KorAP: Find »[drukola/base=cler & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...62 63 64 ...161 >

4,004 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420

al puterii laice. Decretul începe: Nu putem permite nici un fel de putere de decizie în Biserică acelora a căror îndatorire este mai degrabă să execute decît să comande," și mai departe confirmă modalitatea veche de alegere a Episcopilor prin consensul Clerului și al poporului 146. În anul 535, Conciliul din Clermont 147 a decretat că un Episcop trebuie să fie hirotonit prin alegeri de către Cler și cetățeni și cu consimțămîntul Mitropolitului, fără presiuni din partea nobilimii, fără intrigi, fără constrîngere prin amenințare

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
execute decît să comande," și mai departe confirmă modalitatea veche de alegere a Episcopilor prin consensul Clerului și al poporului 146. În anul 535, Conciliul din Clermont 147 a decretat că un Episcop trebuie să fie hirotonit prin alegeri de către Cler și cetățeni și cu consimțămîntul Mitropolitului, fără presiuni din partea nobilimii, fără intrigi, fără constrîngere prin amenințare sau prin mituire; pedeapsa pentru participarea la astfel de nelegiuiri era excomunicarea din Biserica pe care candidatul voia să o conducă 148. Această temere

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
a reușit să impună în dreptul bisericesc principiul acordului regal, care devenise deja practic necesar în numirile episcopale. Renumitul canon al celui de al V-lea Conciliu de la Orléans din anul 549, care a consfințit acest principiu, a apărat, totuși, drepturile Clerului și ale poporului 151. Desigur, nu este nerațional să fie necesar acordul din partea guvernării. Dimpotrivă, cu siguranță, în conformitate cu uniunea și pacea din Biserică, aceasta își dorește ca slujitorii săi să fie acceptați de toți și, de aceea, a fortiori de

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
drept printr-un canon străvechea libertate a alegerilor, fără a mai menționa acceptul regal. "Nici un Episcop, spune canonul al VIII-lea al acestui sinod, nu poate fi numit împotriva voinței poporului, ci numai prin alegeri libere și neprejudiciate, prin voia Clerului și a poporului. Nimeni nu va fi impus prin poruncă regală și nici condiționat în vreun fel de voia Mitropolitului și a Episcopilor din provincie. Dacă îndrăznește cineva să se numească Episcop la porunca regelui, va fi considerat nevrednic să

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
înțelegea că Episcopii, care au fost înălțați în ierarhie de către puterea seculară, sînt servii acesteia. Cu ocazia morții lui Natal, Episcop de Salona, Mitropolit de Dalmația, scria Papa, în 593, în acest fel, subdiaconului Antoninus, deținătorul patrimoniului acelei provincii: "Anunțați Clerul și poporul cetății să cadă imediat de acord asupra alegerii Episcopului și trimiteți decretul de alegere în așa fel încît acesta să fie hirotonit cu acordul nostru, în conformitate cu vechile practici. Mai presus de toate, fiți atenți să nu îngăduiți puterii

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
declarat încă o dată că toate alegerile fără excepție erau lovite de nulitate dacă nu aveau loc în conformitate cu normele stabilite de Părinți 158. În această vreme, în Franța era o continuă luptă secretă, purtată cu amenințări și flatări, între rege și Cler; cel dintîi dorea să dețină puterea asupra alegerii Episcopilor, iar cel din urmă voia să rămînă liber 159. Lupta aceasta a avut mai multe fațete, iar Biserica a fost mereu oprimată, extorcată și intolerabil îngreunată de povara forței. Papii nu

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
le-a poruncit, sub amenințarea cu excomunicarea, să îl avertizeze pe rege să-l demită pe Ilduin din scaunul de Cambrai, pe care Lotharius i-l dăduse în pofida faptului că nu-l merita și încălca și canoanele; și să permită "Clerului și poporului acelei Biserici să-și aleagă un Episcop al lor, în conformitate cu prescripțiile canonice"163. Sub succesorul lui Nicolae cel Mare, care a fost Adrian al II-lea, s-a celebrat cel de al VIII-lea Conciliu ecumenic de la Constantinopol

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
povestim aici ceea ce a făcut în privința Regelui Luis al III-lea. Hincmar prezida Conciliul de la Fismes din 881. Odon, Episcop de Beauvais, murise, iar un Cleric pe nume Odoacru s-a prezentat înaintea conciliului cu un decret de alegere din partea Clerului și a poporului din Beauvais, obținut prin favorurile Curții. Conciliul avea dreptul să examineze candidatul înainte de a-l confirma în funcție, și așa a și făcut, găsindu-l nevrednic. O scrisoare a fost trimisă regelui, în care Părinții și-au

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
mine personal și nici despre părerea mea. Vă spun ceea ce Isus Cristos și Apostolii săi, și sfinții care domnesc alături de el, au afirmat dintotdeauna. Luați seama și ascultați-i. Episcopii se întrunesc în concilii pentru a organiza alegerile ordinare, împreună cu clerul și cu oamenii din Beauvais, și aceasta cu consimțămîntul Vostru." Episcopii care mărturisesc adevărul înaintea regilor în acest fel, fără să fie lipsiți de respect, cred că aduc în fața conducătorilor cea mai mare dovadă a credinței lor, un nemuritor devotament

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
demis, coborît fiind deja Luis al III-lea în mormînt, să dea seama asupra comportamentului său înaintea divinului judecător 174. 81. Încercările din partea puterii laice să cîștige controlul asupra alegerilor episcopale au fost mult înlesnite de separările dintre oameni și Cler care au rezultat din cauzele deja examinate. Cum prăpastia se adîncea, oamenii au devenit mai corupți, alegerea unor păstori merituoși nu mai era o preocupare majoră pe de o parte, pe de altă parte, lăcomia era un motiv din ce în ce mai important

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
un bun motiv de excludere a laicilor de la alegerea Episcopilor, mai întîi în Orient, unde laicii preluaseră deja controlul asupra alegerilor, și mai tîrziu în Occident. Canoanele, a căror aplicare depindea în mare măsură de laici, și-au pierdut forța. Clerul, fără să-și dea seama, făcea instinctiv, dacă nu conștient, jocurile politice; își rezerva alegerea tuturor episcopilor fără să consulte sau să ia în considerare voința marilor mase de credincioși. Din rîndurile clerului puțini, în comparație cu marea majoritate 175 ecleziastică, au

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
măsură de laici, și-au pierdut forța. Clerul, fără să-și dea seama, făcea instinctiv, dacă nu conștient, jocurile politice; își rezerva alegerea tuturor episcopilor fără să consulte sau să ia în considerare voința marilor mase de credincioși. Din rîndurile clerului puțini, în comparație cu marea majoritate 175 ecleziastică, au căpătat prevalență față de rest și au obținut privilegiul de a alege Episcopul; aceștia erau canonicii scaune-lor; cei care au reușit să-și confirme prin legile Bisericii ceea ce și-au arogat. Exclusă însă de la

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
față de rest și au obținut privilegiul de a alege Episcopul; aceștia erau canonicii scaune-lor; cei care au reușit să-și confirme prin legile Bisericii ceea ce și-au arogat. Exclusă însă de la alegerile episcopale marea masă a poporului și aceea a Clerului, corpul electoral a fost serios slăbit, devenind incapabil să-și mențină dreptul de alegere împotriva celor care doreau să dețină controlul. 82. În aceste circumstanțe, pe vremea cînd Papii francezi aveau rezidența la Avignon 176, au fost instaurate competențele pontificale

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
asupra maicii credincioșilor prin nemulțumirea copiilor cu care ea este forțată să încheie înțelegeri 178; rezultatul final este oribila plagă care afectează trupul Bisericii, atunci cînd alegerile de tip vechi au fost abandonate, iar alegerea Episcopilor a fost preluată de către Cler, au fost private Capitalele de dreptul lor, au fost privați Papii de competențele lor, numirea Episcopilor de către toate națiunile catolice revenind numai în mîinile laicilor, cu rezerva confirmării (care e un lucru neînsemnat) din partea Capului Bisericii; în acest punct, violența

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
reușita întreprinderilor lor. Acea identificare a beneficiilor temporare cu demnitatea episcopală în uzul limbajului și distribuirea de către puterea laică a demnităților pontificale asemenea unor daruri care prin natura lor țin de bunul plac al donatorului indicau limpede adulația și corupția Clerului, coborît deja la joasa servire a principilor seculari, preferînd bogățiile veacului libertății lui Cristos; iar principii căpătau tendința neobosită de a invada totul, de a cuceri Biserica, precum cuceriseră Pămîntul; pietatea personală a fiecărui conducător și disprețul opiniei publice păstrătoare

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
episcopale erau oferite celor care licitau mai mult, diocezele Bisericii erau conduse, deci ajungeau pe tronurile Bisericii suflete ticăloase, a căror singură caracteristică era ticăloșia, aserviți principelui și cultivatori ai viciilor; așadar, degradarea și corupția s-au înmulțit în rîndul Clerului și al poporului și toate relele acestei stări oribile a lucrurilor s-au agravat, necinstind Biserica s-a ajuns la stagnare, natura omenească rațională și religia creștină, care împreună ar fi putut să aducă națiunile în mod pașnic la un

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
necinstind Biserica s-a ajuns la stagnare, natura omenească rațională și religia creștină, care împreună ar fi putut să aducă națiunile în mod pașnic la un nivel ridicat de dezvoltare, fără nedreptăți împotriva puterii laice, erau neputincioase în acțiune. 88. Clerul, fiind oprimat astfel, și-a pierdut treptat simțul propriei demnități și libertăți. În necunoștință de cauză față de valoarea pierdută, se mulțumeau cu averile și puterea trecătoare 201. Nu ar fi drept să spunem că Biserica, în mijlocul atîtor umilințe, ar fi

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
să fie guvernată de autoritatea sacrelor canoane și obiceiuri bisericești care depind de DISPOZIȚIILE LEGII DIVINE ȘI DE TRADIȚIA APOSTOLICĂ; de aceea, cînd un scaun devine vacant la moartea unui păstor, un cleric din dioceză, ales de comun acord de Cler și de popor, numit în mod deschis și solemn prin decret public și consacrat printr-un număr legiuit de Episcopi, va lua pe drept locul Episcopului decedat. Nu este nici o îndoială că dispozițiile divine și judecata vor confirma ceea ce a

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
al X-lea secol să tot strige și să tot protesteze în van împotriva uzurpărilor, părea că nu mai are nici voce, nici suflu, atît de slab vorbea cu glasul său stins. Noi ne găsim în cel mai nefast secol. Clerul rătăcit de la calea sa, orbit de bunurile trecătoare și aproape gata să-și vîndă demnitatea și conștiința, la care se adaugă o importantă împrejurare, care poate adînci aservirea ecleziastică, adică puterea lui Otto I care i-a umilit pe marii

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
față de Biserica romană"205. Iată ce spune Sf. Anselm, Episcop de Lucca, despre Germania timpului său: "Regele tău", se adresează Antipapei Guilbert, "vinde în continuu episcopatele și emite edicte care interzic, fără aprobare regală anterioară, numirea de episcopi aleși de Cler și de popor. Se consideră păstrătorul porții, despre care adevărul spune: "Către acela se va deschide poarta!" Sfîșii în bucăți membrele Bisericii catolice pe care ai oprimat-o prin domnie și ai redus-o la statutul de sclavă bună la

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
evidentă: Papa nu i-a declarat război regelui, căci îl iubea cu afecțiune paternă, și nici coroanei sale, și nici împotriva drepturilor sale pe care nu a dorit nimeni niciodată să i le uzurpe; ci Papa a declarat război împotriva Clerului simoniac și separatist, considerînd că are obligația de conștiință să extermine, chiar și cu prețul sîngelui său, aceste vicii atît de răspîndite, care ar fi exterminat ele Biserica, dacă ar mai fi fost multă vreme cruțate 218. Intimidați, însă, de

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
cea mai mare răutate 219 și împreună au strigat că "toți trebuie să apere sfintele drepturi ale suveranului lor." Dar ce drept al suveranului pretindeau că apără acești Episcopi? Poate acela de a fi simoniac și protector nerușinat al concubinajului clerului? Căci ce alt drept al regelui Henric era atacat? A protestat vreodată Grigore al VII-lea împotriva vreunui drept al regelui? A cerut altceva în afară de încetarea vînzării scaunelor episcopale și prostituarea acestora cu persoane infame? Totul a fost pentru încetarea

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
și iminentei ruinări a Bisericii și, pentru că nu existau alte mijloace, iar împăratul se lăsa sedus de perfidele sugestii și zavistii din partea prelaților care îi țineau companie, situația s-a înrăutățit, și a trebuit să fie excomunicat. Dar nu numai Clerul corupt l-a atras pe Henric în prăpastia atîtor rele220, ci el voia să le mențină încă și a împiedicat încetarea luptei. Era și firesc ca lupta să nu poată înceta fără ca dușmanul să fie înfrînt, iar unicul dușman era

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
a atras pe Henric în prăpastia atîtor rele220, ci el voia să le mențină încă și a împiedicat încetarea luptei. Era și firesc ca lupta să nu poată înceta fără ca dușmanul să fie înfrînt, iar unicul dușman era corupția acestui cler de curte. Să presupunem că Henric ar fi ascultat vocea dreaptă și paternală a Capului Bisericii; sau că sfătuit de Pontif în castelul din Canossa nu ar fi fost indus în eroare încă o dată de episcopii cei răi care se

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
deasupra tuturor încercărilor pămîntești și o învrednicește prin cuvîntul lui Dumnezeu. În același timp, acest citat din Pascal al II-lea poate demonstra cît de bine au cunoscut suveranii Pontifi adevărul, despre care am tot vorbit, că servitutea și corupția Clerului au izvorît din implicarea acestuia în treburile lumești. Pe scurt, Papa, printr-un act de mărinimie fără seamăn, propune ca să renunțe Clerul la feude și la toate onorurile seculare și în schimbul acestui abandon să-i fie restituită întreaga sa libertate

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]