1,966 matches
-
ianuarie 18 zile"". Ctitorul bisericii, pârcălabul Nicoară Hâra, a murit în anul 1545 și nu a fost înmormântat în biserica din Zaharești. Mormântul său se află în pronaosul Bisericii "Sf. Nicolae" a Mănăstirii Probota. În curtea bisericii se află o clopotniță de tip zvoniță, formată dintr-un perete din stâlpi de zid între care atârnă clopotele. Ea a fost construită în secolul al XVIII-lea. Cele trei clopote datează din anii 1897, 1911 și 1948. În zvoniță s-a practicat o
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
tip zvoniță, formată dintr-un perete din stâlpi de zid între care atârnă clopotele. Ea a fost construită în secolul al XVIII-lea. Cele trei clopote datează din anii 1897, 1911 și 1948. În zvoniță s-a practicat o intrare. Clopotnițele de tip zvoniță apar destul de rar în arhitectura românească, fiind întâlnite numai la bisericile din nordul Moldovei: Biserica Sfânta Treime din Siret, Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani (Suceava), Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți (Milișăuți), și Biserica Învierea Domnului din
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
Zvonița (în , în ) este un tip aparte de clopotniță de tradiție medievală, de influență rusească. Este întâlnită îndeosebi în Rusia și în Polonia. Zvonița a fost un element important al arhitecturii bisericești medievale din secolele XIV-XVII. Aceasta diferă de turnul-clopotniță (în ), deoarece nu este un turn. Zvonița este o
Zvoniță () [Corola-website/Science/318565_a_319894]
-
cu un soclu masiv, care la partea superioară este străpuns de mai multe deschideri în arcadă. În fiecare deschidere este atârnat, printr-un sistem de bârne și de pârghii, câte un clopot. Construcția de zvonițe este preferată construcției de turnuri clopotniță din motive de ordin practic. Este mai mică, nu ocupă mult spațiu și realizarea sa presupune cheltuieli mai mici. Se apelează la ea atunci când terenul bisericii este prea mic pentru a se construi o clădire separată pentru clopotniță. De multe
Zvoniță () [Corola-website/Science/318565_a_319894]
-
de turnuri clopotniță din motive de ordin practic. Este mai mică, nu ocupă mult spațiu și realizarea sa presupune cheltuieli mai mici. Se apelează la ea atunci când terenul bisericii este prea mic pentru a se construi o clădire separată pentru clopotniță. De multe ori, o astfel de suprastructură reprezintă o continuare a peretelui bisericii cu una sau mai multe deschideri terminate în arcadă, în care clopotele sunt suspendate. Zvonița este larg răspândită în arhitectura bisericească din regiunea Pskov a Rusiei, dar
Zvoniță () [Corola-website/Science/318565_a_319894]
-
bisericii cu una sau mai multe deschideri terminate în arcadă, în care clopotele sunt suspendate. Zvonița este larg răspândită în arhitectura bisericească din regiunea Pskov a Rusiei, dar și în Polonia. Cuvântul polonez "dzwonnica" se referă la orice tip de clopotniță, inclusiv la turnuri clopotniță și campanile, dar construcția dreptunghiulară cu deschideri pentru clopote, care nu este un turn, este denumită prin termenul "dzwonnica parawanowa". Clopotnițele de tip zvoniță apar destul de rar în arhitectura românească, fiind întâlnite la bisericile din nordul
Zvoniță () [Corola-website/Science/318565_a_319894]
-
mai multe deschideri terminate în arcadă, în care clopotele sunt suspendate. Zvonița este larg răspândită în arhitectura bisericească din regiunea Pskov a Rusiei, dar și în Polonia. Cuvântul polonez "dzwonnica" se referă la orice tip de clopotniță, inclusiv la turnuri clopotniță și campanile, dar construcția dreptunghiulară cu deschideri pentru clopote, care nu este un turn, este denumită prin termenul "dzwonnica parawanowa". Clopotnițele de tip zvoniță apar destul de rar în arhitectura românească, fiind întâlnite la bisericile din nordul Moldovei: Biserica Sfânta Treime
Zvoniță () [Corola-website/Science/318565_a_319894]
-
a Rusiei, dar și în Polonia. Cuvântul polonez "dzwonnica" se referă la orice tip de clopotniță, inclusiv la turnuri clopotniță și campanile, dar construcția dreptunghiulară cu deschideri pentru clopote, care nu este un turn, este denumită prin termenul "dzwonnica parawanowa". Clopotnițele de tip zvoniță apar destul de rar în arhitectura românească, fiind întâlnite la bisericile din nordul Moldovei: Biserica Sfânta Treime din Siret, Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani (Suceava), Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți (Milișăuți), Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești și
Zvoniță () [Corola-website/Science/318565_a_319894]
-
cu cinci laturi. Foișorul turnului de pe pronaos, cu galerie de arcade, atinge cu marginile balustradei, tăiate în formă bulbului de floare, coama învelitorii de sita, acoperișul său fiind întrerupt printr-un mini foișor, supraînălțat de coiful piramidal. Este structura de clopotnița, creația meșterilor români, regăsita adesea în mocănimea Apusenilor, în Țară Moților, ca și în aceea a Zarandului. Acoperirea interioară a construcției a fost soluționată printr-un tavan drept peste pronaos, o bolta semicilindrica în naos, iar altarul, cu o bolta
Biserica de lemn din Acmariu () [Corola-website/Science/318598_a_319927]
-
bucăți din catapeteasmă fiind montate în pridvor. În perioada 1930-1937, s-au efectuat lucrări de reparații la biserica de lemn. În 1968 a fost înlocuit acoperișul inițial de șiță cu unul din tabla, au fost căptușiți pereții de lemn ai clopotniței cu tablă și s-a tencuit biserica pe exterior. Pereții au fost văruiți în culoarea albă. În perioada 1995-2000, s-au efectuat o serie de reparații curente, fiind revopsit interiorul, iar pereții exteriori au fost retencuiți și văruiți în culoarea
Biserica de lemn din Boroșești, Iași () [Corola-website/Science/318690_a_320019]
-
lemn au fost tencuiți și văruiți (inițial cu alb, iar apoi cu kaki). Lăcașul de cult este așezat pe o temelie din piatră. Construcția are formă dreptunghiulară, cu altar semicircular. De clădirea bisericii este adosată pe latura de sud o clopotniță, pe sub care se află pridvorul de acces. În interior, ea este compartimentată în 4 încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În partea sudică a pronaosului se află o galerie sprijinită pe stâlpi de lemn și înălțată la 2 m de
Biserica de lemn din Boroșești, Iași () [Corola-website/Science/318690_a_320019]
-
În interior, ea este compartimentată în 4 încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În partea sudică a pronaosului se află o galerie sprijinită pe stâlpi de lemn și înălțată la 2 m de pardoseală. Din această galerie se pătrunde în clopotniță, printr-o ușiță situată desupra ușii de acces în naos. Bolta naosului are o formă cilindrică și este realizată din lemn de stejar. Acoperișul bisericii era inițial din șiță, acesta fiind înlocuit în 1966 cu unul de tablă. Ușa actuală
Biserica de lemn din Boroșești, Iași () [Corola-website/Science/318690_a_320019]
-
alungirii pereților, mutându-se doar capătul originar spre vest și intercalându-se o porțiune de boltă. În șirul adăugirilor intră și prispa, de pe latura de sud, cu stâlpi sculptați. Acoperișul, cu pante mari, pe conturul pereților, are învelitoare de șiță. Clopotnița detașată, pe două nivele (parter deschis și foișor cu arcade), a fost construită în 1761 de meșterii maghiari Kovacs (Ianoș, Ioseph și Ferenz) după modelul celei folosite până atunci. Din podoabele cu care a fost înzestrată, biserica păstrează friza icoanelor
Biserica de lemn din Petea () [Corola-website/Science/318753_a_320082]
-
cărămizie. Lăcașul de cult este așezat pe o temelie din piatră. Inițial acoperită cu șindrilă (draniță), biserica are astăzi învelitoare din tablă. Construcția are formă de navă, cu altar poligonal. De clădirea bisericii este adosată pe latura de vest o clopotniță, pe sub care se află pridvorul de acces. În interior, ea este compartimentată în 4 încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul de lemn de pe latura de sud a fost adăugat ulterior. Tavanul bisericii este prevăzut în interior cu trei cupole
Biserica de lemn din Șcheia () [Corola-website/Science/318771_a_320100]
-
Pronaosul servește și de cameră a mormintelor, pe partea nordică aflându-se cripta cu osemintele ctitorilor, străjuită de un monument funerar din marmură albă. Pronaosul are o cupolă semicilindrică susținută și întărită pe arcuri transversale. Deasupra pronaosului se înalță turla clopotniței de formă pătrată cu patru ferestre în arc bizantin și cu acoperișul în cupolă, în formă de bulb cu o cruce în vârf. Pronaosul este despărțit de naos prin pilaștri aflați la nivelul zidurilor pe care se reazemă arcul de
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Voinești () [Corola-website/Science/318852_a_320181]
-
altar. Pridoviorul are formă pătrată și este mai scunde decât celelalte încăperi. La partea superioară a pronaosului se află cafasul, unde se ajunge prin urcarea unei scări aflate într-o nișă din zidul nordic. Deasupra pronaosului se află o turlă clopotniță cu acoperiș în formă de bulb. Absida altarului are formă semicirculară și este decroșată față de restul construcției. Biserica nu este pictată în interior. Singurele porțiuni pictate sunt pe cupola naosului și pe pandantivii cupolei. Pereții interiori sunt văruiți în culoarea
Biserica Sfântul Nicolae din Poieni () [Corola-website/Science/318882_a_320211]
-
biserică se face prin pronaos, peretele de sud adăpostind ușa. Pronaosul este tăvănit. Câteva urme de pictură se pot vedea atât pe pereții pronaosului cât și pe tavan. Din pronaos se face intrarea în podul bisericii și mai departe spre clopotniță, care este amplasată peste pronaos. Turnul-clopotniță are o galerie cu parapet. Coiful turnului este poligonal cu baza pătrată iar ca decorațiuni regăsim la fiecare colt al bazei turnului câte un mic turnuleț. Trecerea din pronaos spre naos se face printr-
Biserica de lemn din Leurda () [Corola-website/Science/316088_a_317417]
-
sistem propriu de irigare, apa de ploaie fiind captată în cisterne. Mănăstirea a fost distrusă în timpul revoluției din 1848-49. Pe locul devastat, sătenii din preajmă au construit ulterior, unicului călugăr greco-catolic rămas, o mică bisericuță (capelă), o chilie și o clopotniță. Cu timpul, capela a fost distrusă de intemperii, așa că în anul 1880 nu mai exista nici un călugăr pe munte. Pe terenul mănăstirii a existat și un cimitir călugăresc. Preotul Vasile Sinu reușește să reclădească biserica mănăstirii greco-catolice în perioada interbelică
Vechea Mănăstire a Petridului () [Corola-website/Science/316102_a_317431]
-
2001, s-a adăugat un pridvor închis din lemn de dimensiuni mari, terminat pe verticală cu o boltă cilindrică. Peretele dintre pridvor și pronaos (fost perete exterior) a fost întărit prin construirea de contraforturi de piatră. Deasupra pronaosului este amplasată clopotnița construită în stil rusesc. Pronaosul are un tavan drept. Naosul este separat de pronaos printr-un perete din piatră, cu bolți de trecere și piloni și care este sprijinit în exterior cu contraforturi din piatră. Deasupra naosului se află o
Biserica de lemn din Ciurbești () [Corola-website/Science/316188_a_317517]
-
întâlnită și la biserica de lemn din Târgu-Mureș. Inițial intrarea se afla pe latura de sud a fostului pronaos, în locul actualei primei ferestre, care lasă să se vadă modificarea survenită. Până în anul 1972, în vecinătatea bisericii a existat și vechea clopotniță, care, deteriorându-se, a fost desființată. Pe partea inferioară a bolții ce acoperă nava a fost lipită o pânză, pe care, în panouri, s-au pictat scene cu cei patru evangheliști. Pe panoul ce-l reprezintă pe ,Evanghelistul Matei” se
Biserica de lemn din Bobohalma () [Corola-website/Science/316258_a_317587]
-
satului Dâmbău, unde dăinuie și astăzi. La sfârșitul aceluiași veac, edificiul a suferit o refacere importantă; absida a fost reconstruită din zid, supralărgită față de pereții navei; capătul de vest al bolții navei a fost modificat, intercalâdu-se o suprafață plană, necesară clopotniței (până atunci aflată separat); pereții exteriori au fost tencuiti; acoperișul modificat, (cu învelitoare de țiglă) prelungindu-se șarpanta și peste prispa adăugată, de pe latura de sud. Analiza monumentului, dincolo de aceste intervenții, are ca rezultat conturarea construcției inițiale cu elemente ce
Biserica de lemn din Dâmbău () [Corola-website/Science/316268_a_317597]
-
50 m lungime și 1,95 m înălțime; boltă comună, în leagăn, peste naos si pronaos. Timpanul de vest, a fost mutat, cu 0,90 m, mai în față și racordat cu peretele prin suprafața plană, deasupra căreia se află clopotnița. Pictura, ce îmbracă și pereții și bolta navei, cu vădite accente sociale, se remarcă prin coloritul pastelat, viu, căruia numai faldurile, redate prin linii închise, îi dau o notă de sobrietate, și prin decoruri de chenare și arcade; a fost
Biserica de lemn din Dâmbău () [Corola-website/Science/316268_a_317597]
-
traseele curbe. Planul arhaic, analogiile stilistice existente între acest lăcaș de cult și cel din Târnăvița învecinată, îmbinările în „coadă de rândunică” ale bârnelor, precum și menționarea numelui principelui ardelean Mihai Apafi I (1661-1690) într-o pisanie, greu lizibilă, din interiorul clopotniței, coboară începuturile bisericii până în preajma anilor 1661-1665. Turnul robust, lipsit de foișor, și-a făcut apariția, în forma actuală, abia după un secol, în cadrul unei ample renovări; acel șantier, desfăsurat prin 1765, a fost urmat de pictura întregii suprafețe interioare
Biserica de lemn din Târnava () [Corola-website/Science/316270_a_317599]
-
1816. Icoanele Împărătești cu Domnul Iisus Hristos și Sf. Fecioară Maria sunt pictate în 1865 de pictorul Pârvulescu, iar icoanele cu Sf. Ierarh Nicolae și Adormirea Maicii Domnului de zugravul Georgică Damoca în 1862, respectiv 1863. În stânga bisericii se află clopotnița.
Biserica de lemn din Novaci-Străini () [Corola-website/Science/320041_a_321370]
-
1998 a fost numit paroh la Biserica Sf. Pantelimon din Ploiești, implicându-se, de asemenea, cu osârdie și spirit practic în efectuarea lucrărilor de reparații exterioare și consolidări, tencuieli, vopsitorii, schimbarea acoperișului bisericii și a turlelor, construirea și dotarea noii clopotnițe și a cancelariei parohiale, alături de enoriași și de alți credincioși din oraș. Are doi copii, Teodora și Laurențiu, ambii elevi. Alături, în toate aceste preocupări, se află preotul conslujitor Hagiu Ilie Gabriel, născut în 1961, care a venit, tot la
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]