3,123 matches
-
inclusiv în sfera militară, geopolitică și geostrategică. Tehnologiile IA sunt tehnologii cu uz dual și potențiale instrumente puternice pentru actori rău intenționați, fie de sorginte statală sau de grupări de criminalitate. În contextul utilizării în creștere a războiului hibrid, atacurilor cibernetice, dezinformării și operațiunilor de influență, utilizarea IA este deja în creștere. Pentru a-și asigura o poziție strategică și relevantă pe plan internațional, autoritățile din România vor promova interesele naționale prin măsuri menite să reliefeze rolul pe care țara noastră
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
a datelor, a scenariilor de lucru, prelucrarea limbajului, robotică și alte domenii ale tehnologiei, beneficiile adoptării IA sunt evidente în toate sectoarele în care aplicațiile IA sunt sau au potențialul de a fi utilizate: educație, sănătate, cultură, agricultură, antreprenoriat, securitate cibernetică, apărare ordine publică și siguranță națională etc. În egală măsură, limitele, riscurile, înțelegerea scăzută și lipsa încrederii în tehnologiile IA pot constitui repere ale rezistenței la schimbare și transformare digitală pe care prezenta strategie își propune să le atenueze, astfel
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
de produse sau servicii bazate pe IA; ● Transparență și încredere (cunoașterea proceselor de prelucrare a datelor, încredere în sisteme și aplicații, în raționamentul ce susține deciziile bazate pe IA); ● Robustețe, securitate și siguranță (reziliența sistemelor la situații de risc, atacuri cibernetice); ● Responsabilitate (mecanisme care asigură răspunderea pentru dezvoltarea, implementarea și utilizarea sistemelor cu inteligență artificială); ● Parteneriat (proiecte și parteneriate internaționale pentru IA de încredere). Elementele contextuale, provocările și oportunitățile Pe fondul oferit de exemplul altor state membre UE în materie de
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
în situații de risc sau amenințări. Principiul acoperă defectele de proiectare sau tehnice, întreruperi, utilizare necorespunzătoare sau rău intenționată, precum și atacuri, eliminarea efectelor adverse, critice sau dăunătoare (de exemplu, pentru siguranța umană sau a societății) în cazul unor atacuri cibernetice. ... 6. Responsabilitate. Principiul necesită instituirea de mecanisme care să asigure răspunderea pentru dezvoltarea, implementarea și/sau utilizarea sistemelor cu IA. ... 7. Parteneriat. România se aliniază ca partener și contributor activ la nivel european și global, prin dezvoltarea de proiecte originale și
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
context cât mai cuprinzător, obiectivele SN-IA s-au coagulat și în raport cu o serie de alte documente programatice și de reglementare care se întrepătrund cu inițiativele din domeniul IA, cum ar fi: datele deschise, identitatea digitală, competențele digitale, securitatea cibernetică, guvernanța datelor etc. Priorități din domeniul IA 1. Strategia UE privind IA Ca parte a preocupărilor sale privind piața unică digitală și dezvoltarea domeniului inteligenței artificiale, Comisia Europeană a prezentat în iunie 2018 Strategia UE privind IA. Strategia susține că
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
ușura viața, inteligența artificială ne ajută să rezolvăm unele dintre cele mai mari provocări ale lumii: de la tratarea bolilor cronice sau reducerea ratei mortalității în accidente de circulație până la combaterea schimbărilor climatice sau anticiparea amenințărilor la adresa securității cibernetice". În aceste condiții, direcțiile majore de acțiune în domeniul IA pe care le propune sunt: 1. Sporirea capacității tehnologice și industriale a UE și a adoptării IA în întreaga economie; ... 2. Pregătirea pentru schimbări socioeconomice; ... 3. Asigurarea unui cadru etic
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
această perspectivă, strategia NATO este susținută de: cooperarea semnificativă între NATO, sectorul privat și mediul academic; o forță muncă competentă, urmare a unei politici de dezvoltare a talentului tehnic și IA; o infrastructură de date robustă, relevantă și sigură; apărare cibernetică. În cadrul Acceleratorului NATO pentru Inovații în domeniul Apărării (DIANA), centrele naționale de testare a tehnologiilor IA sprijină obiectivele NATO în domeniul IA. Pe timpul implementării Strategiei naționale în domeniul IA se va avea în vedere alinierea acțiunilor și eforturilor
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
îi conferă mijloacele necesare pentru a lua decizii mai bune în întreprinderi și în sectorul public. Pentru a realiza acest obiectiv ambițios, UE se poate baza pe cadrul juridic în ceea ce privește protecția datelor, drepturile fundamentale, siguranța și securitatea cibernetică, precum și pe piața internă care cuprinde întreprinderi competitive de toate dimensiunile și o bază industrială diversificată. Dacă UE dorește să dobândească un rol de lider în economia bazată pe date, trebuie să abordeze în mod concertat aspecte care variază
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
o bază industrială diversificată. Dacă UE dorește să dobândească un rol de lider în economia bazată pe date, trebuie să abordeze în mod concertat aspecte care variază de la conectivitate la prelucrarea și stocarea datelor, puterea de procesare și securitatea cibernetică. În plus, va trebui să își îmbunătățească structurile de guvernanță pentru gestionarea datelor și să își sporească rezervele comune de date calitative care sunt disponibile pentru utilizare și reutilizare. UE urmărește să valorifice beneficiile unei mai bune utilizări a datelor
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
pentru încrederea digitală. Viitoarea revizuire a RGPD poate furniza elemente utile suplimentare în acest sens. Alte inițiative care au favorizat dezvoltarea economiei bazate pe date sunt: i) Regulamentul privind libera circulație a datelor fără caracter personal; ... ii) Regulamentul privind securitatea cibernetică; ... iii) Directiva privind datele deschise. ... Comisia s-a angajat, de asemenea, în diplomația digitală, certificând faptul că 13 țări oferă un nivel adecvat de protecție a datelor cu caracter personal. Acțiunile Strategiei sunt organizate în 4 piloni: 1. un cadru
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
la efectele pandemiei - la măsuri care facilitează realocarea resurselor și susțin redresarea; se subliniază nevoia creșterii eficienței administrației publice și a scăderii datoriei private, dar și introducerea de instrumente fiscale care să susțină tranziția verde. ... ... 11. Strategia UE de securitate cibernetică pentru deceniul digital Strategia UE de securitate cibernetică pentru deceniul digital menționează în mod explicit nevoia corelării domeniului securității cibernetice cu alte domenii tehnologice de importanță vitală pentru societate (precum Inteligența Artificială, criptarea, tehnologia computațională cuantică), atât din perspectiva corelării
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
resurselor și susțin redresarea; se subliniază nevoia creșterii eficienței administrației publice și a scăderii datoriei private, dar și introducerea de instrumente fiscale care să susțină tranziția verde. ... ... 11. Strategia UE de securitate cibernetică pentru deceniul digital Strategia UE de securitate cibernetică pentru deceniul digital menționează în mod explicit nevoia corelării domeniului securității cibernetice cu alte domenii tehnologice de importanță vitală pentru societate (precum Inteligența Artificială, criptarea, tehnologia computațională cuantică), atât din perspectiva corelării eforturilor investiționale, cât și a contracarării riscurilor de
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
a scăderii datoriei private, dar și introducerea de instrumente fiscale care să susțină tranziția verde. ... ... 11. Strategia UE de securitate cibernetică pentru deceniul digital Strategia UE de securitate cibernetică pentru deceniul digital menționează în mod explicit nevoia corelării domeniului securității cibernetice cu alte domenii tehnologice de importanță vitală pentru societate (precum Inteligența Artificială, criptarea, tehnologia computațională cuantică), atât din perspectiva corelării eforturilor investiționale, cât și a contracarării riscurilor de securitate comune. ... 12. Strategia UE privind o uniune a securității Strategia UE
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
securității Strategia UE privind o uniune a securității pentru perioada 2020-2025 plasează IA în categoria tehnologiilor care asigură o creștere a calității vieții, dar care introduce și riscuri de securitate considerabile atât de natură tehnică (ex. în corelație cu riscurile cibernetice), cât și de natură umană (ex. la adresa drepturilor omului, a libertății de exprimare și manifestare, a democrației și organizării sociale, încălcări ale normelor de etică). Comunicarea Comisiei recomandă integrarea IA în domeniile și practicile juridice, actualizarea legislației în sensul
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
de linie de interes pentru România este utilizarea comună și mai eficientă a resurselor, unde IA apare alături de Big Data și IoT. Transformarea digitală va fi implementată pe cinci axe strategice: administrație publică digitală, economie digitală, educație digitală, securitate cibernetică, comunicații digitale și tehnologii ale viitorului, unde IA este menționată alături de tehnologii precum 5G, IoT, comunicații cuantice, robotică, blockchain sau orașe inteligente. Pe axa economiei digitale, este menționat suportul pentru ca întreprinderile mici și mijlocii să adopte tehnologiile emergente
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
în UE în ceea ce privește numărul de absolvenți TIC (4,9% din totalul absolvenților), respectiv locul 3 la numărul de femei specializate în TIC. Programele de perfecționare și recalificare sunt o prioritate în domenii tehnice precum: programare, analiza datelor, securitate cibernetică sau proiectare asistată de calculator. Pe linia creșterii relevanței strategice a României în cadrul NATO și UE, programul menționează necesitatea adaptării organismului militar pe noile coordonate date de evoluțiile tehnologiilor IA, megadate, tehnologie cuantică, drone, dar și sprijinirea participării industriei
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
de matematică-informatică, fără a aborda în mod special domeniul IA sau învățământul superior. ... 9. Strategia de Securitate Cibernetică a României Strategia de Securitate Cibernetică a României 2022-2027 stabilește repere de dezvoltare și coordonare la nivel național, pentru asigurarea securității cibernetice a infrastructurilor care sunt considerate critice pentru securitatea națională, buna guvernare, respectiv pentru maximizarea beneficiilor cetățenilor, mediului de afaceri și ale societății românești, în ansamblul ei. Totodată, menționează Inteligența Artificială printre principalele domenii tehnologice cu potențial de creștere economică în
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
mediului de afaceri și ale societății românești, în ansamblul ei. Totodată, menționează Inteligența Artificială printre principalele domenii tehnologice cu potențial de creștere economică în anii următori (în contextul industriei 4.0), dar și ca potențial factor de risc la adresa securității cibernetice și a drepturilor omului. În același timp, Inteligența Artificială este utilizată și în scopul îmbunătățirii mecanismelor de securitate cibernetică. Astfel, cele două domenii - Inteligența Artificială și Securitatea Cibernetică - au o arie de intersecție consistentă, în baza căreia conlucrează pentru asigurarea
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
potențial de creștere economică în anii următori (în contextul industriei 4.0), dar și ca potențial factor de risc la adresa securității cibernetice și a drepturilor omului. În același timp, Inteligența Artificială este utilizată și în scopul îmbunătățirii mecanismelor de securitate cibernetică. Astfel, cele două domenii - Inteligența Artificială și Securitatea Cibernetică - au o arie de intersecție consistentă, în baza căreia conlucrează pentru asigurarea funcționalității tehnologiei la parametri de performanță ridicată. ... 10. Strategia națională de apărare a țării Strategia națională de apărare a
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
de tip start-up dezvoltă soluții de IA, după cum poate fi extras și din raportul Techcelerator, ce indexează cele mai promițătoare start-up-uri românești din acest domeniu, cele mai multe activând în zona de fintech, sănătate și securitate cibernetică. (-) Brevete Un indicator suplimentar al inovării se referă și la cererile de brevet depuse la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM). Conform INS, în 2020 au fost depuse 817 cereri de către solicitanți români, din care 259 de
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
consecință, pot fi identificați atât factori sociali, cât și juridici, după cum urmează: ● factori sociali: consimțământul informat pentru utilizare, siguranță și transparență, protecția și confidențialitatea datelor; ● factori juridici: siguranța și eficacitatea sistemelor de IA, răspunderea în caz de eșec, securitatea cibernetică, drepturi de proprietate intelectuală; ● lipsa unei strategii coerente care să mapeze dezvoltarea IA în România. Într-o proporție considerabilă, aceiași factori considerați a limita dezvoltarea de IA în România sunt menționați și de reprezentanții mediului de afaceri, cu accent pe
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
la resursele pentru IA incluse în platforma ERRIS, posibilitatea de programare online pentru utilizarea resurselor, asigurarea transparenței informațiilor despre resursele existente pentru IA și serviciile disponibile. *76) Inclusiv prin programele Euro HPC, Digital Europe Programme în direcții precum super-computere, securitate cibernetică, competențe digitale avansate și utilizarea pe scară largă a tehnologiilor digitale, toate cu relevanță sporită din perspectiva infrastructurii 5G în România. *77) Centre de date și infrastructură pentru IA de tip one-stop-shop (de exemplu Cluster Power Data Center) *78) Atât
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
europene prin instrumente/programe europene de consolidare a industriei europene de apărare. M 5.2.25. Dezvoltarea capabilităților de prevenire, depistare și contracarare a amenințărilor și factorilor de risc generați de IA la adresa securității naționale, atât pe palierul securității digitale, a infrastructurilor cibernetice critice esențiale, cât și în planul combaterii interferențelor informatice ostile *105) De exemplu, în cadrul Planului Național de Combatere a Cancerului *106) Cf. Programului de Guvernare 2021-2024: boli cardiovasculare, diabet zaharat, cancer pulmonar, colorectal, cancer de sân, de col uterin
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
Se vizează inclusiv promovarea unei piețe de muncă pentru absolvenții de doctorat în domeniul IA *127) Măsura urmărește conectarea cercetării în IA la nivel național cu provocările societale naționale și regionale (de exemplu, dezinformare, energie ecologică, sănătate, securitate alimentară sau cibernetică). Susținerea dezvoltării de sisteme de IA pentru probleme clar identificate (de exemplu, optimizarea activității porturilor comerciale de la Dunăre și Marea Neagră, dezvoltare de unelte IA împotriva dezinformării). *128) Autoritatea de reglementare a IA va avea și rol de monitorizare
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
Economiei, Antreprenoriatului și Turismului Serviciul de Telecomunicații Speciale; Ministerul Afacerilor Interne Măsura 5.2.25. Dezvoltarea capabilităților de prevenire, depistare și contracarare a amenințărilor și factorilor de risc generați de IA la adresa securității naționale, atât pe palierul securității digitale, a infrastructurilor cibernetice critice esențiale, cât și în planul combaterii interferențelor informatice ostile Ministerul Afacerilor Interne Obiectivul specific 6.1. Asigurarea cadrului de guvernanță pentru dezvoltarea IA Măsura 6.1.1. Crearea unui cadru instituțional de guvernanță, în conformitate cu prevederile AI Act și ale altor
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]