce vrea să fie iar/ șoptește, Limpezimea Ta, pronunță/ acel cuvânt originar!". În poemul "Instanță" este bolnav de cunoaștere și este chemat la judecată în fața absolutului
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cântat din gură și din cimpoi balada Miorița și a povestit o întâmplare în legătură cu această baladă. Când era mic a învățat balada de la niște ciobani, apoi s-a însoțit cu un bătrân care nu era "orb cu adevărat" și au cerșit prin toată lumea. O vreme a trăit printre tătari, până i s-a făcut dor de Moldova, s-a întors la familia lui și, negăsind pe nimeni, părea descumpănit. Auzind de Hanu Ancuței, unde mai poposise cândva, și găsise "cuvânt bun
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ogeac spre răsuflare, din care pricină a putorii și mai ales a fumului cărbunilor ce se obicinuește, încingându-se cei în chiși de boala lingorii au murit cei mai mulți vinovați“. Din această cauză, din când în când, deținuții sunt lăsați să cerșească prin oraș, căci Vodă nu le oferă decât „pâine și lumânări“, dar și acestea foarte rar. Unii dintre ei profită de libertatea acordată și „au lu crat fapte necuviincioase, omorând și pre paznicii lor ca să scape“. Închisoarea și regimul ei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
dacă nu vrea să facă așa, atunci face neguțătorie cu Hristos. Fiți cu luare aminte cu unii ca aceștia”<footnote Ibidem, cap. XII, 1-5, p. 33. footnote>. Găsim un alt doilea îndemn la cumpătare, dreaptă socoteală și prudență. Cei care cerșesc deși ar fi apți de muncă sunt etichetați ca negustori sau traficanți de Hristos. În cartea Păstorul, scrisă în secolul al II-lea p.Chr., de un autor pe nume Herma, creștinii sunt îndemnați să ofere milostenia lor tuturor celor
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
XIV, VI, p. 213. footnote>. În epistola 150, Sfântul Vasile i se adresează lui Amfilohie, în care printre altele îi dă următorul sfat: „... trebuie să ai experiență ca să faci deosebire între cel aflat cu adevărat în nevoi și cel ce cerșește din lăcomie. Cine dă unui nenorocit dă lui Dumnezeu, dar cine dă unui vagabond, acela aruncă banii la câini, pe care nerușinarea îl poate face respingător, dar pe care lipsa nu-l face vrednic de milă”<footnote Idem, Epistole, epist
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
cu cel ce-ți cere, dar, totuși, cu rațiunea, să deosebești nevoia fiecăruia din cei care îți cer”<footnote Idem, Omilii la Psalmi, omil. I la Psalmul XIV, VI, p. 212. footnote>. Într-adevăr, oferind bani sau bunuri celor ce cerșesc din lăcomie, neavând neapărată nevoie, sau celor ce și-au făcut din infirmitățile trupului prilej de neguțătorie și, deși apți de muncă, preferă să cerșească, aceasta poate constitui un prilej de răutate, căci folosesc milostenia primită în întreținerea unor păcate
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
la Psalmul XIV, VI, p. 212. footnote>. Într-adevăr, oferind bani sau bunuri celor ce cerșesc din lăcomie, neavând neapărată nevoie, sau celor ce și-au făcut din infirmitățile trupului prilej de neguțătorie și, deși apți de muncă, preferă să cerșească, aceasta poate constitui un prilej de răutate, căci folosesc milostenia primită în întreținerea unor păcate sau patimi, luând în derâdere, pe ascuns, pe cei ce le-o oferă. Dându-le acestora, îi obișnuim cu bănuți nemunciți și le răpim bucuria
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
dezarticulată", canoanele zării ruginind în marsupii etc. Încărcătura dramatică a textelor, adesea construite pe tiparul ritualului sacrificial sau desacralizant, sporește atunci când ceremonialul de gen este atribuit elementelor. Poetul uzitează adesea de procedeul antropomorfizării: "Teluric vântul sapă adăpost/ În carnea cerului cerșind răsplată"; "Armura plânge-n Louis Treize"; "Zăpezi aprinse de dogoarea frunții/ Se șterg pe ochi cu palimpseste stranii" etc. pentru a contura un tablou întunecat, în care speciile și regnurile fuzionează, la modul negativ însă, rezultatul fiind un amalgam generic
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pentru a reveni, pe seară, acasă, la un ospăț regal. Asemenea delicii vin, se înțelege, cu un preț. Henry și Mona se află într-o permanentă căutare de bani. Își tapează prietenii de sume mari și mici, mint, se îndatorează, cerșesc și dorm, uneori, în spații insalubre. Într-un final, soția începe să se prostitueze cu acordul tacit al soțului. Nimic însă nu li se pare prea mult celor doi în schimbul minunatei libertăți. Miller trebuie să devină neaparat scriitor, iar arta
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
formării" scriitoricești propriu-zise. Efectele secundare nu-l pot distrage din beatitudinea evaziunilor existențiale. Cuplul ajunge, desigur, și în mizerie absolută, trecînd prin perioade de separare (dictate de nevoile financiare). Henry pleacă în Florida, cu cîțiva prieteni, și cunoaște degradarea ultimă: cerșește mîncarea stricată din supermarket-uri. Revine în casa părinților, unde trăiește din veniturile de croitor ale tatălui său. Scrie acum frenetic, dar nu reușește să publice. Spre sfîrșitul anilor douăzeci, pleacă în Franța (la început, e împreună cu Mona, apoi rămîne
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
după o îndelungată reflecție, oamenii intră în subtilitățile unei soluții exemplare. Pedeapsa cea mai potrivită pentru "AH", conchid persona jele lui Steiner, rămîne păstrarea lui în viață și eliberarea sa pe străzile statului Israel. Astfel, Hitler ar fi nevoit să cerșească zilnic îngăduința și compasiunea celor pe care a vrut, delirant, să-i scoată din rîndul umanității. O nouă lecție de maestru, parabolică și morală, despre substratul mnemo tehnic al așezării noastre în istorie. Lecția reprezintă nucleul ideologic central al mențio
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Deși, să o precizăm imediat, Scholastique Mukasonga nu aruncă anatema asupra nimănui, păstrîndu-se, pe cît posibil, în zona descriptivului narativ, lăsînd interpretările și nerostirile pe seama sensibilității și înțelegerii fiecăruia. Notre-Dame du Nil nu e un roman revanșard sau revendicativ, nu cerșește milă, nu acuză direct și nu oferă soluții. Dincolo de tragedia colectivă se citește și drama individuală a exilului autoarei. O ființă care s-a smuls din rădăcini, chiar dacă nu și le-a rupt cu totul, va fi veșnic plutitoare, între
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
nouă, de la anticar, dar o află polițiștii cerberii de curte care-o violează public și-o ucid barbar am uitat să și mai plângem, pentru ce să plângem? nici războaie fratricide nu știm să scornim. rațiunea umblă-n cârje și cerșește-n piață iar de-o vreme ne mai naștem doar să ne murim. vă propun un clopot mare din alămuri scumpe și-un poet care să-l tragă, să se-audă-n cer: pune Doamne oști de îngeri să ucidă ciuma, că
George Filip. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
poporului nostru de țărani și muncitori (subl.ns.). Dela 22 iunie 1941 și până la 23 august 1944, românii au murit cu miile pe câmpiile Ucrainei în timp ce familia sa (sic!, n.n.) trăia în mizerie în timp ce copiii lor umblau flămânzi și goi cerșind o bucată de pâine pe la boierii antonescilor (sic!, n.n.)”. Probabil, tov. Zelinescu era sosită din altă lume de vreme ce nu știa (sau se prefăcea a nu ști!) că regimul antonescian a avut o grijă deosebită pentru familiile celor plecați pe front
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
este, evident, întemeiat nu pe datele și argumentele psihologiei, ci ale sociologiei, de pe poziții politice stângiste. Selecția oamenilor tari creeaz o elit care instaureaz, (în locul unei morale decadente, slabe și lipsite de vlag, in locul unei morale de sclavi care cerșesc mila, o moral neîndurtoare de stpâni, care exalteaz cultul forței, bravura, curajul în condițiile de lupt aspr. Sunt valori de ciocnire brutal, de violenț, brbteasc, ce întrețin veșnic treze facultțile de combativitate adormite de morala bleaga a sclavilor. Aici apar
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
ceea ce ți se pare potrivit pentru o încheiere și încheie prezentarea în acest fel. Regulă de comportament: când ai terminat, stai jos. Stai jos la modul propriu. Nu te opri doar din vorbit, nu arăta neajutorat și, mai ales, nu cerși întrebări: asta-i treaba celui care conduce sesiunea. Comunicări scurte Comunicările scurte sunt mult mai greu de pregătit și de oferit decât cele lungi. Lectorul are mai puțin timp la dispoziție să pună bazele lucrării sale, iar publicul se simte
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
ceea ce are drept efect dispariția Autorității pe de o parte, dar și instaurarea autorităților slabe, de o zi sau de o seară, care trăiesc momentul lor de glorie în spațiul public (la televizor) pe de altă parte; autoritatea slabă "lingușește", "cerșește atenție" și reprezintă pentru o clipă exemplul: "[...] oamenii "obișnuiți", "ca mine și ca tine", care apar pe micul ecran pentru un moment trecător (...) sunt la fel de neajutorați și nenorociți ca spectatorii lor, deșteptându-se datorită acelorași lovituri și căutând cu disperare
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
condițiile moderne de viață: tehnologia care transformă intențiile individului în acțiuni instantanee, luând prin surprindere mecanismele biologice de disipare a agresivității, de exemplu (omorâm un om fără a-i da șansa să se declare învins, să se supună sau să cerșească iertarea); creșterea dimensiunii grupurilor umane până la insuportabil, individul rămânând fără repere (teritoriu, familie, cămin etc.), adică un străin printre alți străini, ceea ce va declanșa în continuu instinctul agresivității; haina culturală alcătuită dintr-un număr enorm de norme și restricții, toate
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
fiind pădurar. Se spune că acolo ar fi făcut și nunta. Fiica lui, Sâia, a rămas În memoria gălăuțenilor ca o figură jalnică fiindcă Își pierduse mințile. Era cunoscută și În satele vecine deoarece tot timpul umbla pe la casele oamenilor, cerșind. Familia nu a avut grijă de ea. Când cineva, mai ales vreo femeie, dădea semne de nebunie, i se spunea vezi că ai ajuns ca Sâia lui Cudri, sau ai dat În mintea Sâiei a lui Cudri. Unui oarecare Truța
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cu furie Nimicul și să mă înfrățesc cu el, astfel încât să nu mai simtă nici o rămășiță omenească atunci când în sfârșit mă va lua în gheare! Alături de tine, bătrâne alchimist, aș vrea să pornesc la drum; numai că nu trebuie să cerșești pentru a obține cerul să nu-l cerșești asediază-l mai degrabă, dacă ai puteri pentru asta (...) încetează să mai cerșești; îți depărtez mâinile cu forța! Vai mie! Ce e asta? nici tu nu ești decât o mască și mă
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
el, astfel încât să nu mai simtă nici o rămășiță omenească atunci când în sfârșit mă va lua în gheare! Alături de tine, bătrâne alchimist, aș vrea să pornesc la drum; numai că nu trebuie să cerșești pentru a obține cerul să nu-l cerșești asediază-l mai degrabă, dacă ai puteri pentru asta (...) încetează să mai cerșești; îți depărtez mâinile cu forța! Vai mie! Ce e asta? nici tu nu ești decât o mască și mă înșeli? Nu te mai văd, Tată unde ești
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
va lua în gheare! Alături de tine, bătrâne alchimist, aș vrea să pornesc la drum; numai că nu trebuie să cerșești pentru a obține cerul să nu-l cerșești asediază-l mai degrabă, dacă ai puteri pentru asta (...) încetează să mai cerșești; îți depărtez mâinile cu forța! Vai mie! Ce e asta? nici tu nu ești decât o mască și mă înșeli? Nu te mai văd, Tată unde ești? La atingerea degetelor mele, totul se preface în cenușă, iar pe jos nu
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
desen animat, în care personaje erau antrenorii de fotbal ai echipei Real Madrid Jose Mourinho și FC Barcelona Josep Guardiola. Ziariștii de la Marca, pentru a ironiza presupusele probleme financiare ale clubului catalan, au imaginat o scenă în care Guardiola, deghizat, cerșește bani de la Jose Mourinho, aflat în mașină, la semafor. Acesta îl recunoaște pe antrenorul Barcelonei și-l întreabă de ce face asta. Guardiolo, însă, spune că nu este el, că este "un cerșetor român". Personalitatea reprezentativă, în cazul în care este
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]