4,347 matches
-
se află în niște ostroave, și nu poate nicicum să se întîlnească cu oamenii din lumea asta. Călugării aceștia trăiesc numai din ceea ce le-aduc cioarele. De aceea, cînd lipsesc vara cioarele, ele-s duse ca să-și facă datoria lor. Ciocan Cine nu apucă ciocanul de coadă, îi cade greu la inimă. Ciocănitoare Cînd s-aude ciocănitoarea bătînd în plop (mai cu seamă), nuc etc., și în casa stă pînului cu grădina e vreun bolnav, e semn că se va însănătoșa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ostroave, și nu poate nicicum să se întîlnească cu oamenii din lumea asta. Călugării aceștia trăiesc numai din ceea ce le-aduc cioarele. De aceea, cînd lipsesc vara cioarele, ele-s duse ca să-și facă datoria lor. Ciocan Cine nu apucă ciocanul de coadă, îi cade greu la inimă. Ciocănitoare Cînd s-aude ciocănitoarea bătînd în plop (mai cu seamă), nuc etc., și în casa stă pînului cu grădina e vreun bolnav, e semn că se va însănătoșa. Cioplitură Cine cioplește lemne
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
gătej sau vreasc pînă se strînge o gră madă mai mare, apoi un oarecare îi dă foc, zicîndu-se că aceasta e lumînarea mortului. Dacă vrei să moară cineva, fă-i cu lumînare furată de la mort. Moartea are unelte de cosaș: ciocan, nicovală, coasă și gresie. (Gh.F.C.) Mortul din familie spurcă mai mult decît mortul străin. (Gh.F.C.) Femeile care gătesc mortul pentru groapă sînt necurate, nu au voie să gătească mîncarea de pomană. Ele trebuie să se spele cu agheasmă și să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ața ce leagă la gît cămașa; locul de îmbinare a grinzilor chiper - piper chirci (a) - a rămîne pipernicit chiscui (a) - a piui chisoi - pisălog de lemn chișcar - țipar chită - mănunchi de fire întoarse chitie - tichie, căiță cioacă - stăncuță cioareci - ițari ciocan - cocean ciocoti (a) - a ciripi cir - terci, zeamă ciucălău - cocean ciuchi - șuviță de păr, buclă ciucură - plin ciumă - persoană urîtă și rea ciupăi (a) - a îmbăia copilul ciutură - găleată de scos apa din fîntînă cîntători - zori cîrcîi (a) - a orăcăi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Lucian Giurchescu și l-a convins să mă angajeze la Teatrul de Comedie, în locul ei (avea cancer la sîn și trebuia să se pensioneze); m-am simțit excelent acolo, pe strada Măndinești, dar nu am rezistat mult, deoarece eram între ciocan și nicovală (Silvestru, cu care începusem colaborarea la "România literară" și Giurchescu). Păcat!... Apoi, împrietenindu-mă cu Ovidiu Moldovan, care locuia atunci chiar în Teatrul Național, într-o cabină, am avut ocazia să fiu, foarte des, în preajma tuturor interpreților primei
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
se însoțește cu mîntuirea. Reacțiile personajului sînt mai tulburătoare decît însăși imaginea beatitudinii, neînțelese altfel decît cu puterile gîndului: "Apostol Bologa se făcu roșu de luare-aminte, și privirea i se lipise pe fața condamnatului. Își auzea bătăile inimii, ca niște ciocane, și casca îi strîngea țeasta ca și cînd i-ar fi fost mult prea strîmtă și îndesată cu sila. O mirare neînțeleasă îi clocotea în creieri, căci în vreme ce pretorul înșira crimele și hîrtia îi tremura între degete, obrajii sublocotenentului de sub
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
de sticlă, își scoate lama pe nevăzute și curmă dansul corpurilor, într-o înaintare și mai lentă, deși de neperceput pentru martorii la scenă. Și încă de cîteva ori, fiindcă ăla nu pare să simtă nimic și continuă să dea ciocane, poate băutura l-a imunizat la orice durere. Deoarece sesiza un oarecare dezechilibru de forțe între pumnii ăluia și briceagul fratelui, uneori îi punea ăluia în mînă un cuțit sau chiar o bărdiță găsită pe undeva prin spatele barului. În
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
avea asupra lui. Cînd tatăl, cu mintea și ochii scăldîndu-se în băutură, căuta cea mai fragilă făptură din preajmă pe care să-și antreneze picioarele și cureaua, fiul mai mare se punea în calea lui și uneori îi trăgea cîteva ciocane, așa, ca să-l trezească sau măcar să-l imobilizeze pînă cel mic ar fi în siguranță. Atunci Radu era silitor la școală și avea prieteni cuminți. După treaba cu fratele, a ajuns la concluzia că școala nu te protejează și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
dovedind că vrea și știe, îl orientează în actul intromisiunii. Cea mai bună poziție pentru intromisiune Mulți băieți cred că singura poziție în care se face dragoste e cea care-l așază perpendicular pe fată, ca și cum ar sparge asfaltul cu ciocanul pneumatic. De fapt, când se află în plină erecție, sexul băiatului indică foarte bine direcția penetrării. Mai ales când face dragoste pentru prima dată, partenera lui trebuie să stea în așa fel, încât Muntele lui Venus să fie cu adevărat
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
și incapabil de a ține o familie; Ivan tabacul s-a răzgândit pur și simplu; în timp ce Asanache invocă certurile intervenite între ei și care au fost în măsură să-i schimbe părerea. Mult mai ciudat pare motivul invocat de Teodor Ciocan. Aceasta susține că nu se poate căsători cu Anastasia Diamandi întrucât îi miroase gura. Logodnica se apără, negând că ar suferi de o astfel de patimă, dar bărbatul nu cedează și logodna se des face. motive le celor patru fete
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
o hârtie în două, desface și îmbină jucării de asamblat, deșurubează jucării cu filet, face biluțe din plastilină, apucă creionul între degetul mare și arătător, sprijinindu-l pe mijlociu, face o tumba cu ajutor; ▪ la 4 ani, copilul bate cu ciocanul cinci piese cilindrice fixate într-un suport, completează un incastru cu trei forme, taie cu foarfecele, sare de la o înălțime de aproximativ zece cm, lovește mingea cu piciorul în timp ce aceasta se rostogolește spre el, merge pe vârfuri, aleargă zace pași
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
și mușcat de câini asmuțiți/ de acest târâie-brâu cu capul de lut" etc. Toate contribuie la configurarea unei atmosfere sumbre, colorate expresionist, pe care cititorul este undeva invitat, prin intermediul adresării directe, să o trăiască la cote halucinante: "Tu numeri clipele, ciocanele de plumb/ lovind în ceasuri, în timp ce carnea/ prinsă-n cuie revarsă frigul/ spaimei și râul sângelui cel roșu" (Stropul nesfârșit de ploaie). În ciuda potențialului anxiogen al temelor și simbolurilor recurente (cum spuneam, de regulă expresioniste: "umbra/ mai deasă decât norul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Cele câteva anticipări fulgurante ale viitoarei "nebunii" poetice marca Șerban Axinte sunt totuși demne de semnalat: "Rezum această boală/ printr-un mare piron/ înfipt în nebunia mea.// Acesta poate fi singurul meu răspuns./ O revanșă a celor câteva zeci de ciocane,/ o adevărată zestre carnală a binelui/ după botezul absolutizant al destinului". Pragurile Apeiron (Editura Outopos, Iași, 1999) este deja un pas înainte. Dacă nu i-au atenuat cu totul impulsul livresc, greu de controlat înainte, contactele biografice și culturale făcute
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
avea să remarce câțiva ani mai târziu "Albina românească", în cuprinsul unui foileton serial, a fost destul de greu "a îndupleca pe tineri la învățarea manufăpturilor și se poate zice că prin osteneală herculică s-au pus în mâna lor un ciocan pentru lucrul făurăriei; căci, din vechime, moldo-românul se îndeletnicea numai cu arme, lucrarea pământului sau păstoria, lăsând toate artele și îndeletnicirile manufăpturii, ca și romanii, străinilor și sclavilor, care aici se reprezentau prin țigani"33. Chiar în cuvântul de deschidere
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de cuie și a alteia de unelte. Diversificarea producției, proces menit să asigure piața internă cu instrumentarul agricol strict necesar (sape, cazmale, hârlețe, pluguri, fierărie pentru mori, osii pentru trăsuri etc.), era concepută prin valorificarea mijloacelor hidraulice, a apei și ciocanelor, sporind astfel rentabilitatea întreprinderii, cu economii consistente de timp și de forță de muncă. Pornind de la premisa existenței capitalului fundamental, el își concentra atenția asupra celui lucrător, încredințat fiind că lesne ar fi găsit "părtaș în țări străine cu capitaluri
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
sarea, s-ar putea economisi cu folos însemnător pentru agricultura sau economia patriei"20. Raționamentele sale, chiar dacă n-au ispitit imediat pe vreun întreprinzător 21, vor fi fost avute în vedere de antreprenorul de atunci al salinelor moldave, postelnicul Constantin Ciocan, care, achiziționând din străinătate un remorcher și opt șlepuri, a deschis în primăvara anului 1858 seria curselor de transport al sării pe Siret, însă numai de la Călieni și Vadul Roșca până la Galați 22. Restul drumului, respectiv distanța între Tg. Ocna
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
plus, transporturile pe apă erau parțial sustrase caracterului nesigur și periodic al cărăușiei dependente de proprietarul de moșie, de starea timpului, a drumurilor ș.a. În pofida unor asemenea avantaje, transportul organizat al sării pe apă inaugurat în Moldova de postelnicul Constantin Ciocan nu a luat amploarea așteptată, menținându-se și în cursul următorilor ani la limitele inițiale. Pentru ambarcațiunile utilizate în asemenea transporturi, Siretul era navigabil de la vărsare doar până la Călieni și Vadu Roșca, unde antreprenorul își avea magazii de sare, confecționate
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
prospecțiunilor, pe durata a 15 zile, în cuprinsul celor două ținuturi, prin porunci speciale transmise autorităților locale de a i se pune la dispoziție un număr de patru-șase lucrători, cu uneltele și materialele necesare (cazmale, drugi și pene de fier, ciocane etc.), precum și un car sau două, pentru transportul probelor de rocă la Iași. În propria-i opinie, profitul economic realizat prin "descoperirea stâncilor mai compacte în apropierea capitaliei" i se înfățișa cu atât mai sigur și mai mare cu cât
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în număr necesar de șase. Duritatea mare a stâncilor de dolomită, descoperite atât la Movila lui Purcel, cât și la Brădicești, Delenii-Ciortești, Tomești și în alte locuri, simplificând procesul prelucrării pentru obținerea pavelelor "cu fețe naturale", prin utilizarea doar a ciocanelor (nu și a dălților), reducea sensibil și costul operațiunii, după exemplul deja amintit de montanist și verificat în cazul pavării "politiei" Cernăuți. Dar, mai preciza semnatarul raportului, în eventualitatea impunerii de către beneficiari, Departament sau Eforie, a utilizării diversificate după dimensiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
dimensiuni și profile a materialului extras din pietrărie, atunci, pe lângă cei șase băieși menționați, exploatarea reclama un surplus de personal și dotări, respectiv patru tăietori de pietre cubice și un fierar, cu toții aleși, ultimul "mai cu samă ghibaci în oțelitul ciocanelor", plus un număr precizat de unelte specifice (ciocane, dălți, colțari, cazmale, drugi și pene de fier). Cea dintâi urgență, devansând toate aceste solicitări, consta însă în trimiterea de-îndată la fața locului a unui număr de 20 de salahori pe
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
atunci, pe lângă cei șase băieși menționați, exploatarea reclama un surplus de personal și dotări, respectiv patru tăietori de pietre cubice și un fierar, cu toții aleși, ultimul "mai cu samă ghibaci în oțelitul ciocanelor", plus un număr precizat de unelte specifice (ciocane, dălți, colțari, cazmale, drugi și pene de fier). Cea dintâi urgență, devansând toate aceste solicitări, consta însă în trimiterea de-îndată la fața locului a unui număr de 20 de salahori pe zi, ceruți de montanist pentru a executa "trei
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de "maestrul băieșilor, Peter Ducik", el suplimenta comenzile de materiale necesare în exploatare, cerând între altele: 5 ocale de oțel de Lemberg spre a fi utilizat în "oțelirea uneltelor", 3 ocale de praf de pușcă necesar pentru sfărâmarea stâncilor, 2 ciocane mari (numite muchioaie) și 4 stânjeni lemne de ars pentru facerea cărbunilor necesari la fierărie, material pe care sugera a fi luat din pădurea învecinată Brădicești, aparținând de moșia mănăstirească Bunești 16. Totodată, în cuprinsul unui amplu raport înaintat în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
mai mare decât la Tarcău, solicita ca remunerația lucrătorilor să fie asemănătoare, indiferent de forma finită a materialului destinat pavării: pietre cubice și, respectiv, pietre naturale cu patru fețe. Cele dintâi se ciopleau cu dalta, celelalte se pregăteau doar cu ciocanul, având avantajul trăiniciei sporite comparativ cu materialul adus de la Tarcău și, paradoxal, având un preț de cost mai scăzut. Utilizarea de până atunci a "bolovanilor de Bistrița" în pavarea străzilor dincolo de faptul că devenea "hurducătoare" pentru trăsuri era de natură
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
dovedește prin tradițiile poporene, prin părăsitele gropi vechi de pe muntele numit Ferul, prin locurile fabricei vechi și a<le> zgurei, ce se văd în apropietul sat Catergași și din împregiurare cum că, de vreo câțiva ani, s-au dezgropat un ciocan și un ilău, fiecare greu ca de 50-70 ocă, cum și din niște clești mari, după cum se întrebuințează în fabrici de fer; se dovedește că locuitorii vechi, numai în urmarea unei invazii dușmane, poate că a tatarilor, aceste obiecte grele
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
venit de 87.801 franci sau 7.525 galbeni și anume: din produsele 17.598 cântare = 774.312 oca fer-crud, din cari s-au produs 388.388 oca fer ceaun-vărsat; însă, celelante 385.924 oca fer-crud s-au dat la ciocane, spre producerea drucilor de fer, de unde iarăși au rămas un câștig cel puțin de 50.000 franci = 150.000 lei. Deci, esti și dovedit că proprietarii de astăzi <ai> acestei fabrici de fer, încă de vreo 25 de ani erau
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]