2,061 matches
-
globale, mult mai extinse, generează utilizarea lui în domenii extrem de variate și fără delimitări preliminare ale semnificatului. Definită frecvent ca știință a contextului, pragmatica distinge diferite tipuri de context, sau, altfel spus, diferite niveluri de structurare a contextului: a) context circumstanțial corespunde mediului fizic imediat al vorbitorilor (locul, timpul, natura comunicării); supranumit și context factual, existențial sau referențial, acesta include identitatea interlocutorilor, împrejurările fizice locul și timpul discursului, tot ce poate face parte din studiul indexicalității care e obiectul pragmaticii; b
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
adevărul este singura rațiune de-a fi a unei dări de samă de orice natură"344. 4.4.3. Polemistul Lectura articolelor eminesciene relevă ipostaza unui polemist redutabil, a unui pamfletar cu verb virulent și condei percutant, angajat în campanii circumstanțiale precise, și cu o bună cunoaștere a realităților politice românești: "Nestânjenit de nici un fel de inhibiții, polemistul Eminescu are incontinența verbală a unui cazan sub presiune, care face brusc explozie. El știe, cu o vorbă aplicată de Lovinescu pamfletarului Arghezi
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în paginile Timpului și oglindesc implicarea din ce în ce mai accentuată a jurnalistului în text. Ponderea raporturilor de coordonare și a celor de subordonare variază, în funcție de finalitățile demersului jurnalistic și de necesitățile și articulațiile logico-semantice ale textelor. Dintre subordonate, remarcăm ponderea însemnată a circumstanțialelor cauzale și temporale, în consonanță cu intențiile explicative și perspectivele diacronice ale jurnalistului. 5.1.2. Nivelul frastic (enunțul) Cel de-al doilea nivel al analizei sintactice are în vedere nivelul frastic al structurilor desemnate generic în lucrările de sintaxă
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
1967. George-Ștefan COMAN 95 II. După produs 1. - unități (parți ale informației relativ circumscrise); 2. - clase (ansamble de unități cu proprietăți comune); 3. - relații (legături Între unități); 4. - sisteme (structuri organizate); 5. - transformări (schimbări, modificări, tranziții); 6. - implicații (extrapolări, conectări circumstanțiale). III. După conținut 1. - figural (concret sau amintite ca imagine percepută); 2. - simbolic (compus din semne); 3. - semantic (semnificativ-verbal); 4. - comportamental. Fiecare dintre cele 5 x 6 x 4 = 120 (combinații nerepetabile din cele trei ansamble formatoare (fiecare cubușor din
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
practică. George-Ștefan COMAN 95 II. După produs 1. - unități (parți ale informației relativ circumscrise); 2. - clase (ansamble de unități cu proprietăți comune); 3. - relații (legături Între unități); 4. - sisteme (structuri organizate); 5. - transformări (schimbări, modificări, tranziții); 6. - implicații (extrapolări, conectări circumstanțiale). III. După conținut 1. - figural (concret sau amintite ca imagine percepută); 2. - simbolic (compus din semne); 3. - semantic (semnificativ-verbal); 4. - comportamental. Fiecare dintre cele 5 x 6 x 4 = 120 (combinații nerepetabile din cele trei ansamble formatoare (fiecare cubușor din
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
frază, în funcție de intenționalitatea comunicării; - sintaxa propoziției și a frazei: predicatul și propoziția subordonată predicativă, subiectul și propoziția subordonată subiectivă, atributul și propoziția subordonată atributivă, complementul direct și propoziția subordonată completivă directă, complementul indirect și propoziția subordonată completivă indirectă, complementele circumstanțiale de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop; propozițiile circumstanțiale de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop, condițională, concesivă, consecutivă; - enunțul, fraza; relaționarea părților de propoziție în propoziții și a propozițiilor în fraze, în funcție de intenționalitatea
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
propoziția subordonată predicativă, subiectul și propoziția subordonată subiectivă, atributul și propoziția subordonată atributivă, complementul direct și propoziția subordonată completivă directă, complementul indirect și propoziția subordonată completivă indirectă, complementele circumstanțiale de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop; propozițiile circumstanțiale de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop, condițională, concesivă, consecutivă; - enunțul, fraza; relaționarea părților de propoziție în propoziții și a propozițiilor în fraze, în funcție de intenționalitatea comunicării; rolul elementelor de legătură în frază; contragerea unor propoziții în părțile
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
de pionierat pe care Pavel Ruxăndoiu l-a consacrat dimensiunii metaforice a acestor unități 157, e de semnalat îndeosebi sinteza lui Cezar Tabarcea, care a realizat o clasificare "logico-semantică" a proverbelor, distingând în cadrul lor cinci "tipare simple" (implicativ-calitativ, implicativ-obiectiv, actanțial, circumstanțial și comparativ) și alte cinci "combinate", adică derivate din primele 158. Însă asemenea considerații ocupă un loc relativ redus în economia lucrării, care se concentrează mai mult asupra invariantelor semiotice din cadrul textemelor decât asupra productivității lor semantice în cadrul textelor propriu-zise
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de "discurs repetat" îl constituie un verb, care e supus unor operații de determinare ce ar putea fi descrise prin intermediul claselor de funcții sintactice (determinare obiectivă: a face cu ou și cu oțet; determinare atributivă: a se face leu-paraleu; determinare circumstanțială: a o lua pe arătură etc.). În această privință, precizăm că, deși prezentarea de față are în vedere determinarea elementelor din cadrul unităților discursului repetat, aceste unități pot alcătui, la rândul lor, obiectul unei determinări "în bloc" (de ex.: Și-a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
punct de vedere semantic, o clasă lexicală care se compune doar din nominale cu trăsăturile [+Animat] [+Uman]. Nu întâlnim niciodată în această poziție un subiect deja determinat, deoarece calitatea sau acțiunea pe care o desemnează verbul aferent reprezintă o trăsătură circumstanțială, și nu una inerentă subiectului: "A (se) face B" acum, nu întotdeauna, iar faptul că "A (se) face B" nu constituie o condiție pentru existența lui A. Prin urmare, textemele eventive vizează niște proprietăți contingente, accesorii ale lui A, pe
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
nu afecteze nucleul unității textemice, care se compune, de obicei, din verbe, nume predicative și determinanți obiectuali (obiect direct, obiect indirect etc.). În schimb, elemente substituibile în cazul unei reîncadrări "forte" sunt, de regulă, subiectul (agentul) textemului și feluritele determinări circumstanțiale ale verbului. În funcție de natura componentei substituite, reîncadrarea "forte" poate fi divizată în actanțială și circumstanțială. 2.4.1. Reîncadrarea "forte" actanțială se caracterizează prin substituirea subiectului textemului cu subiectul coreferentul. Un exemplu concludent în această privință îl constituie modulațiile afirmației
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
determinanți obiectuali (obiect direct, obiect indirect etc.). În schimb, elemente substituibile în cazul unei reîncadrări "forte" sunt, de regulă, subiectul (agentul) textemului și feluritele determinări circumstanțiale ale verbului. În funcție de natura componentei substituite, reîncadrarea "forte" poate fi divizată în actanțială și circumstanțială. 2.4.1. Reîncadrarea "forte" actanțială se caracterizează prin substituirea subiectului textemului cu subiectul coreferentul. Un exemplu concludent în această privință îl constituie modulațiile afirmației lui Cațavencu potrivit căreia industria română e admirabilă, e sublimă, putem zice, dar lipsește cu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cu desăvârșire" (Mihai Cucerzan, 23.04.2010, http://www.pntcdcluj.ro/2010 /04/23/comunicat-de-presa-23-04-2010-activitatea-consilierilor-locali/); "Poliția română e sublimă, dar lipsește cu desăvârșire" ("vlutic", 02.06.2010, http://vlutic.blogspot.com/2010/06/politia-romana-e-sublima-dar-lipseste.html). 2.4.2. Reîncadrarea "forte" circumstanțială se caracterizează prin substituirea componentelor circumstanțiale din cadrul textemului cu acelea importate din coreferentul său. Dintre textemele caragialiene, favorizat pare să fie, din acest punct de vedere, După lupte seculare care au durat treizeci de ani... (Cațavencu, O scrisoare pierdută), care
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
2010, http://www.pntcdcluj.ro/2010 /04/23/comunicat-de-presa-23-04-2010-activitatea-consilierilor-locali/); "Poliția română e sublimă, dar lipsește cu desăvârșire" ("vlutic", 02.06.2010, http://vlutic.blogspot.com/2010/06/politia-romana-e-sublima-dar-lipseste.html). 2.4.2. Reîncadrarea "forte" circumstanțială se caracterizează prin substituirea componentelor circumstanțiale din cadrul textemului cu acelea importate din coreferentul său. Dintre textemele caragialiene, favorizat pare să fie, din acest punct de vedere, După lupte seculare care au durat treizeci de ani... (Cațavencu, O scrisoare pierdută), care face în mediul virtual obiectul unor
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
despre reîncadrarea absolută parțială, în cadrul căreia o parte a textemului este reîncadrată în mod "absolut" (literal), pe când cealaltă parte alcătuiește obiectul unei reîncadrări "forte", adică al unei substituții. Astfel, în reactualizarea textemului caragialian menționat, întâlnim adeseori mostre de reîncadrare "forte" circumstanțială, în care se schimbă doar locativul, iar subiectul enunțului rămâne neamțul: "Ne-am întrebat ce căuta neamțul în Mexic și ne-a răspuns chiar el" (Toma Roman Jr., în Jurnalul Național, 22.09.2006, http://jurnalul. ro/stire-jurnalul/antipudibonderia-11712.html
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
mai multora). EXPOZIȚIA / EXPOZIȚIUNEA - este partea de început a unei acțiunii; - este o punere în temă asupra (1) locului; (2) timpului; (3) împrejurărilor în care va avea loc acțiunea; (4) unul sau mai multe motive care declanșează acțiunea. (!!) prezența complementelor circumstanțiale corespunzătoare: de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop. - sunt prezentate personajele (toate sau o parte dintre ele); - pregătește dezvoltarea acțiunii. INTRIGA / CONFICTUL - este baza subiectului operei literare epice sau dramatice; - faptele importante care determină cursul acțiunii;motivele
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
a crea iluzia realității, mijloc folosit însă adesea" ca în Călătorule lui Gulliver, ca o momeală spre a-l atrage pe cititor într-o situație improbabilă sau incredibilă oare este fidelă realității" într-un sens mai profund decât sensul pur circumstanțial. Realismul și naturalismul, în dramă sau în roman, nu sânt altceva decât mișcări literare sau literar-filozofice, convenții, stiluri, cum sânt și romantismul sau suprarealismul. Deosebirea dintre ele nu corespunde celei dintre realitate și iluzie, ci deosebirii dintre diferitele concepții despre
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
dispariția acestuia, sub un frumos și emoționant titlu: Moartea lui Horațio . Succinta evocare stă sub semnul unui prim enunț definitoriu: "Vladimir Streinu a fost, în splendida pleiadă de spirite alese a literaturii interbelice, un arbitru al eleganței critice . Elogiul - deloc circumstanțial - are încărcătura unei prețuiri reale: "Vorbind în numele unui principiu de echilibru, intervenția lui păstra timbrul măsurat al unor certitudini într-o bătălie unde capete înfierbântate de euforii superficiale ori de violența ideilor fanatice ale dreptei putea să ne piardă ori
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
de glucide; efortul fizic crescut; supradozarea de insulină; consumul de alcool. Cele mai multe hipoglicemii severe apar ca urmare a asocierii a doi sau mai mulți factori. La tineri se datoresc cel mai adesea necorelării aportului glucidic cu efortul fizic sau consumului circumstanțial de alcool fără un aport corespunzător de alimente. Administrarea unor doze mari de insulină în scop suicidar este extrem de rară și este întâlnită mai ales la femei, pe un fond depresiv, în condiții sociale defavorabile. Mult mai rar, hipoglicemiile severe
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]
-
prescurtări istețe și evitări dibace ale divagațiilor sterile. Trebuiau trase concluzii definitorii despre un mod de viață mai degrabă neconcludent, preocupat doar periferic de problema sensului propriu, împăcat cu incoerența și inconsecvența, extrem de adaptabil - deși mai deloc maleabil - și evoluând circumstanțial în rotocoale ample, libere de autoexigențe, asemeni fumului albăstrui emblematic pentru el. A întreba ce nu merge în viața cuiva înseamnă a situa deja posibilele răspunsuri în planul disfuncției, a oferi alegerii un teren defrișat în prealabil de întrebare până la
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de la sine peste limită, și-apoi îl susțineau în vârful brațelor vânjoase ca două coloane de piatră, însă numai cât să se pneumatizeze de aerul unei perfecțiuni extrem de fragile. El îi împănă saltul cu încredere în sine, ajustându-i apoi circumstanțial măsura exact cât era nevoie ca să nu degenereze în reprobabilul și binecunoscutul hybris monarhic. La apexul curbei extatice, în punctul de maximă instabilitate, trupul suveranei se încredința din ce în ce mai domestic unor prelungi rigidizări - redescoperite fidel cu mult mai târziu de Bernini
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
nu exista decât definit de rotirea turbionară a cuplului sub efectul emetic al eroticii; astfel fu avortată o neliniște feministă aurorală. Trebuie adăugat că, mult înainte de Ptolemeu, centrul în jurul căruia el a susținut că totul ar gravita era mult mai circumstanțial; pe mica, dar amețitor de rotitoarea planetă a lui Dedal și Pasife, ipoteza ptolemeică a centralismului universal se confunda firesc cu nenumăratele și elaboratele digresiuni ale preludiului amoros. În virtutea pasiunii pentru experiment, o timpurie și robustă variantă a teoriei relativității
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
mediu în patogenia DZ tip 1 sunt totuși, cel putin deocamdată, inconcludente, astfel încât prof. Edwin Gale, editorul șef al revistei Diabetologia poate susține într-un editorial din 2004 că dovezile în sprijinul ipotezei virale sunt în cel mai bun caz circumstanțiale (Gale și Atkinson, 2004). Alți autori sunt mai puțin pesimiști. Astfel în 2005, prof. Robert Taylor, susține că: „Nu există nici un motiv pentru a pune la îndoială ipoteza mai veche potrivit căreia infecțiile enterovirale ar putea fi frecvent asociate cu
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
Astfel, aceste combinații să aibă efecte secundare cât mai discrete, sau să fie excluse, și să lucreze sinergic, ca să nu fie simple combinări de produse. Aceste scheme terapeutice adesea nu pot fi testate pe modele animale, de aceea studii clinice circumstanțiale ar trebui puse împreună în mod sistematic. Oricum, combinațiile de terapii oferă provocări particulare, care trebuiesc depășite, inclusiv poziția etică cu privire la studiile placebo-controlate; mărimea studiilor necesare pentru a demonstra beneficiile îmbunătățite ale combinațiilor față de monoterapie. Mai mult decât atât, trebuie
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
vol tarea de HCC precum și prezența benzilor de hibridizare discrete din tumorile individuale, care indică expansiune clonală a celulelor componente. Cu toate acestea, integrarea ADN VHB nu s-a dovedit a fi indispensabilă pentru pato geneza HCC indusă viral. Probe circumstanțiale suplimentare vin de la ob ser vația că la animalele infectate cronic cu anumite Hepadnaviridae și la șoarecele trans genic în care gena VHB X, împreună cu secvențele sale de reglementare au fost intro duse, HCC se dezvoltă în absența bolii hepatice
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]