3,274 matches
-
Cuvîntul judelui era dus la îndeplinire. Cu toate acestea, proprietarii nu s-au oprit aici: Dar stăpînii ce-mi făcea? Ei, mări, nu se-nvoia. Pricina pe ce d-avea? Pe cel mic de cîrlior, Berbecul, doamne, crescut Pe mila ciobanilor, În coada tăciunilor. Motivul enigmatic al conflictului ne transportă direct în mit. Și de data aceasta pretextul nu este economic: nu mulțimea turmelor, ca în Baltagul ori în diverse variante mioritice; ci acel „mic de cîrlior” crescut din mila oierilor
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
tainei și descoperirea adevărului: Și ce semne că-mi găsea? Găsea-n pieptu-i soarele, Luminà cu razele; Găsea în spate luna, Luminà cu lumina; Între cei doi d-albi umerei Lucea doi luceferei. Recunoașterea semnelor, inclusiv a fraților, domnitor și cioban, a fost hotărîtoare în fața scaunului de judecată. Semnele sunt aceleași, de pe vestmîntul lui Dumnezeu, din colindul cules de Sabin Drăgoi, dar și din compoziția portretului uman al păstorului mioritic. Am spune că judecata s-a încheiat; a izbîndit un anume
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Krșna l-a îndemnat pe Arjuna, aflat într-o situație dilematică, să acționeze pentru împlinirea legii universale (Drahma), ca finalitate a împăcării supreme; dincoace s-a pronunțat, cu discreție, tot o divinitate, dar mai apropiată, chiar familiară, în chip de cioban bătrîn care a slujit la oi pînă la albire. Alt parcurs îi este dat celuilalt păstor, asasinatul „pe-un picior de plai”. Poartă vestimentație comună, cu soare, lună și luceferei, deci se supune aceleiași jurisdicții mitice, dar partenerul de dialog
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
doi sori” și cu „Două paloșe-ntr-o teacă”; cu intenția de a-l sensibiliza după dorință pe tiranul prea temător să nu-și piardă tronul. Pe măsură ce șoaptele se îndesesc, acesta vede amenințarea cîrligelor și a vîslelor abătîndu-se asupra lui: Ciobanii lui Dobrișean Sunt boieri ca de divan, În toiege răzimați Și-n caftane îmbrăcați. Bacii lui poartă cîrlige, Tot cîrlige de argint, Cum n-am văzut pe pămînt, Nici în lume de cînd sunt. În capul cîrligelor, În josul belciugilor, Cîte-o
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Îi găsea domnești odoare: Sfînta lună, sfîntul soare, Iar în cei doi umerei, Găsea doi luceferei. S-a produs mutația de imagine probatorie în favoarea susținerii dreptului familial la domnie, eventual prin rotație; nu idealizarea păstoritului, ca în colindul despre Dumnezeu cioban. Relația dintre domnie și ciobănie, ca trepte ierarhice în cadrul patronatului și al mitului, intră în declin sub semnul vremurilor noi și ale divanului. B. Lumea lui Telepinus Fenomenul Telepinus este mai general; nu trebuie căutat numai sub forma vegetaționismului trecut
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
tare le blestemà: «- Rîndunele, curve rele, Unde vara veți varà, Acolo să nu iernați. Să vă duceți cîte nouă, Să vă-ntoarceți cîte două!». Și te Domn bun veselește. În alt colind, l-am surprins pe Dumnezeu în chip de cioban suferind la oi și blestemînd; aici pare a fi agricultorul în rolul lui Telepinus, de zeu vegetațional: aceeași stare deplorabilă, atîta cît îi este dat colindei să relateze, a cîmpului devenit inaccesibil, fără ritualurile și muncile de trebuință. Încercarea de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cu disperare de moarte. Adrian Fochi nu le include în marele său corpus de variante, pe motivul, plauzibil pentru unii, că sfera religiosului nu ar îngădui extindere spre lumea păstorească. Dar dacă l-am întîlnit pe Dumnezeu în chip de cioban, de personaj prototip în breaslă, ne putem aștepta ca și Sfînta Fecioară să rescrie secenariul Maicii Bătrîne. Este o lege mai presus de toate legile. Schema peregrinării, formulele de dialog, dezvăluirea cu discreție a sfîrșitului persoanei victimizate cunosc tratamente comune
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de țară. În mod curios, Berbecul și-a adjudecat, cu timpul, spațiul acvatic. Domeniul lui este marea primordială în mișcare genezică; se arată totdeauna disponibil s-o înfrunte cînd se anunță momentul insurecțional. O face în favoarea omului, mai precis a ciobanului (păstorului „ne-mioritic”), în ipostaza lui „voinicească”. Interesantă mi se pare și schimbarea formală a rolurilor, în cazul de față fiind vorba de inițiativa celui care preia conducerea dialogului. Cerbul fabulos, stăpîn pe cîmpuri și livezi, lansează provocarea cu adresă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
fabulos, stăpîn pe cîmpuri și livezi, lansează provocarea cu adresă la Făt-Frumos „Dar voinicul Voinea/Pe cerb l-auzea...”), considerat, în limbaj mitic, de aceeași statură eroică. În colindele cu tematică marină și păstorească, de tipul celor care interesează aici, ciobanul declanșează ostilitățile cu marea. El se întrece în cuvinte și în laude, pentru că se simte sub ocrotirea celor doi (berbeci năzdrăvani de data asta), care-i sar în ajutor la consemnul știut. Iată un text integral și tipic pentru conflictul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Și oile s-or strănge, Șî eu li-o purcede P-un picior de munte, La stîna bătrînă, D-înde iarba-mi crește, Jos îmi putrezește, Șî ti-oi veselește!. Într-o variantă, Dunărea este aceea care se mînie pe ciobanul orgolios și mîndru de berbecii lui năzdrăvani: - Dalb di-un păcurar, Nu țî-i țîie frică Că iău ț-oi neca Fruntea oilor, Cam pă jumătate, Cam p-a treia parte? Dalb di-un păcurar Din gură-mi grăia: -Nu mi
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
brînză. Mai era și mielul de Paște. Ca bărbînță o pofteau personajele lui Sadoveanu, cu un boțișor de mămăligă, la care se adăuga bucata de porc bine rumenită într-un hîrb de ceaun. Cu brînză de bărbînță l-au întîmpinat ciobanii de pe Ceahlău pe Voievodul Ștefan, cînd urca pe munte în căutarea legendarului bour alb. Așa se închină starostele păstorilor în fața domniei: „Poftim sănătate luminăției tale, Doamne: și să guști, măria ta, din fruptul oilor noastre”. Vodă s-a supus numaidecît
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
conjuncturale; dar este vorba de una aleasă din mulțime, pentru darul ei de vestitoare și de călăuză, „năzdrăvană” și cunoscătoare. Turma întreagă se comportă ca un factor benefic întru ambianță și atmosferă. Asemenea mulțimii unui sat, alaiul vine la semnele ciobanului, dobîndite prin meșteșug și inițiere, să se veselească ori să jelească. Vrăjmașului îi rămîne să respecte ultima dorință a pribeagului. Și totul se păstrează în marginile normalului. Biciul îl pune pe bou în mișcare, calul este iuțit cu varga; numai
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
nu are acces orice ins din marea colectivitate. Ochiul exersat reține datele necesare, ca să nu spun esențiale: „Către Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, într-adevăr a făcut popas mai la vale, pe toloacă, asemenea turmă cum o prubuluia nevasta. Cînd ciobanii s-au mișcat spre crîșmă, au sosit din urmă și stăpînii, în număr de trei. Da - da! Unul era pe un cal negru țintat și purta căciulă brumărie. Acela a dat poruncă pentru rachiu ș-a cinstit pe ciobani. A
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Cînd ciobanii s-au mișcat spre crîșmă, au sosit din urmă și stăpînii, în număr de trei. Da - da! Unul era pe un cal negru țintat și purta căciulă brumărie. Acela a dat poruncă pentru rachiu ș-a cinstit pe ciobani. A cerut o litră deosebită și pentru ceilalți doi tovarăși. Aflîndu-se de față și părintele Vasile, l-a poftit și pe sfinția sa să guste un păhărel. Părintele Vasile nu s-a pus împotrivă, văzîndu-i oameni cumsecade, și crîșmarul i-a
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
fondului mioritic. Să reținem o afirmație lămuritoare a lui Eugen Lovinescu, unul dintre marii admiratori ai poemei: „Dacă ar fi pus mîna pe baltag, pe lîngă milioanele dispărute fără urmă în noaptea timpului, s-ar mai fi pierdut încă un cioban”. Miorița ar fi devenit, poate, asemenea oricărei balade eroice din folclorul românesc, iar păstorul - un șablon literar - dacă s-ar fi dovedit un bun mînuitor de baltag. Mai este invocată cunoscuta teză a lui Emil Cioran din Schimbarea la față
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de „curte feudală”, devine cosemantic cu Magna Mater și cu Maica Domnului prin lamentațiile prilejuite de pierderea fiului, ucis ca Om, ca ostaș, ca pelerin ori ca „plantă”. Datorită polisemantismului mitologic, trăsăturile personajului își incifrează înțelesurile locale (mitul vegetației, povestea ciobanului, a ostașului) și se universalizează: mama ce-și caută fiul pierdut în urma unei întîmplări năprasnice. Suntem în măsură să definim Miorița în două moduri. Este vorba de un mod istorico-structural: sistem de texte integrate și transparente și de altul tipologic
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în studiul introductiv pentru intensificarea comparatismului în abordarea textelor mioritice. Pe această cale se deschid mari perspective, depășindu-se cadrul strîmt al autohtonismului. De regulă, valoarea textului se pune pe seama unui motiv decupat din ansamblul compozițional, cum ar fi „testamentul ciobanului” sau frica de strigoi sau unde și cînd se produce asasinatul, determinat de conflicte obișnuite. Alegoria „moartea-nuntă” trece drept o contrafacere, un viciu de improvizație datorat poetului Vasile Alecsandri. În viziunea comparatistă, alegoria are șansa să treacă pe primul plan
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
comuniști s... se poarte aberant. În prim...vara anului 1942, un responsabil comunist a hoț...riț s... Înființeze Într-o zon... montan... din Muntenegru o ferm... de animale copiat... dup... sovhozurile sovietice. A desemnat În acest scop o brigad... de ciobani, administratori și inspectori! Un atac al cetnicilor și al italienilor a pus cap...ț acestei inițiative cel putin premature. Deși Încetinelile, deficiențele și atrocit...țile nu se cuvin minimalizate deloc, ele nu trebuie, În schimb, s... pun... sub semnul Întreb
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
suprafețele degradate prin pășunat intens, apar frecvent grupări de obsigă (Bromus tectorum), peliniță (Artemisia austriaca), laptele câinelui (Euphorbia stepposa) și multe alte plante ruderale (nefurajere) urzica (Urtica urens), urzica moartă (Urtica dioica), sărăcica (Salsoa ruthenica), laptele câinelui (Euforbia cyparissis), traista ciobanului Capsella bursapastoris), nalba (Nalva pusilla), scaiul (Eryngium campestre), brusturul (Arctium lappa), spinul (Carduus acanthoides), pălămida (Cirsium arvense),etc. 2.VEGETAȚIA INTRAZONALĂ. 2.1. Vegetația luncii Bahluiului; în amonte de Cotnari prezintă specii mezofile și hidrofile, dezvoltate pe soluri aluviale în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Karnak nu exista în ochii secolului al XVIII-lea, nici preistoria (primul desen paleolitic, un os pe care erau gravate două căprioare, a fost descoperit în 1834, iar în 1879 frescele de la Altamira au fost desconsiderate, fiind socotite înșelătoria unui cioban). Pentru filosofii care au inventat arta și gustul, "copilăria istorică a umanității" își avea leagănul natural în Atica. Kant, ca și Nietzsche mai târziu, pleacă de la postulatul Greciei originare, pilon al demonstrațiilor sale. Și Marx, în elogiul nostalgic al "stadiului
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
a evidențiat figurarea în roman a unei părți din biografia românească a scriitorului; acest nume aparține istoriei familiei lui Eliade, în sensul că "unchiul Mitache" fusese șoferul "colonelului Sideri", în Primul Război Mondial 151). Basmul Siminei despre ursita feciorului de cioban ("Ursita, soarta sau destinul omului, răspunse prompt Simina ca la o lecție. Fiecare om se naște lângă o stea, cu norocul lui"152) aduce în discuție ideea existenței umane ca dublul uneia astrale 153, dublul celest al oamenilor din trecut
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
paradisiac, îl cuprinde dorul de părinți și se întoarce - L. Șăineanu le găsește echivalente în alte culturi (pp. 247-252): Un prim și cunoscut exemplu este acela al lui Ulysse scăpat de vraja zânei Kallypso. O legendă boemă narează despre un cioban care, rătăcindu-se, e condus de către un pitic într-un palat strălucitor. La întoarcere află că zăbovise acolo o sută de ani. O altă poveste din Tirolul italian cu care basmul muntean are evidente filiații ne relatează despre un cioban
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
cioban care, rătăcindu-se, e condus de către un pitic într-un palat strălucitor. La întoarcere află că zăbovise acolo o sută de ani. O altă poveste din Tirolul italian cu care basmul muntean are evidente filiații ne relatează despre un cioban care găsește sub o stâncă o grădină încântătoare; aici, o femeie îl primește ca grădinar. Întorcându-se acasă din pricina dorului care-l cuprinsese, descoperă că n-a stat doar câteva săptămâni, așa cum credea, ci două sute de ani. Același motiv al
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
românești, Bucureștiul a apărut și s-a dezvoltat pe un teritoriu de veche locuire, după cum demonstrează descoperirile arheologice. Dar prima menționare documentară datează din 20 septembrie 1459, ca reședință domnească a lui Vlad țepeș. Denumirea se trage de la un legendar cioban Bucur. A devenit capitală permanentă a țării Românești la mijlocul secolului al XVII-lea, iar din 1862, după Unirea Principatelor, este capitala României. Treptat ajunge un însemnat centru manufacturier și comercial, apoi industrial, nod de transport etc. În prezent este cel
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
în stîncă“, dar nu se poate explica prezența grecilor în aceste teritorii. Geografii susțin această etimologie arătînd că Parîngul, ca masiv glaciar tipic, este plin de forme stîncoase grele și de adîncituri prăpăstioase, după cum o dovedesc toponimele Groapa Mîndrii, Căldarea Ciobanului, Gaura Mohorului, Jezeru, Găuri, Zănoaga, Căldarea Setei, Căldarea lui Murgoci, Gropu etc. Au fost făcute apropieri de unele apelative din Italia de sud: farango, farancu, varanku, varranca, barranku, barancu, vrancu etc., toate cu sensuri apropiate de „groapă, scobitură“. Acestea ar
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]