8,913 matches
-
Gheorghe Grigurcu „Cititor profesionist” aidoma oricărui critic, Adrian G. Romila meditează asupra condiției de cititor. „Profesionistul” lecturii (și aici intervine o mărturisire lirică) „are organul acela special, capabil să reacționeze puternic la claritatea de cristal a unei formulări, la atingerea catifelată a unei metafore, la intensitatea culorilor dintr- o imagine, la potențialul de viață al unei povești sau la eșafodajul complicat al ideilor în pulsația unei dialectici”. Cititorul „de ocazie” posedă doar „dimensiunea
Meditație asupra lecturii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5216_a_6541]
-
însăși), sunt asociat cu ceea ce a mai rămas din stânga. Dar în interiorul universității, mulți colegi văd în mine un dinozaur reacționar. Nu e de mirare: predau moștenirea textuală a unor europeni morți demult; am puțină toleranță pentru «autoexprimare » ca substitut al clarității; văd în efort un înlocuitor debil al realizării; îmi învăț discipolii să fie dependenți în primul rând de fapte, nu de «teorie»; și privesc cu scepticism mult din ceea ce trece azi drept învățământ istoric. După moravurile academice dominante, sunt un
Memorii de dincolo de mormânt (VI) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5226_a_6551]
-
normalitatea banalului, a cotidianului repetitiv , forțându-l însă a-și dezvălui resursele disimulate, misterul irezolvabil. Precum în pictura metafizică a lui Chirico, imaginea nudă transmite o adâncime absconsă, formele clare se arată a fi depozitarele unei vieți secrete. Cu cât claritatea formală e mai articulată, cu atât umbra sa e mai tulburătoare. Abăluță surprinde angoasa lucrurilor înseși. În loc de a-și proiecta angoasa pe cele din jur, se lasă invadat de umoarea difuză a acestora". Există comentatori care văd în Constantin Abăluță
Tristețea orfevrului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6669_a_7994]
-
popular românesc". Zicerea doinită - a cărei intimidate cunoaște aici, la Azoiței, o impresionantă bogăție de stări expresive - este împlinită de diversitatea culorilor timbrale; rafinamentul acestora, suplețea adresării, sunt susținute de valorile unui meșteșug stăpânit în mod suveran. întreaga construcție capătă claritate, coerență, o seducătoare expresivitate. în plus, în cele două opus-uri datorate lui Johannes Brahms, în sonatele în re minor și în la major, vigoarea edificării acestor creații îi reunește pe cei doi muzicieni performeri sub semnul marilor împliniri ale
La Viena și Berlin sub semnul muzicii lui Enescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6674_a_7999]
-
a fost trasată la nivelul unei structurări măiestrit formulate ce împlinește fiorul romantic al expresiei. Eduard Stan este pianistul de muzică de cameră al cărui excurs urmărește cu reală funcționalitate drumul coechipierului său; este un demers ce se plasează cu claritate în zona unei relaționări ce aduce stabilitate întregului. Nu greșesc, cred, afirmînd că, la noi, după Valentin Gheorghiu, Eduard Stan este pianistul de muzică de cameră cel mai funcțional atașat spiritului acestei prețioase zone a performanței muzicale. În acest fel
La Viena și Berlin sub semnul muzicii lui Enescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6674_a_7999]
-
cea de "vorbitor nemijlocit"), incapacitatea sa funciară de "a vedea" tabloul complet al realității. Totuși, probabil că nicăieri teza naratorului pierdut în rețeaua infinită de semne ale lumii pe care încearcă să o înțeleagă nu este pusă cu mai mare claritate ca în The Figure in the Carpet/Desenul din covor, (re)tradus, foarte recent, în limba română, la Humanitas. Scurtul roman (nuvelă, după unii) constituie un monument de ambiguitate. Publicat în 1896, textul ar putea fi lecturat și ca o
Portretul unui reflector by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6746_a_8071]
-
lui Ilie Cazane), Filip Florian (Degete mici) sau Ara Șeptilici (Dublul. Un roman), între destule altele." (pag. 21) "Tipologie laxă"? Eu aș numi-o, mai puțin eufemistic, iluzie de sistem. Paul Cernat nu e foarte clar aici. El sugerează doar claritatea, încântând auzul contemporanilor. Cum se poate ca un grup constituit ad hoc să marcheze decisiv, în timp, un alt grup, la fel de arbitrar sudat, mi-e greu să înțeleg. Tentația retro, după părerea mea, nu se judecă paușal. E o chestiune
Puncte din oficiu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6618_a_7943]
-
Setzemski (regizor). Cu expoziția Our Country, deschisă publicului pe tot parcursul festivalului, la Muzeul Național al Țăranului Român, Alex Levac, fotograful israelian câștigător al multor premii în fotografie, traversează granița vizibilă între „fotografia că document” și „fotografia de artă”, combinând claritatea și umorul instantaneelor și dovedind un interes fundamental pentru peisajul urban. Gală de închidere și desemnarea câștigătorului Festivalului de Film Evreiesc - București 2013 va avea loc joi, 24 octombrie 2013, ora 20.45, la Muzeul Național al Țăranului Român. Intrarea
Începe Festivalul de Film Evreiesc – București 2013. Vezi programul by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/66310_a_67635]
-
simte o forfotă aducătoare de echivoc, de miraj, de inefabil. Sinceritatea devoalării acestora e la originea unor pasaje memorabile: "Eu mi-am imaginat cu totul și cu totul/ altceva. Că vor fi versuri bine articulate, gândite limpede/ și enunțate cu claritate. Capabile să/ repună optimismul în drepturile/ lui naturale, să modeleze/ mințile tinere/.../ Mă uit/ în urmă/ totul pare închis/ în sine. Emoții/ strecurate-n crăpăturile stâncilor, ascunse / în carapace. Sensurile/ înfășurate-n cochilii. Totul/ s-a transformat într-o bolboroseală
Ritmuri pentru antifonările necesare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6640_a_7965]
-
în Germania. Din evocările făcute de Herta Müller, din dialogul ei cu cei doi interlocutori, s-a închegat din ce în ce mai palpabil portretul celui cu care începuse povestea scrierii romanului Atemschaukel: Oskar Pastior. Cu modestie, cu o implacabilă limpezime a ideii și claritate a frazei, fără emfază, fără patos, cu vibrația unei emoții ascunse, abia perceptibilă în inflexiunile vocii, Herta Müller a ținut, ca de altfel și în postfața romanului, să explice de ce această mare carte, îi aparține și lui Oskar Pastior, căruia
Convorbire cu HertaMüller - Foamea de adevăr și de literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6514_a_7839]
-
prin răspîndire și tocite prin abuz, șunt sterpe în sugestii și goale în consecințe. Anti-urile și isme-le și-au vlăguit prospețimea. În al treilea rînd, în ciuda voinței autorului, care caută să te convingă că termenul „antimodern“ e de o claritate răspicata, semnificația lui rămîne cețoasa și enigmatica. Antimodernul e un termen fatal echivoc, ale cărui margini se pierd în nedeterminare, chiar dacă Compagnon se străduiește să-l definească cît mai precis. {i cum orice cuvînt vag este confuz, în timp orice
Falanga inadaptaților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6545_a_7870]
-
e un termen fatal echivoc, ale cărui margini se pierd în nedeterminare, chiar dacă Compagnon se străduiește să-l definească cît mai precis. {i cum orice cuvînt vag este confuz, în timp orice cuvînt clar e steril, Compagnon alege confuzia sacrificînd claritatea, pentru a scăpa de uscăciunea noțiunilor explicate după exigențele de cavou ale principiilor logicii. În fond, cartea lui Compagnon ar fi rămas intactă în conținut dacă nu ar fi folosit niciodată termenul de antimodern, si asta fiindcă între coperțile ei
Falanga inadaptaților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6545_a_7870]
-
patru jumătăți de coală încă o dată împăturite, puse pe hărtie împrăștiat, citeț, dar fără nici o linie ori eleganță, cu un creion care se ferește să apese. Nimic nu zgîrie, în această mărturisire de-o frapantă banalitate, în fond, dar avănd claritatea, în surdină, a rugăciunilor inimii. „Ceasuri băteau, șapte, din turnuri ascuțite și... catolice/ clopotele bisericilor din Brașov/ iar eu trezit din măduva adîncă a lemnului de pădure/ coboram în strada Ciocrac la no. 8/ și pănă aproape de miezul nopții/ ședeam
Întoarcerea la viață by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6578_a_7903]
-
cu care se confruntă fetusul mult mai repede decât era posibil până acum. Un nou software folosește datele obținute cu ajutorul unui scanner cu ultrasunete 3D și adaugă culoare, textura pielii, lumini și umbre pentru a oferi o imagine de o claritate excepțională, permițând părinților să vadă fața copilului nou născut înainte să se nască. Tehnologia a fost concepută de doctorul Bernard Benoit de la Spitalul Prințesa Grace din Monaco.Medicul este renumit în întreaga lume pentru inovațiile pe care le-a adus
Noua modă în ecografia fetală: 3D și color by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/64590_a_65915]
-
a zidurilor. Undeva între ele, în 1939, apare, la Editura Casei Școalelor, cartea lui D. I. Suchianu, Amica mea, Europa. E o fotografie de buletin, făcută de cineva cu bună știință a tehnicilor perspectivei, așa încât nu simplifică, dimpotrivă, pune, cu impecabilă claritate, punctul pe i, în probleme care ne mai privesc și astăzi. Aleg, din carte, două eseuri: Voga biografiilor romanțate și Pictura literară a capitalelor. Primul definește o modă care, vai, cât a evoluat de-atunci, în sensul îngroșării indelicateților ei
Europa 3/4 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6374_a_7699]
-
văd". În fine, ca să se vindece, Șerban a înlocuit dragostea pentru Ela cu pasiunea pentru filozofie. Cu alte cuvinte, a înlocuit un drog cu altul. Studierea „apriorismului kantian" îi provoca stări de luciditate narcotică: „Erau în mine un luminiș, o claritate binefăcătoare, asemeni calmului de fulg pe care-l dă morfina". Apelul la acest tip de metafore face parte din stilistica lui Camil Petrescu. Îl vom găsi și în alte scrieri din acea perioadă ale prozatorului. În Patul lui PProcust, de
Narcotice în proza românească interbelică by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/6372_a_7697]
-
fiind pentru prima oară alăturată, neavând nimic în comun (decât violența, la ea interiorizată și hipnotică) unor poete ca Ruxandra Novac, Domnica Drumea, sau Miruna Vlada." Adevărul e că, într-adevăr, între lirismul prolix al Lindei Maria Baros și, totuși, claritatea sentimentală a celor trei tinere autoare, nu e nimic comun. De ce-ar fi meritorie premiera acestei puneri laolaltă n-am idee. După cum se rezolvă, cu văl subțire, și cazul lui Radu Vancu: Acesta, afirmă ritos Daniel D. Marin „ridică
Antologia și Stamate by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6075_a_7400]
-
de din coace... Tibul, Propertiu, Catul, - scandaloșii, - nu mai scriau ca Virgil, Horațiu, Ovidiu, - deși acesta din urmă tulburase cu lamentările lui oglinda splendidă, celebrată de Horațiu, a fântânei Blanduziei - mai splendidă, mai clară decât cleștarul, „splendidior vitro"... Prea multă claritate strică, ziceau moderniștii, „furioșii" antici, excesiv de senzoriali, cântăreții curtezanelor romane, care introduceau în literatură femeile, milioanele de săruturi și vrăbiile. Această opțiune pentru instinct, această dereglare a simțurilor nu puteau să nu placă apărătoarelor fervente ale curentelor noi de la finele
Modern ești cât nu devii clasic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6097_a_7422]
-
îndureratele coline ale Ardealului, ținutul de neuitat al copilăriei poetului. Cu Elegiile transilvane ne aflăm într-un spațiu nostalgic, al reveriei și confesiunii neliniștite, în care metafora limpezește versul, nu-l încifrează. Poetul, destul de dotat muzical, aspiră în continuare la claritate și la o puritate simplă ce învăluie imaginile suave și delicate ale unei lumi ce agonizează blând, în amintirea fermecată a locurilor natale”. Cultul naturii solare, plasticizat în aceeași manieră evocatoare, conferă legitimitate identității eului poetic ce-și caută cu
Melancolii în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4747_a_6072]
-
Sanda Cordoș s-a remarcat în ultimii ani, atât prin Literatura între revoluție și reacț iune (1999), cât și prin activitatea publicistică, drept unul dintre cei mai avizați comentatori ai literaturii sub comunism. O caracterizează, în primul rând, echilibrul și claritatea gândirii, absolut necesare când e vorba de una dintre cele mai amestecate epoci ale literaturii române. Cele două calități au ajutat-o, în fond, pe autoarea clujeană să restabilească sine ira et studio un întreg câmp de problematici, cu clarificări
Aisbergul (post)comunismului românesc by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4749_a_6074]
-
la răspândirea noii construcții. Deocamdată, aceasta mi se pare totuși inutilă și chiar derutantă. E posibil să se impună în uzul jurnalistic, dar putem spera că nu o vor accepta autorii textelor juridice, care încearcă să-și mențină stabilitatea și claritatea stilului.
Notificare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4751_a_6076]
-
neofitului. Nu o dată, poate chiar de prea multe ori, un personaj sau altul, indiferent de înalta sa calificare economică sau managerială, solicită să i se spună lucrurile pe șleau, ca unui neinițiat. Nu este vorba aici de o probă de claritate, cei implicați discută deschis, cu cinism chiar, ci de nevoia de a explicita fără apel la jargon sau tehnicalități în ce constă impasul și a aduce acest impas din planul tehnic în cel moral. Toată această stilistică alternând mersul pe
Firma și blazonul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5044_a_6369]
-
modernismul baudelairian, întărit de aporturile orientale și africane, determină declinul ireversibil al ideii de clasicitate. Condiția esențială a artei clasice, de la sculptură Antichității grecești și de la literatura latină până la arta și literatura secolului XIX, a fost frumosul, bazat pe ordine, claritate și echilibru. Ruperea alianței tipic europene dintre artă și frumusețe este opera modernismului. Și ea conduce spre o globalizare artistică cu mult înainte de aceea economico-socială din ultimele decenii. Nu doar artiștii europeni se deschid spre mirajele orientului sau spre măștile
Oh, les Beaux-Art! by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4794_a_6119]
-
Sandei Cordoș se cuvine insistat un pic. Goldiș observă corect. Nu de răceală analitică e vorba, nu de opacitate emoțională, ci de o justă măsură a lucrurilor. Justă adică umană, adică înțelegătoare, empatică. „O caracterizează, în primul rând, echilibrul și claritatea gândirii, absolut necesare când e vorba de una dintre cele mai amestecate epoci ale literaturii române. Cele două calități au ajutat-o, în fond, pe autoarea clujeană să restabilească sine ira et studio un întreg câmp de problematici, cu clarificări
Completări facultative by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4690_a_6015]
-
cu Silviu Brucan sau Bujor Nedelcovici. Nu orice nedreptate comisă unui scriitor e subiect de istorie literară. Noroc doar că episodul e izolat și că demersul lui Claudiu Turcuș nu se pierde în detalii. Prin obiectivitate, prin inteligență analitică și claritate tipologică, Estetica lui Norman Manea consacră un critic și redeschide, de data aceasta pe baze cât se poate de serioase, discuția cu privire la locul scriitorului în canonul românesc postbelic.
Singurul Norman Manea by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4421_a_5746]