3,011 matches
-
furanozic se numesc furanoze. La aldoze structura piranozică se formează prin stabilirea punții de oxigen între C -1 și C -5, iar structura furanozică rezultă prin stabilirea punții de oxigen între C -1 și C -4: 80 La cetoze structura ciclică piranozică se formează prin stabilirea punții de oxigen între atomii de carbon C-2 și C-6, iar structura furanozică prin stabilirea punții de oxigen între atomii de carbon C -2 și C -5: În soluție se stabilește un echilibru
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
stabilirea punții de oxigen între atomii de carbon C-2 și C-6, iar structura furanozică prin stabilirea punții de oxigen între atomii de carbon C -2 și C -5: În soluție se stabilește un echilibru la care concentrația formei ciclice favorizată energetic este mult mai mare decât a celei aciclice; de exemplu, o soluție apoasă de glucoză conține 99,9974% formă ciclică, pe când forma cu grupare carbonil liberă este într-o proporție de numai 0,0026%, fapt care explică absența
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
atomii de carbon C -2 și C -5: În soluție se stabilește un echilibru la care concentrația formei ciclice favorizată energetic este mult mai mare decât a celei aciclice; de exemplu, o soluție apoasă de glucoză conține 99,9974% formă ciclică, pe când forma cu grupare carbonil liberă este într-o proporție de numai 0,0026%, fapt care explică absența anumitor reacții specifice aldehidelor. Prin ciclizarea ozelor și formarea hidroxilului glicozidic, devine asimetric și atomul de carbon carbonilic, ceea ce face posibilă existența
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
timp, atingând la echilibru valoarea (*) = + 52,70: mutarotația se poate deci observa ca o descreștere a rotației optice a * anomerului sau ca o creștere a rotației optice a * anomerului la valoarea de echilibru. Structurile de perspectivă ale ozelor Formele structurale ciclice propuse de Tollens sunt denumite formule de proiecție; acestea sunt simple și clare, dar nu respectă unghiurile de valență și distanțele interatomice, legăturile care formează puntea de oxigen fiind anormal de lungi, nu redau poziția exactă a grupărilor hidroxil. Aceste
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
reprezentări ciclul piranozic sau furanozic este imaginat perpendicular pe planul hârtiei, atomul de oxigen aflându-se în spatele acestui plan, la distanța cea mai mare de observator. Legăturile dinspre observator se trasează cu o linie îngroșată. Substituienții care apar în formulele ciclice la dreapta catenei carbonice, se plasează în spatele planului ciclului, iar prin convenție se scriu dedesubt; substituienții care apar în formulele de proiecție la stânga catenei carbonice, se găsesc plasați în fața planului ciclului, iar prin convenție se scriu deasupra acestuia. Din aceste
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
furanozică. În soluție se crează un echilibru dinamic între cei cinci izomeri: forma liniară carbonilică și cei patru anomeri * și * piranozici și furanozici. Structura spațială. Conformațiile ozelor Formulele de perspectivă introduse de Haworth redau mai clar și mai intuitiv structura ciclică a ozelor, dar nu corespund pe deplin realității deoarece toți atomii ciclului se află în același plan, ceea ce este aproximativ corect pentru furanoze, dar inexact pentru piranoze. Ca și la hexan, ciclurile piranozice, pot exista în două conformații fără tensiune
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
carbon C2 C4 adoptă o poziție ecuatorială. Între cele două conformații se stabilește un echilibru mult deplasat spre stânga, adică spre conformerul normal, forma "scaun" fiind cea mai stabilă. Pentru ușurința reprezentării, formulele ozelor se scriu în mod curent liniar, ciclic sau în perspectivă în funcție de proprietățile care urmează a fi scoase în evidență. Astfel în reacțiile specifice grupării carbonil se utilizează de obicei formulele aciclice, pe când la scrierea oligoși poliglucidelor se utilizează formulele ciclice de perspectivă. 2.5.3. Proprietăți fizice
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
ozelor se scriu în mod curent liniar, ciclic sau în perspectivă în funcție de proprietățile care urmează a fi scoase în evidență. Astfel în reacțiile specifice grupării carbonil se utilizează de obicei formulele aciclice, pe când la scrierea oligoși poliglucidelor se utilizează formulele ciclice de perspectivă. 2.5.3. Proprietăți fizice ale ozelor Ozele sunt substanțe solide, cristaline, incolore, cu gust dulce, ușor solubile în apă datorită numeroaselor grupări hidroxil, greu solubile în alcool și insolubile în eter și cloroform. În mediu puternic acid
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
alcooli, fenoli, amine, etc., cu formare de compuși numiți glicozide (glicozizi) sau heterozide. Astfel glucoza, tratată la cald și în prezență de HCl, cu alcool metilic, formează * și * metilglucozide; Formarea și separarea celor doi anomeri constituie un argument pentru structura ciclică a ozelor și o dovadă a reactivității mărite a hidroxilului glicozidic: eterul glicozidic hidrolizează mult mai ușor decât eterii formați de restul grupărilor hidroxil, mult mai rezistenți la hidroliză. Din exemplu de mai sus se poate deduce că glicozidele sunt
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
și se transformă în cazul pentozelor în furfural, iar în cazul hexozelor în hidroximetil furfural. În acest caz are loc eliminarea intramoleculară a trei molecule de apă, conform reacțiilor: Furfuralul și derivații săi se condensează cu diferiți fenoli și amine ciclice formând compuși colorați, care servesc la diferențierea hexozelor de pentoze și a aldozelor de cetoze. 2.5.5.Reprezentanți ai ozelor Cele mai importante oze pentru organismul animal sunt triozele, pentozele și hexozele, întâlnite în general sub formă de esteri
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
glucozamina intră în structura heparinei (anticoagulant sanguin), a acidului hialuronic din țesutul conjuctiv și a streptomicinei. Galactozamina este o ozamină naturală care intră în structura acidului condroitinsulfuric din cartilagii: se mai găsește în unele poliglucide animale, precum și în glicolipide. Polialcoolii ciclici (ciclite sau ciclitoli) Cei mai răspândiți ciclitoli sunt cei cu șase atomi de carbon în moleculă formați printr-o reacție de aldolizare intramoleculară din metilpentoze sau hexoze. Mai importanți sunt quercitolul și inozitolul. Inozitolul are opt izomeri dintre care cel
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
căror natură chimică depind și proprietățile lipidelor. 3.2.1. Acizii grași Acizii grași care intră în structura lipidelor sunt acizi monocarboxilici cu formula generală R-COOH și număr par de atomi de carbon (4 32), cu catena liniară, ramificată sau ciclică, saturați sau nesaturați. Unii acizi grași conțin în catenă și gruparea hidroxil. 3.2.1.1. Clasificare În funcție de natura radicalului legat de funcțiunea carboxil, acizii grași pot fi clasificați astfel: saturați -acizi grași liniari nesaturați saturați acizi grași hidroxilați nesaturați
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
grași conțin în catenă și gruparea hidroxil. 3.2.1.1. Clasificare În funcție de natura radicalului legat de funcțiunea carboxil, acizii grași pot fi clasificați astfel: saturați -acizi grași liniari nesaturați saturați acizi grași hidroxilați nesaturați -acizi grași ramificați -acizi grași ciclici Acizii grași liniari saturați intră în constituția lipidelor animale și vegetale, unde se găsesc în proporții variate.Acizii grași liniari saturați corespund formulei generale: CH3-(CH2)n-COOH în care ” n " este un număr par cu valori între 2 32
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
fi saturați sau nesaturați. Acizii hidroximiristic, hidroxipalmitic, hidroxiarahic și lanoceric se găsesc în lanolină. Acidul ricinoleic este prezent în uleiul de ricin. Pentru organismul animal sunt importanți acizii cerebronic și hidroxinervonic care intră în constituția lipidelor cerebrale (cerebrozide). Acizii grași ciclici Prostaglandinele (P.G.) sunt acizi grași superiori nesaturați, hidroxilați care conțin 20 atomi de carbon și un ciclu pentagonal între atomii de carbon 8 și 12. Acești acizi grași provin teoretic de la acidul prostanoic. Prostaglandinele au fost denumite după locul unde
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
țesutului adipos la nivelul căruia inhibă lipoliza și anulează astfel efectul stimulator al unor hormoni asupra acestui proces( ACTH, TSH, glucagon, adrenalină). Prostaglandinele au acțiune și asupra metabolismului unui mediator chimic de o deosebită importanță și anume AMP-ciclic (adenozin monofosfatul ciclic) prin intermediul căruia influențează lipoliza și reglează activitatea unor hormoni. De asemenea, prostaglandinele micșorează aciditatea gastrică și au rol important în reproducere (stimulează ovulația). Această diversitate de acțiune duce la presupunerea că, prostaglandinele constituie un sistem de legătură între hormoni și
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
la baza procesului de râncezire a grăsimilor. In organism, oxidarea acizilor grași este principalul proces generator de energie pentru celula animală. 3.2.2.Alcoolii din structura lipidelor În structura lipidelor naturale întilnim alcooli alifatici cu sau fara azot, alcooli ciclici, mono sau polihidroxilici. 3.2.2.2. Alcoolii alifatici fără azot Glicerolul sau propantriolul este alcoolul trihidroxilic component principal al gliceridelor și al multor lipide complexe: 1 Glicerolul formează esteri cu acizii organici, cît și cu cei anorganici, cu rol
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
cu 18 atomi de carbon din structura unor lipide complexe, din diferite țesuturi animale: În țesutul cerebral și medular, alături de sfingozină se află și dihidrosfin gozina, derivatul său saturat: In regnul vegetal se intalnește fitosfingozina: 3.2.2.3. Alcooli ciclici polihidroxilici Inozitolul este un alcool ciclic polihidroxilic și anume hexa-hidroxi ciclohexanul. În strucrura lilpidelor complexe, numite inozitolfostatide, intră un izomer al acestuia, mezoinozitolul: 3.2.2.4. Alcooli policiclici monohidroxilici. Sterolii Sterolii sunt alcooli policiclici care fac parte din clasa
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
structura unor lipide complexe, din diferite țesuturi animale: În țesutul cerebral și medular, alături de sfingozină se află și dihidrosfin gozina, derivatul său saturat: In regnul vegetal se intalnește fitosfingozina: 3.2.2.3. Alcooli ciclici polihidroxilici Inozitolul este un alcool ciclic polihidroxilic și anume hexa-hidroxi ciclohexanul. În strucrura lilpidelor complexe, numite inozitolfostatide, intră un izomer al acestuia, mezoinozitolul: 3.2.2.4. Alcooli policiclici monohidroxilici. Sterolii Sterolii sunt alcooli policiclici care fac parte din clasa steroidelor și au la bază structura
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
sărurile lor reprezintă produși finali catabolici ai metabolismului colesterolului, dar peste 90% din cantitatea secretată zilnic în intestin (20 30 g) este iarăși resorbită și transportată prin vena portă la ficat, de unde sunt din nou secretați în bilă. Acest proces ciclic se numește ciclul enterohepatic al acizilor biliari și prin el se asigură reutilizarea continuă a acestora de către organism. 3.3. Lipide simple Lipidele simple sunt componente principale ale lipidelor de rezervă, formate din trei elemente (C,H,O) și care
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
nesaturat Inozitolfosfatida (monofosfoinozitida) O Inozitolul poate fi esterificat în pozițiile 1, 3, 4, cu 1 3 molecule de acid fosforic, rezultând mono , di sau trifosfați ai inozitolfosfatidei ce aufost identificați în țesutul nervos: În creier a fost izolată o disfosfoinozitidă ciclică: În micobacterii s-au identificat inozitolfosfatide cu structură mai complexă, care pe lângă constituienții menționați, mai conțin molecule de oze legate de inozitol sau de acid fosforic. Inozitolfosfolipidele sunt răspândite în mușchi, creier, ficat, celule nervoase, având rol important în transporul
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
a acestora, spre deosebire de catena principală, care este comună pentru toți aminoacizii. Aminoacizii din structura proteinelor naturale se numesc proteinogeni, aceștia fiind răspunzători pentru multe din proprietățile fizice și chimice ale proteinelor. Clasificarea aminoacizilor are în vedere natura radicalului R (aciclic, ciclic), felul și numărul grupă rilor funcționale: 4.1.1.1. Aminoacizi aciclici Aminoacizi monoamino-monocarboxilici Acești aminoacizi au o singură grupare amino și o singură grupare carboxil având un caracter chimic neutru. Radicalul R este de natură alifatică nepolar, cu caracter
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
caracter acid pronunțat: De la acești aminoacizi provin aminele lor, asparagina și glutamina, considerate deasemenea aminoacizi: Aminoacizi diamino-monocarboxilici Acești aminoacizi au o bazicitate crescută datorită prezenței celei de a doua grupări amino. Dintre aceștea fac parte: 4.1.1.2. Aminoacizi ciclici Aminoacizii aromatici au ca reprezentanți: Aminoacizi heterociclici Catena laterală a acestor aminoacizi este formată dintr-un heterociclu cu azot (pirol, indol, imidazol): Aminoacizii proteinogeni mai pot fi clasificați în funcție de polaritatea radicalilor R în patru clase principale: a) aminoacizi cu radicali
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
o hexapetidă-720. 4.2.2. Clasificarea peptidelor În funcție de numărul de aminoacizi constituienți peptidele se subîmpart în oligopeptide (2 10 aminoacizi) și polipeptide (10 100 aminoacizi. Clasificarea peptidelor mai poate fi făcută și în funcție de structura lanțului polipeptedic în: liniare, ramificate și ciclice. În funcție de proveniență peptidele pot fi vegetale, animale, bacteriene. Nomenclatura chimică a peptidelor derivă de la denumirile aminoacizilor componenți, în ordinea în care se leagă, începând cu aminoacidul care are gruparea amino intactă, la care se adaugă terminația "il" și terminând cu
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
din organism, fiind transportor și donator de hidrogen. Glutationul manifestă un efect de protecție a enzimelor HS-dependente sau formează complexe cu unele enzime; prin aceste proprietăți glutationul are o acțiune antiinfecțioasă și antitoxică. Octapeptide. Ocitocina și vasopresina Acestea sunt octapeptide ciclice cu structuri asemănătoare: Vasopresina Cele două octapeptide sunt secretate de lobul posterior al hipofizei și manifestă proprietăți hormonale. Ocitocina stimulează contracția musculaturii netede a uterului și a glandelor mamare, iar vasopresina crește presiunea sanguină și este antidiuretică. 4.3. Proteine
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
pozițiile 2', 3' și 5' ale ribozei și 3' și 5' ale deoxiribozei. Între mononucleotide H3PO4 stabilește legături 3', 5' fosfodiesterice între două pentoze vecine: 5.1.3. Bazele azotate În structura acizilor nucleici intră două tipuri de baze azotate ciclice: bazele pirimidinice, care derivă de la pirimidină: bazele purinice, care derivă de la purină: 222 Bazele pirimidinice în structura acizilor nucleici se întâlnesc frecvent următoarele baze pirimidinice: Citozina (C), uracilul (U), timina (T). Bazele purinice din structura acizilor nucleici sunt adenina (A
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]