2,426 matches
-
ca exemple ale tezei deja enunțate. Prin construcțiile sale estetice, autorul Sonetelor sugerează că tragedia nu se grefează numai pe dualități de situație (destin nefast), de sentimente (natură scindată) sau de orgolii (hybris intempestiv), ci și pe tensiunea culturală, pe ciocnirea ferventă a mentalităților colective. Personajul tragic shakespearian este mereu (și) prizonierul unui interval mentalist, ale cărui contradicții insolvabile îl depășesc. El nu-și poate asuma schizoidia culturală și, ultimativ, se prăbușește, sub presiunea ei covîrșitoare. În Hamlet, mai acut decît
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
a mișcărilor de stînga). Numele societății vine de la generalul roman Fabius Maximus, poreclit "Cunctator"/ "Temporizatorul", datorită strategiei sale de hărțuire a armatei cartagineze conduse de Hannibal și de amînare a confruntării militare propriu-zise. Aidoma lui "Cunctator", fabienii nu urmăreau o ciocnire politică directă cu inamicii conservatori, consi derînd, invers și, desigur, mult mai adecvat decît Marx, că instituțiile capitaliste nu-și atinseseră încă apogeul dezvol tării în Anglia proaspăt industrializată. Ei mizau, dimpotrivă, pe lupta lentă, de "educare" treptată a maselor
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
contextul unui nou tip de război, războiul așa-zicînd "cultural", unde confruntările rămîn insidioase și perfide. Omul (post)modernității, micul burghez dependent de liniștea și confortul postindustrializării (ca Wilt), nu mai are posibilitatea de a le evita și ajunge angrenat în ciocniri pe care, intrigat, nu le recunoaște ca aparținîndu-i. Avem aici o remarcabilă prefigurare a lumii începutului de mileniu trei, aruncată de Sharpe în joc în 1979! cu nedisimulată lipsă de pretenții și sofisticare. El e doar un maestru al impro
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
din București), inițial piesă-metaforă, transformată ulterior într-una realistă, după mărturisirile autorului („La început a fost proiectul unei piese scurte: un director general primește în audiență un ins care se dovedește a fi propria sa conștiință. Conflictul se hrănea din ciocnirea din ce în ce mai violentă dintre cei doi, insul-conștiință - într-un adevărat rechizitoriu - acuzându-și interlocutorul de fapte reprobabile. În final, directorul îngrozit că asemenea fapte ar putea fi divulgate îl ucide”) și Goana (1978) aduc în prim-plan responsabilitatea față de familie, culpabilitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287570_a_288899]
-
și îl constrânge pe neamț să stea de vorbă de la egal la egal cu el, „dezertorul”. Vorbele pe care i le spune, când rămân doar ei doi, vin și de la un soț ofensat, și de la un patriot revoltat. Înfruntarea devine ciocnire între două forțe beligerante, e o părticică din războiul în curs, frontul fiind strămutat lângă o masă cu sticle și pahare pline, într-o casă aparent pașnică, de mahala. Duelul verbal scoate la iveală o trăsătură sufletească a lui Silvestru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
rece”. Începând cu Prima Criză a Berlinului (1947-1948), războiul din Coreea (1950-1953) și până la A Doua Criză a Berlinului (1957-1962), „criza rachetelor” din Cuba (octombrie 1962) și războiul american din Vietnam (1965-1975), această a doua etapă este zguduită de numeroase ciocniri violente între cei doi mari poli sistemici. Dacă în Prima Criză a Berlinului SUA se regăseau oarecum în aceiași parametri strategici ai politicii externe gândite în prima etapă a „războiului rece”, odată cu războiul din Coreea, acești parametri se schimbă și
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
apăra o balanța de putere existentă (și configurată de politica de îngrădire), declarându-se informal păstrătorii acesteia. Particularitatea esențială a acestei perioade și a întregului „război rece” în ansamblu este tocmai faptul că între cele două superputeri nu există o ciocnire militară directă propriu-zisă. De asemenea, nu există confruntări - nici măcar indirecte - între cei doi poli sistemici pe teritoriul vreunuia dintre ei. Confruntările se petrec pe teritoriul unor terți și prin intermediul acestora. Războiul din Coreea și, mai târziu, războiul din Vietnam sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sistemului internațional, de regulă în zonele în care sferele de influență ale celor două superputeri se întâlnesc sau în zonele strategic vizate de ambele state: Cuba, Asia de Sud-Est etc. „Criza rachetelor” din Cuba a fost cea care a determinat iminența unei ciocniri directe între cele două superputeri. Posibilitatea atât de clară a unei ciocniri cu potențiale efecte catastrofice pentru întregul sistem internațional a conferit o perspectivă diferită asupra confruntării de ambele părți ale balanței, ducând la o înțelegere extrem de serioasă între cele
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
celor două superputeri se întâlnesc sau în zonele strategic vizate de ambele state: Cuba, Asia de Sud-Est etc. „Criza rachetelor” din Cuba a fost cea care a determinat iminența unei ciocniri directe între cele două superputeri. Posibilitatea atât de clară a unei ciocniri cu potențiale efecte catastrofice pentru întregul sistem internațional a conferit o perspectivă diferită asupra confruntării de ambele părți ale balanței, ducând la o înțelegere extrem de serioasă între cele două superputeri - absența intervenției reciproce în sfera de influență a celeilalte. Această
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
conflictelor. Această concepție realistă asupra sistemului internațional se potrivește în foarte mare măsură cu modelul mesei de biliard, în care sistemul internațional este privit ca o masă de biliard pe care evoluează statele, asemenea unor bile de biliard, între care ciocnirile sunt neregulate și inevitabile. Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu ȘCOALA ENGLEZĂ A RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE Introducere Raționalismul s-a conturat ca o linie distinctă de reflecție și cercetare a relațiilor internaționale în mediile academice din Marea Britanie, începând cu anii ’60 și continuând
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
instituțiilor, politica internațională produce rezultate suboptimale pentru toți cei implicați (Jervis, 1999, pp. 45-47). Din acest punct de vedere, cei care se diferențiază cel mai radical de neoliberali sunt neorealiștii ofensivi, care apreciază că natura constrângătoare a mediului internațional și ciocnirea preferințelor statelor în ceea ce privește rezultatele limitează drastic măsura în care conflictul poate fi redus prin politici alternative fezabile (Ibidem, p. 62). Neorealiștii defensivi se situează undeva între aceste două poziții: există situații în care conflictul nu este necesar, însă mai puține
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
prăbușirea sistemului bipolar și conflicte ce implică clivaje și identități culturale sunt mai dificil de soluționat prin compromis, unii experți au lansat ipoteza potrivit căreia, în viitor, sursa primară a conflictelor va fi cultura, iar confruntarea va lua forma unei „ciocniri a civilizațiilor”, adică a comunităților definite religios și etnic (Levy, 2003, p. 16). Un alt aspect intens cercetat la acest nivel a fost predispunerea regimurilor politice, fie ele democratice sau autoritare, de a declanșa și purta războaie (vezi Graham, 1986
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sau cum va arăta el?” nu s-a ajuns la un consens. În legătură cu acest subiect, comunitatea academică a produs o gamă largă de studii avansând scenarii și alternative la sistemul internațional pentru toate gusturile și categoriile, provocând astfel o adevărată „ciocnire a perspectivelor” (Hughes, 1994, pp. 411-422). Fără a ne pronunța definitiv asupra acestei întrebări complexe, vom încerca în continuare să prezentăm o serie de perspective asupra viitoarei ordini mondiale și să explorăm principalele trăsături și tendințe care se manifestă pregnant
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Pamela Aall (eds.), Turbulent Peace: The Challenge of Managing International Conflict, United States Institute for Peace Press, Washington, D.C. Hughes, Barry B. (1994), Continuity and Change in World Politics: Clash of Perspectives, Prentice Hall, New Jersey. Huntington, Samuel P. (1998), Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale, Antet, Bucuești. Huntington, Samuel P. (1999), „The Lonely Superpower”, Foreign Affairs, 78 (2), martie-aprilie. HYPERLINK "http://www.mtholyoke.edu/acad/intrel/pol116/ikenberry.htm" Ikenberry, G. John (2001), „Getting Hegemony Right”, The National Interest, 63
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
fi mai religioși, mai puțin mercantili și mai puțin consumatoriști. Vor căuta mai multă hrană pentru suflet, pentru că vidul spiritual va crește. Sensul vieții pierde teren în favoarea sensului nimicului. Lumea se Paris Hilton-ifică. Totuși, vor fi și surprize: conflicte neașteptate, ciocniri religioase, dezbateri aprinse pe tema mediului, descoperiri științifice ș. a. Inteligența și imaginația oamenilor vor crește continuu, asta și ca urmare a provocărilor mediului, dar și a succeselor neurologiei. Internetul va deveni mai enervant, bisericile și centrele de cult, în general
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
d. Iată doar cîteva dintre caracteristicile actualului sistem capitalist, alături de care persistă o serie de întrebări, cum ar fi: Poate fi privatizat totul?; Este a treia cale una de durată?; Este ecologismul noua stîngă?; Globalizarea atenuează sau agravează așa-zisa "ciocnire a civilizațiilor?; Poate Islamul crea și impune o alternativă la tipul de societate capitalist?; Este posibilă respectarea unei etici a afacerilor globale? Cînd pînă și sufletele devin mărfuri, într-o lăcomie fără margini, fața hîdă a capitalismului își arată colții
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
funcție a performanței. Din acest punct de vedere, după Administrația Bush, era americană a lui "Fiți ca noi!" nu se va mai întoarce. Americanii înșiși se întreabă " Cine suntem?", întrebare devenită ti-tlul unei cărți a lui Samuel Huntington, cel cu Ciocnirea civilizațiilor, carte ce seamănă bine cu Mîndra lume nouă profețită de Aldous Huxley acum 70 de ani. Statele Unite se confruntă într-o competiție globală a ideilor, ale cărei reguli nu mai sunt cele trasate de Carl von Clausevitz. Iar competiția
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
A war like no other, Random House, New York, 2005; Hayek Friedrich von, Constituția libertății, Institutul European, Iași, 1996; Hayek Friedrich von, Capitalismul și istoricii, Humanitas, București, 1998; Holbrooke Richard, To End a War, Random House, New York, 1998; Huntington Samuel P., Ciocnirea civilizațiilor, Antet, București, 1998; Huntington Samuel, Who are we? The challenges to America's national identity, Simon and Schuster, New York,2004; Held David (coord), Transformări globale. Politică, economie și cultură, Polirom, Iași, 2004; Hurduzeu Ovidiu, Sclavii fericiți, Timpul, Iași, 2005
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
a fost creșterea concurenței pe piața forței de muncă, scăderea salariilor și, prin aceasta, creșterea competitivității economiei engleze. Teoria lui Malthus se afla în centrul controverselor generate de revizuirea legii săracilor, controverse ce au degenerat nu o dată în conflicte și ciocniri violente. Nu este, prin urmare, câtuși de puțin surprinzător că Darwin a ajuns să citească cartea lui Malthus despre populație. Mai puțin plauzibil este, ținând seama de dezbaterea publică a momentului, că aceasta i-ar fi căzut în mână întâmplător
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
uniformitarianismul lui Lyell și Darwin. Această influență a făcut ca o ipoteză precum cea a fizicianului Luis Alvarez, publicată în colaborare în 1989, despre extincția în masă a dinozaurilor ca urmare a efectelor pe care le-a avut asupra atmosferei ciocnirea Pământului cu un asteroid acum aproximativ 65 de milioane de ani, să fie respinsă la început de aproape toți paleontologii. Este semnificativ că încă în 1985, într-un articol publicat în New York Times, formularea inițială a acestei ipoteze era privită
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
reprezentat o puternică susținere pentru ideea că momente-cheie în evoluția vieții pe pământ au fost legate de schimbări bruște și profunde ale ambianței, care, eliminând mari grupuri de ființe, au creat condiții pentru dezvoltarea explozivă a altora. (În cazul acelei ciocniri a Pământului cu un asteroid, consecința a fost dispariția dinozaurilor și dezvoltarea rapidă a unei mari varietăți de specii de mamifere superioare.) Își croiește astfel drum o nouă abordare în cercetarea evoluției vieții, o abordare care face posibilă explicarea unor
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
care a fost elevul lui Dobzhansky, chiar mai importantă decât sugestia că știința darwiniană vine în întâmpinarea unei concepții mai înalte despre Creație pare să fie sublinierea distincției dintre credința religioasă și știință, o distincție care exclude din capul locului ciocnirea dintre ele. În contrast cu știința, care cercetează natura, religia „abordează scopul și semnificația lumii și a vieții omului, relația adecvată a oamenilor cu Creatorul lor și cu toți cei din jur, valorile morale care exprimă și guvernează viețile oamenilor“. Religia, subliniază
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
importanță pînă la declanșarea primului război mondial, conflict ale cărui origini imediate aveau rădăcini profunde în proble-mele balcanice. Din nefericire pentru locuitorii balcanici, în perioada mișcărilor de eliberare națională, teritoriile lor au devenit centrul atenției internaționale, ceea ce a dus la ciocnirea și intrarea în contradicție a intereselor imperiale din ce în ce mai dinamice ale Marii Britanii, Franței și Rusiei. Ulterior, nou unitele Germania și Italia au intrat și ele în luptă. Pe la începutul secolului al douăzecilea, Imperiul Habsburgic, ca și cel Otoman se confruntau cu
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
reforme în armată. Temîndu-se atît de revolta creștinilor cît și de opoziția musulmanilor, Selim și-a schimbat radical politica. În locul împăcării sîrbilor, el s-a decis să-i nimicească, ordonîndu-i lui Hafiz Pașa, guvernatorul Nišului, să pornească împotriva acestora. Prima ciocnire importantă dintre trupele sîrbești și o armată regulată otomană a avut loc în august 1805. Victoria sîrbilor marchează începutul revoluției lor în adevăratul sens al cuvîntului. În bătălia aceasta sîrbii nu luptau împotriva unei forțe musulmane rebele, ci a trupelor
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
în est și Grahovo în nord-vest. În 1831 și 1832, încercările de a pune stăpînire pe Podgorica au eșuat, chiar dacă Poarta era într-o postură militară precară datorită conflictului din aceeași perioadă cu Egiptul. În 1842, după o serie de ciocniri locale asemănătoare, ambele părți au fost de acord ca Grahovo să rămînă teritoriu neutru. De-a lungul acestei perioade, Petru s-a confruntat cu un întreg lanț de revolte ale clanurilor. El a plecat în 1837 în Rusia ca să informeze
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]