180,202 matches
-
dominației de clasă. în altă cuvântare, condamnarea monarhiei absolutiste, cu argumente iluministe, amintește de celebra diatribă a lui Slobozan din Cântul X al }iganiadei. Gândirea progresistă îi înlesnește o înțelegere foarte actuală a noțiunii de patriotism, care în concepția sa "cere dezinteresare și sacrificii pentru patria întreagă, chiar dacă aceasta stă din mai multe naționalități, pentru binele tuturor, fără distincțiune de naționalitate, de confesiune și de alte câteva diviziuni ce se pot afla într-însa". Râvna sa, memoria fenomenală, ușurința extraordinară în
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
care taie-n carne buzele pădurii nelăsînd să crească decît scaiul peste putregaiul vorbelor aceste. Vinovat de toate, Doamne,-s, pe-nserat cînd de mine însumi m-am cutremurat oglindit în tîmpla unui zeu apter: nici măcar iertare, Doamne, nu-ți mai cer. Terapie Duh al seninătății, vino peste mine, spune-mi cele cîteva cuvinte pe care numai tu le cunoști și scapă-mă de-o înfrîngere. Marele Idiot stă la pîndă, își ascute dinții de frunțile noastre de abanos, își umple fălcile
Poezie by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Imaginative/12045_a_13370]
-
avem dinți ca să mușcăm din noapte n-avem buze îndestul de coapte care să rodească sub blesteme. Fruntea cu solzi albaștri Poeții vor muri în zori unii prin cîrciumi, alții prin altare, de vii vor arde, zei întîmplători, fără să ceară nimănui iertare. Va fi o sărbătoare moartea lor, orașul nu-și va pune-n cap cenușă, femeile nu vor ofta de dor, doliu nu ne vom pune peste ușă. Doar o secundă, patetic, vom visa la ochii lor cu cearcăne
Poezie by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Imaginative/12045_a_13370]
-
în schimb, pentru scris, înțeles ca experiență existențială fundamentală. în Limitele rescrierii, autoarea mărturisește că "am îmbrățișat cu pasiune deontologia artistică de tip religios a momentului" (p. 299). Asemănînd scrisul unei credințe, prin devoțiune existențială, prin sacrificiul pe care îl cere, ca și prin responsabilitatea misionară pe care o implică, autoarea nu aderă, însă, la concepția creației ca inspirație. Deși nu ignoră partea ei întunecată și vătămătoare (într-un interviu acordat Dorei Pavel, vorbește despre "pragul periculos al literaturii" întrucît "există
Un roman fără vîrstă by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Imaginative/11978_a_13303]
-
răzvrătesc, și încă mă mai cred piezișă dresajului Tău...! Nu știu, nu am chef să mă pocăesc, nu sunt "pe linie" nici a Ta - cum nu am fost nici pe linie ideologică-partinică..." (din Febra negației, 1990-1996) * ian. 1984 ("Nu-mi cereți să mai cînt...") "Anul 1984; am intrat în cel de al 50-lea an, poetă "păcătoasă, neglorioasă, visând aiurea, pe fond muzical de orgă și al zbaterii pulsului, extrasistolelor..." 14 febr. 1984 "Mă voi interna la Fundeni... Iarna nu s-
Pagini inedite de jurnal by Florența Albu () [Corola-journal/Imaginative/12241_a_13566]
-
Dar Mama Baciu era, și nu tocmai, un exemplu tipic pentru categoria amintită. Devotamentul lui nesmintit însemna solidarizarea cu cei cărora le datora refugiul în oaza numită Secolul 20. S-a dovedit însă absolut de neclintit când i s-a cerut, ca și lui Doinaș, să devină membru PCR. Refuzul lor vehement le-a atras amândurora "mazilirea" din funcțiile pe care le ocupau, apoi, pentru o vreme, chiar dispariția de pe frontispiciul publicației. Jurnalul lui de secretar de redacție, publicat în două
Cu bine, Domnule Baciu! by Alina Le () [Corola-journal/Imaginative/12162_a_13487]
-
de a reuni într-un volum texte ale marilor scriitori și desene ale marilor artiști, opere care nu au fost nicidecum concepute unele pentru altele, dar care au între ele tainice corespondențe când le reunești printr-o temă. Principiul - a cere unei opere de a sluji ilustrarea unei idei - este astăzi mai original decât s-ar crede. Spiritul care dirijează selecția joacă, evident, un rol capital, căci tema devine tot atât de valoroasă ca și alegerea operelor și confruntarea lor; astfel, această reunire
Antologia inocenței - ediție nouă by Iordan Chimet () [Corola-journal/Imaginative/12161_a_13486]
-
autoinstituie, el survine ca și cum ar fi trimis.), trebuie plătită cu ceva din ființa noastră. Îndoiala de adâncime face parte din plata sensului poetic trimis. Poetul desemnează ceea ce eu am numit "preț" prin renunțările făcute. Ce alte renunțări mai sunt de cerut de la locuitorul Amarului Târg, a cărui biografie este alcătuită din creație, lupte și din nenumăratele renunțări / pe care le-ai ascuns cu grijă / până și de tine însuți? Aici intervine ieșirea din îndoială și continuarea destinului creator, prin asumarea altor
Poetul Gheorghe Grigurcu (II) by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12307_a_13632]
-
învechesc. Lipsa lor de orice integrare într-o modă estetică trecătoare, e însăși garanția expresiei, autenticității lor umane. Artă este expresie a omenescului, dar expresie plus convenție. Convenția sfîrșește prin a înăbuși omenescul. Cele mai mari capodopere ale literaturii universale cer, pentru a mai putea fi primite, o permanentă, dificilă reactualizare. O reactualizare care, de fapt, le desfigurează. Nuditatea jurnalului, viața lui naturală îl apără. El constituie urma cea mai pură și cea mai permanentă a omenescului. Mă cîștiga în el
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12009_a_13334]
-
învățătură. Dacă vor face astfel, totul va fi bine. Noi n-avem interes ca voi să plecați din facultate cu sancțiuni." oct. 1954-febr.1955. Mari eforturi în vederea reabilitării. De exemplu: Cazimir se opune sistematic oricărei inițiative din grupă care ar cere să se amîne vreun seminar, să se plece de la vreo oră etc. Dacă cineva îl întreabă de ce ia această atitudine, Cazimir răspunde plin de demnitate: "Sînt în perioada de reabilitare!" ...febr. 1955. Cei patru se prezintă decanului, ca să-i ceară
Între colonie și coniac by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12138_a_13463]
-
cere să se amîne vreun seminar, să se plece de la vreo oră etc. Dacă cineva îl întreabă de ce ia această atitudine, Cazimir răspunde plin de demnitate: "Sînt în perioada de reabilitare!" ...febr. 1955. Cei patru se prezintă decanului, ca să-i ceară, vorba cîntecului, " Scoate, neamțule, ce-ai furat!" Graur n-are încotro și, după ce face unele nazuri, făgăduiește că va cere ridicarea sancțiunii. martie-aprilie 1955. Se așteaptă ridicarea sancțiunii, care vine, dar mai încet. ...aprilie 1955. Graur anunță că sancțiunea s-
Între colonie și coniac by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12138_a_13463]
-
atitudine, Cazimir răspunde plin de demnitate: "Sînt în perioada de reabilitare!" ...febr. 1955. Cei patru se prezintă decanului, ca să-i ceară, vorba cîntecului, " Scoate, neamțule, ce-ai furat!" Graur n-are încotro și, după ce face unele nazuri, făgăduiește că va cere ridicarea sancțiunii. martie-aprilie 1955. Se așteaptă ridicarea sancțiunii, care vine, dar mai încet. ...aprilie 1955. Graur anunță că sancțiunea s-a ridicat. Trei din cei patru, neîncrezători, se deplasează la cadre și văd cu ochii lor respectiva hotărîre. Ei pretind
Între colonie și coniac by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12138_a_13463]
-
într-o poziție socială înaltă și durabilă. Concertul Bach îi apare Adei ca evenimentul consacrator al intrării ei în societatea selectă și "a trece peste cadavre", în atingerea scopului nu reprezintă deloc pentru ea o expresie la figurat. După cum îi cer interesele, prezența la ocaziile mondene a consortului muribund sau expedierea lui la sanatorii îndepărtate, menținerea lui în viață sau grăbirea obținerii statutului de văduvă sunt etape programate meticulos și fără sentimente. Iată deci, în rezumat, trei teme conjugale și tot
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
mondenă și socială a evenimentului, puterea snobismului ca criteriu de recunoaștere și instanță integratoare. Atât de discordante sunt cele trei voci angajate în dialog, încât e greu de imaginat că ele se vor contopi vreodată în armonia ansamblului, așa cum o cere arta contrapunctului. Să nu fie deci proiectatul concert de Bach decât un simplu pretext pentru reușita unei sindrofii de parveniți? Disonanțele par să atingă culmea cu ocazia decesului neașteptat al Siei, tocmai în preziua concertului. în urma septicemiei provocate de un
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
studenți a fost atît de vie încît aceștia, încă nedeprinși cu sobrele uzanțe universitare, au izbucnit spontan în aplauze. Faptul s-a repetat în săptămîna următoare și s-ar fi transformat desigur în tradiție dacă profesorul nu ne-ar fi cerut să renunțăm la aceste manifestări, potrivite - spunea el - doar pentru a recompensa arta unui virtuoz. Cu atît mai greu izbuteam ulterior să evităm expresia directă și sonoră a sentimentelor noastre; căci profesorul însuși, de la primul prilej, dobîndise prestigiul virtuozității, pe
"Vivant professores!" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12327_a_13652]
-
reînvie acolo unde te aștepți mai puțin. Și tot la Dimov, o fată își sărută iubitul, mîngîindu-l "cu degete reci". Gellu Naum construiește un vers extrem de complex: "Trestia plină de sunete crește printre celelalte într-o capcană inversă", care se cere interpretat în manieră clasică. Dacă începutul are un cert contur eminescian de tipul "Vîn- tu-n trestii lin foșnească", finalul trebuie trecut prin teoria lui T. Vianu privind modul în care apa (lac, izvor, mare) reușește să țină captivă lumina
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12068_a_13393]
-
mesajului care îi absolvă pe ucigași: "m-am omorît". De ce? III) Punctul de rezistență al articolului lui G. Corbu este publicarea memoriului adresat de Ion Voiculescu, la 27 ianuarie 1970, lui Dumitru Popescu, secretar al C.C. al P.C.R., prin care cere: "eliberarea camerei fostă a poetului; retrocedarea imobilului ce fusese confiscat; retrocedarea bibliotecii scriitorului, retrocedarea bunurilor mobile confiscate". Datele din memoriu referitoare la biografia lui V. Voiculescu sînt următoarele: "în luna mai 1962, scriitorul Voiculescu a fost grațiat și, revenit acasă
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
de Critice, ediția 1916? Ca să nu se vadă urmele invidiei? De ce a schimbat titlul misterios S. P. L., înlocuit simplu cu Gala Galaction, în volumul VI din ediția definitivă din 1928? Ca să se șteargă urmele unei exagerări conjuncturale prin care cerea intervenția rapidă și în forță împotriva lui Gala Galaction a unei imaginare Societăți pentru Protecția Limbii? În loc să-l premieze, Academia ar fi fost datoare - după părerea lui E. Lovinescu - să-l sancționeze drastic pe Gala Galaction. Dacă nu e victima
Istoria unei antipatii – E. Lovinescu și Gala Galaction by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/12260_a_13585]
-
Lovinescu și Virgil Ierunca. Unul din ei va fi tradus ansamblul în limba franceză, semnând vag Claude Jaillet - Claude e unul din puținele prenume franceze "bisexuate", însemnând Claudiu sau Claudia.... În prefață, Virgil Ierunca semnalează că MRP îi încredințase manuscrisul, cerându-i să facă tot ce-i era în puteri pentru a-l edita în Franța - el își asuma toate eventualele riscuri politice posibile la apariție, în România; la ultima călătorie a autorului la Paris, în 1970, soarta jurnalului îl preocupa
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
descrie Matei Călinescu, douăzeci de ani mai târziu! El se întreabă dacă adeziunea sa notorie la comunism nu va fi fost dictată de un soi de sete de sacrificiu semănând cu... narcisismul. Confidențialul PC român se aruncase singur, în ilegalitate cerând, în 1924, la injoncțiunea Internaționalei comuniste, un statut federal pentru România abia reunită; MR Paraschivescu însuși visează la un asemenea stat federal, cu precizarea: "evident, ar fi de preferat ca acest Stat să fie socialist!" (dar narcisicul politic va mai
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
a părut că așa este el azi: îmbătrînește, curînd nu se va opune, va fi o tristețe să-l înving, nu mai poate fi vorba de un război, s-a oprit o femeie lîngă mine, nu știa că îl poartă, cerea ceva de la o fată, la un magazin, au fost momente din acelea de viață grăbită, viață ce ucide fără să știe, era grăbit și el, a comandat repede și s-a dus în mulțime Să-ți fie scîrbă să ucizi
Poezie by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/12154_a_13479]
-
mașină străină scumpă și costisitoare geamurile semitransparente filtrează perfect realitatea de afară nimic nu îți poate izbi retina înăuntru aerul e proaspăt și înmiresmat îți alegi orice muzică vrei radio-ul prinde câteva sute de posturi la stopuri zdrențăroșii care cer mărunțiș sunt cantități neglijabile victime colaterale "progresul nu poate fi conceput fără sacrificii" când eram mic Robert fratele meu mai mare care pe atunci era pionier îmi citea dintr-o carte cu multe desene viu colorate priviți copii cum crește
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/12350_a_13675]
-
mă bucuram. Și deodată m-am simțit foarte singur. Desigur, desigur, vreau versurile (cele 200 de strofe - dar, iartă-mă, scrii ca un buhai!). Voi face o listă și o voi trimite celui mai drag secretariat din lume. Pentru că voi cere și altele, mereu, pînă la exasperare. Ivănceanu a ajuns celebru. Iată-l luat în seamă de Șerban Cioculescu în G. L. (E cam ce i-am spus și eu în prima scrisoare.) * Deci perioadă de dizgrație la Luceafărul. Pe undeva
Aici e mult timp, Dimov... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12579_a_13904]
-
prima vizită, ne chemase pentru a încununa întîlnirea cu un cenaclu. Ne-a dat texte proprii să i le citim: așa, pe loc. Cred că mie mi-a nimerit o poezie, iar lui Ion Vartic, o proză, Jilțul. I-a cerut-o pentru Apostrof, dar Vona nu i-a dat-o. Ne-a făgăduit o fotocopie - care n-a mai venit. Noroc cu șederea noastră la el, în septembrie 2000, cînd am făcut, la Mona }epeneag, multe fotocopii... Vona era la
In memoriam Al. Voinea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/12321_a_13646]
-
s-a creat un oareșcare spațiu... "Uah"! strigă cel din Mehedinți alungând graurii din vie. După care trece imediat la faza sforăit. Am spus: fiecare cu ale lui. A doua zi sunt urcat pe masa de operație. Arterita mea își cere dreptul ei de suferință. Sunt transmutat la rezerva "unu". M-au operat doctorii Gheorghe Dumitrașcu și Mihai Dumitrașcu. Ca în cel mai autentic capitalism: "Tatăl și Fiii!" Firma asta "Tatăl și Fiii" am văzut-o cândva la Balș, scrisă cu
Civilii dau buzna la Spitalul Militar by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Imaginative/12216_a_13541]