2,856 matches
-
din textele supuse analizei stilistice. Coeziunea socială constituită pe această cale face din inițiere o „experiență liant între membrii grupului”, ceea ce l-a determinat pe A. Zempleni să numească trecerea un „rit identitar înzestrat cu principiul propriei sale repetări”. Reluarea ceremonialului la intervale precise (având pe foștii novici drept inițiatori în culturile primitive) corespunde ritmului cosmic, iar această raportare permanentă la ciclicitatea universului este impusă de însăși esența textelor folclorice românești. Etnologul care a creat conceptul riturilor de trecere, Arnold van
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mai ales, el află legăturile mistice dintre tribul lor și ființele supranaturale, așa cum au fost aceste relații întemeiate la începutul timpului”. Denumită și „pedagogie arhaică”, inițierea prin introducerea în cultura tradițională constituie, după Bruno Bettelheim, aspectul cel mai important al ceremonialului. Învățarea „moștenirii misterioase și sacre” se face în mentalitatea arhaică românească prin intermediul (re)memorării acțiunilor arhetipale într-o formă perfecționată, care are puterea magică de a reinstaura lumea mitică și de a transforma „personajul principal” al spunerii în chiar strămoșul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
face să-și cunoască totemul”. Dacă trecutul novicelui este amputat brusc, fără nici o revenire paseistă, „învățătura inițiatică are drept scop să-i dea novicelui ceva ce el va continua să posede după noua sa naștere”. Același efect iradiant după încheierea ceremonialului a fost identificat și în cazul spectacolului ca ipostază a jocului: „odată cu sfârșitul jocului, efectul lui nu a încetat, ci radiază asupra lumii obișnuite din afară și produce siguranță, ordine, bunăstare”. Îmbrățișând viziunea lui Johan Huizinga asupra manifestărilor spirituale ca
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Pentru homo religiosus, care nu poate concepe viața în afara tiparelor moștenite, ceremonia este cel mai sfânt moment existențial. Jocul caprei, jocul dansurilor tradiționale sunt acceptate în mentalul arhaic și ca gesturi cu încărcătură ludică, dar textele populare care însoțesc practicile ceremoniale, chiar și îmbogățite de o mimică a performerului foarte talentat, nu vor fi percepute ca joc, ci, pregnant, ca rânduială. Puterea evocatoare a cuvântului se absolutizează prin acțiunea care instaurează o lume în mijlocul cotidianului „dar nu numai ca reprezentare, ci
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
basmul Suta Ion (Boișoara - Vâlcea). Ipostază umană a astrului vieții, flăcăul are un corespondent permanent în metalul nobil, considerat „lumină minerală” și „definit ca un produs al focului solar, regal, ba chiar divin” ce simbolizează cunoașterea. Conăcăria, ca rit integrat ceremonialului nupțial, înfățișează punctul final al procesului inițiatic, când flăcăul învingător devine mire în ipostaza cea mai înaltă: cea de împărat. Alaiul lui care merge la casa miresei dezvăluie originea și protecția solară sub care stă acțiunea eroică: „Mari oaste-o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și actul de „a zmunci deodată frâul, spre a face calul să se întoarcă înapoi”. Mișcarea bruscă se augmentează și cu sensul popular al lui răsare: „a sări (în picioare), a se sălta, a tresări”. Captarea energiilor vitale în acest ceremonial cere efort și virtuozitate, dar feciorul călare este deja cunoscător al ritmurilor materiei. Perechea cal - călăreț poate să provoace, dar și să grăbească evoluția naturii: „Cal bun sare în crâng înverzit,/ Crâng înverzit și odrăslit,/ Mari boieri caii-și pășteau
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
stol de porumbei, alaiul boieresc intră pe „scena” colindei în frunte cu calul „galben, bidiviu”. Simpla lui descindere din sferele aflate deasupra privitorilor anunță capacitățile divine ale calului și călărețului, căci ei au fost dincolo. Odată ajunși în lumea ordonată, ceremonialul începe: „Cal bun fuse/ Și unde-l strânse,/ Cal bun sare și răsare,/ Cal bun sare-n crâng uscat,/ Crâng uscat frunza i-a dat,/ Mari boieri caii-și umbreau,/ Care caii își umbreau/ Tot lui...(cutare) mulțumeau”. Reluarea în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lume, de aceea, el este cel care îndeplinește în numele călărețului atât ceremonia, cât și „împărtășania”. Ultima secvență ajunge în cotidian printr-o trecere securizată pe podul de aramă „zărnăitor” și coboară la măicuța, căreia de asemenea îi revine un gest ceremonial, de data acesta propițiatoriu: perechea mănâncă din colac și bea vin pentru a asigura belșugul oamenilor în noua etapă cosmică. Trebuie, în același timp, remarcată similaritatea traseului marcat în planul expresiei de înălțimea vocalelor: primele două acte magice au o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Alb din colecția lui Constantin Mohanu, eroul dedublat ca servitor trebuie să o aducă pe Ileana Cosânzeana care „are-o chilie-mbrăcatăzâce - numai cu tăblii de argint și de diamant.” (Boișoara - Vâlcea). Așezarea miraculoasă reprezintă o imagine comună și cântecelor ritual - ceremoniale: „Și-acolo la vale,/ Este-o casă mare,/ Cu ferești la soare,/ Ușa-n drumul mare,/ Strașina rotată,/ Strânge lumea toată” (Goij). Plecat din lumea albă, voinicul trebuie să treacă prin tărâmul morții pentru a se putea naște într-o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
aducând sondarea panoramei dată de cunoaștere. Crucea (simbol solar) formată de cele trei drumuri și cărarea dinspre profan recomandă celor puternici un singur traseu, cu amendamentul dantesc, pregătitor. Drumul este similar cu cel al dalbului de pribeag din cântecele ritual ceremoniale, pentru că include „escala” în tărâmul morților. Mezinul nu mai vine înapoi același, ci un altul (Mircea Eliade), inițiat. Drumul ales este similar cu cel al mezinei din balada Trei fete surori I(5): „Fata cea mai mare/ Rătăci-ntr-o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
nivel prin excelență”, inițierea se aplică în cele două stadii ale ființei prin aceleași reprezentări, riturile funerare utilizând drumul, poteca, scările, arborele pentru a marca desprinderea de lume. Similitudinea se păstrează și la nivelul construcției poetice, atât în cântecele ritual ceremoniale, cât și în balade și descântece, apărând grupul de versuri ce zugrăvește atmosfera magică a incursiunii: „Pe roo, pe ceață,/ Cu ceața-n spinare,/ Cu roua-n picioare”. Cadrul instaurat de rouă dezvăluie noul statut, purificat, al protagonistului și reușita
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lume, aflată sub dominație solară, este o altă reprezentare a centrului lumii. Simbolistica inițiatică păstrează vie această imagine în memoria culturală a lumii, un exemplu fiind ritualurile din triburile primitive în care candidații, adăpostiți într-o casă anume, ating stâlpul ceremonial și rostesc: „Sunt în Centrul Lumii”400. Locuința luminii constituie o constantă a mentalității arhaice, ea adăpos¬tește atât neofiții, cât și pe cei plecați definitiv în lumea Strămoșilor. „Moartea îmbracă forma deplasării spațiale”401 și cum moartea simbolică reprezintă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
forțelor magice, precum și a „cunoașterii și puterii divine”, care fac eroul să se identifice cu modelul arhetipal. Masa rituală se transformă simbolic în nuntă, deci un univers nou creat și pregătit magic. Colinda vânării bourului păstrează tiparul cunoscut din textele ceremoniale cu cerbul invaziv, suprapunerea acestor două cornute fiind cauzată de polisemantismul din limba română veche a cuvântului bou. Aici conotația htoniană este augmentată și completează implicația psihopompă: „Muge-și, muge-și Boul Negru!/ Oileroi, da leroi Doamne!/ Dacă muge, fală
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
basm cules de G. Dem. Teodorescu: „Și feciorul de-mpărat, fiind logodit, a plecat la vânătoare, ca să-și vâneze vânatul de nuntă, după legea domnilor ș-a împăraților”. Din scenariul împărțirii cerbului în construcția gospodăriei un element definitoriu este paharul ceremonial: „Cu ungheaua lui/ Făcea păhărele;/ Și cheamă boieri cu ele/ Să le cinstească,/ Cruciș, curmeziș/ De la naș la fin/ De la fin la naș” (Dobrogea). Răspunsurile la chestionarele lui N. Densușianu confirmă sorgintea folclorică a acestui motiv, căci „paharul de zile
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
chestionarele lui N. Densușianu confirmă sorgintea folclorică a acestui motiv, căci „paharul de zile mari” este păstrat cu multă grijă și utilizat doar la sărbători și în timpul ritualurilor inițiatice, cum sunt nunta, botezul sau moartea. Cât de important este paharul ceremonial pentru român, ne-o spune faptul că în creațiile populare protagoniștii refuză să îl schimbe, să îl vândă sau chiar să îl dea ființelor divine. Paharul înglobează un cumul de semnificații ce dau împreună imaginea „destinului uman, fie în ipostază
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fie în ipostază pozitivă, fie negativă, pe întreaga durată a vieții sau în momentele ei principale”. Prin colinde, motivul în discuție asociază animalul totemic, din copitele căruia se vor face paharele, cu simbolurile creștine: grâul, vinul, mirul, pictate în interiorul cupei ceremoniale cu existență atestată. Nu întâmplător, tocmai vițade-vie și grâul sunt explicate în imaginarul mitologic universal drept rod al sângelui dintrun omor ritual. Putem deja să punem în relație cele două tipuri de sorbire din membrele animalului mitic, din „paharul” imprimat
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
acvatic Dacă în cazul inițierii tinerilor aflați la vârsta căsătoriei motivele inițiatice se găsesc din abundență atât în colinde, în baladele fantastice, cât și în numeroase basme și orații de nuntă, toate sprijinite cu argumente identificabile inclusiv în cântecele ritual ceremoniale, în privința fetelor, sugestiile simbolice sunt mai restrânse. În cultura universală chiar, cercetarea dispune „de foarte puțină documentație privind instruirea religioasă a fetelor în timpul inițierii și în special cu referire la riturile secrete la care se presupune că sunt supuse acestea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sugestiile simbolice sunt mai restrânse. În cultura universală chiar, cercetarea dispune „de foarte puțină documentație privind instruirea religioasă a fetelor în timpul inițierii și în special cu referire la riturile secrete la care se presupune că sunt supuse acestea”. Privită în comparație cu ceremonialul menit flăcăilor, inițierea feminină, revelată de textele folclorice românești, se caracterizează prin comple¬mentaritate: fecioara stă sub semnele lunarului, acvaticului, al staticului și al ocupațiilor ritual feminine, în timp ce tinerii de însurat sunt solari (uranieni), dinamici și cu o dominantă eroică
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pentru eroul care câștigă lupta împotriva haosului, fata nubilă cu trăsături excepționale perpetuează emblema magică aducând pe lume copii solari al căror destin demonstrează forța lui Solis Invicti. Ipostază astrală feminină în mentalul arhaic românesc, luna guvernează evoluția fetelor supuse ceremonialului inițiatic. Mircea Eliade include acest cult unui ansamblu mai amplu al devenirii: „din timpurile cele mai îndepărtate, în orice caz încă din epoca neolitică, o dată cu descoperirea agriculturii, acest simbolism leagă între ele Luna, Apele, Ploaia, fecunditatea femeilor, a animalelor, vegetația
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
devine scenariul inițiatic însuși: în clipa dintâi a lumii, pe apele cosmogonice apare înotând o pereche fabuloasă, bourul negru și fata de măritat, care nu numai că îl strunește prin vorbă și vers, dar își mai și pregătește zestrea pentru ceremonialul nupțial. Acvaticul constituie, așadar, domeniul distinct al inițierii, catalizatorul forțelor creatoare ale neofitului - fecioară. Sintagma recurentă în texte a mării mari, fără margini, are o amplitudine hiperbolică, ce acoperă întreg planul orizontal al lumii. Axa adâncimii vine însă și ea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
agiungea,/ Șegea gios șî hoginea,/ Flori alege, flori culege,/ Flori vânăce, mohorce” (Dobra). Timpul imperfect al relatării poetice și insistența pe gesturile aparent prozaice de dinaintea plecării pe câmpul cu flori, marcate de culoarea spectrală a trecerii (albul), construiesc clar un ceremonial mitic, care nu este cuprins în durată. Schimbarea perspectivei temporale, de la imperfectul durativ la prezentul mitic, marchează cu precizie ruptura de nivel ontologic, provocată de gestul ritual al culegerii. Metafora florală pentru fata de măritat, întâlnită în orațiile de nuntă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
La colț de grădină,/ Fetița frumoasă/ La flori nu plivește,/ Nu le poate crește/ D-un dușman de pește” (Carol I - Constanța). O acțiune similară la nivel simbolic înfăptuiesc pretendenții la mâna fecioarei, însă aici gestul se încarcă cu semnificații ceremoniale postliminare inițierii: „ -Scoală, (numele), fii dormită,/ Că flăcăii au venit-u,/ În grădină au întrat-u,/ Florile că ți-au luat-u!” (Novoseliscoe - Odesa). Fata încheie somnul prin care coboară la rădăcina cosmogoniei și se contaminează de fertilitatea începuturilor, iar pețitorii ei doresc
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
-s nourași din sus/ Și-s pețitori la matale./ Și nu vin ca să te vadă/ Și vine ca să te ieie,/ Să te ducă peste munți/ La părinți necunoscuți” (Țepu - Galați). Descinderea din planul uranian arată că și flăcăii au parcurs ceremonialul inițiatic, colindele de flăcău oferind numeroase exemple ale venirii triumfale de sus, ca indiciu de eroizare. Trăsăturile inițierii masculine se păstrează și în textele adresate fetelor mari, coerența mentalului arhaic fiind deja demonstrată. Într-o colindă din Grădiștea - Ialomița, fata
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
își d-aruncară/ Di-ncotro soare răsare,/ Pe poale de iezerel/ Vede-și un sol de mari boieri;/ Și nu-i stol de mari boieri,/ Și e... (cutare), tânăr, călare/ P-un cal vânăt dat în spume”. Revenind la textul ceremonial din Țepu, Galați, trebuie să remarcăm că prezentul indicativ nu mai reprezintă timpul sacru al faptelor arhetipale, ci are mai degrabă o încărcătură augurală. Colindătorii doresc fetei ca alaiul de pețitori din care ea să-l aleagă pe cel mai
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
informațiile potrivit cărora corpul sicriului este prevăzut cu două sau mai multe ferestruici’ (subl. aut.). Acesta consideră că „atunci când uzul căsuțelor de pe morminte a încetat, atributele acestora s-au transferat asupra sicrielor, deși motivația rituală nu mai exista”. Cântecele ritual ceremoniale păstrează, de asemenea, indicii ale înmormântării arhaice: „Roagă-mi-te, roagă,/ De șapte zidari,/ Șapte meșteri mari,/ Zidul să-l zidească/ Și ție să-ți lase/ Șapte ferăstrui,/ Șapte zăbrelui./ Pe una să-ți vină/ Colac și lumină;/ Pe una
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]