2,440 matches
-
de „obiectiv” devine „Diana”. Trupa de colaboraționiști va oferi de-a lungul anilor informații complete despre disidentă: de la aspecte ale vieții personale până la zvonuri care circulau despre ea. Orice ar fi putut fi folosit pentru a o discredita. Atitudinea profesoarei clujene și afirmațiile pe care le făcea la cursurile de la universitate determină autoritățile comuniste să decidă instalarea unor microfoane În casa Doinei Cornea, cu un an Înainte ca aceasta să trimită prima scrisoare de protest la Europa Liberă. Cererea de instalare
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
specialitate”6, amintește Dennis Deletant. Prin urmare, pe baza Decretului-lege nr. 12, Doina Cornea putea fi internată Într-un spital de boli psihiatrice printr-un ordin al procuraturii. Putem specula așadar că referirile constante la o probabilă „nebunie” a profesoarei clujene făceau parte dintr-un plan de rezervă al autorităților, În situația În care toate soluțiile ar fi fost epuizate. De altfel, cazul disidentului Vasile Paraschiv constituie un model al represiunii ceaușiste după un astfel de tipar. Fiindcă cenzurarea corespondenței nu
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Cornea a avut „paznic” la poartă până când manifestanții din decembrie 1989 au venit să o ia de acasă. Ultima transcriere a unei Înregistrări TO din domiciliul ei, ce poate fi regăsită În dosare, este datată 20 decembrie 1989. șeful Securității clujene, colonelul Ioniță Nicolae, notează parcă mai hotărât ca niciodată, În antetul documentului: „Să-i urmărim fiecare mișcare și să nu-i permitem nici un contact În afara celor stabilite prin consemnul scris”12. În opinia unora dintre jurnaliștii și istoricii străini, acțiunile
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
al scriitorilor din Cluj-Napocatc "Exemplul 2\: Harta perceptuală a structurii profesionale și a structurii de prietenie în câmpul social al scriitorilor din Cluj‑Napoca" Exemplul pe care îl voi da în cele ce urmează se referă la analiza câmpului literar clujean 1. Câmpul literar a deținut un loc deopotrivă privilegiat și ingrat în spațiul social românesc din perioada regimului comunist. Pe de o parte, statutul de scriitor și toate beneficiile simbolice și materiale pe care le aducea îi ofereau o poziție
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
și potențiale legate de posesia unei rețele durabile de relații de cunoaștere - cunoștințe - și recunoaștere reciprocă, mai mult sau mai puțin instituționalizate, asigurând recomandări care permit obținerea de credit, în ambele înțelesuri ale cuvântului). Am încercat analiza structurii câmpului literar clujean, prin identificarea pozițiilor și relațiilor dintre acestea, pe baza distribuției capitalului social între actorii câmpului. Pentru deslușirea structurii câmpului literar clujean (poziții, relații între poziții) am analizat două tipuri de rețele constituite între actorii săi, formalizând volumul capitalului social deținut
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
instituționalizate, asigurând recomandări care permit obținerea de credit, în ambele înțelesuri ale cuvântului). Am încercat analiza structurii câmpului literar clujean, prin identificarea pozițiilor și relațiilor dintre acestea, pe baza distribuției capitalului social între actorii câmpului. Pentru deslușirea structurii câmpului literar clujean (poziții, relații între poziții) am analizat două tipuri de rețele constituite între actorii săi, formalizând volumul capitalului social deținut de subiecți. Datele pe care le folosesc au fost colectate cu prilejul unei cercetări mai ample realizate de Catedra de Sociologie
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
intervievați personal 102 dintre aceștia și s-au cules date despre încă 170, astfel încât numărul de autori constituind populația de scriitori din Cluj-Napoca (incluzând un număr mic de subiecți care au rezidența în alt oraș, dar care sunt afiliați asociației clujene, între care și grupul din jurul revistei Vatra din Târgu-Mureș) s-a ridicat la 272. Chestionarul a inclus întrebări referitoare la percepția schimbării condițiilor de publicare după 1989, cenzură, surse de finanțare, activitatea publicistică în presă, relațiile cu publicul, cu instituțiile
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
intervale, producând un model de scalare metric. Am ales o reprezentare într-un spațiu bidimensional, urmând să evaluez adecvarea modelului rezultat. Iată rezultatele pentru prima bază de date de preferință, cea a prieteniilor dintre scriitori: Figura 6. Structurarea spațiului literar clujean în funcție de relațiile de prietenie Modelul este suficient de bun, dacă interpretăm valorile obținute pentru indicii care dau seama de adecvarea modelului: stress = 0,24, RSQ = 0,86. Se observă gruparea celor mai mulți dintre subiecți în jurul valorii 0 pentru cele două dimensiuni
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
adecvarea modelului: stress = 0,24, RSQ = 0,86. Se observă gruparea celor mai mulți dintre subiecți în jurul valorii 0 pentru cele două dimensiuni ale modelului, în special pe dimensiunea a doua. Aceștia constituie o semi-periferie (grup mai degrabă marginal) în spațiul literar clujean. Se identifică apoi două grupuri care pot fi considerate a constitui elite (grupuri de actori al căror volum de capital social este mai mare). Urmărind dispunerea lor după prima dimensiune, se observă constituirea unei elite alcătuite din mai mulți universitari
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
dimensiune, valorile negative înseamnă dezirabilitate a prieteniei, care scade pe măsură ce cresc valorile. Putem considera dimensiunea 2 ca fiind axă a dezirabilității prieteniei. Pentru cea de-a doua rețea, a sprijinului profesional, construim un model similar: Figura 7. Structurarea spațiului literar clujean în funcție de relațiile de sprijin profesional Se observă o subelită editorială, ocupând o poziție marginală în cadrul instanțelor de consacrare, în general foști redactori-șefi ai editurii Dacia, respectiv aparținând instituțional de Fundația Culturală Română (unul dintre aceștia, V. Sălăjan, fost activist politic
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
Opriță, fost redactor-șef adjunct al editurii Dacia, respectiv Igna, fost redactor-șef al editurii Dacia (ambii în diplomație în 1997). Ele reflectă capitalul instituțional deținut ca urmare a ocupării unor poziții dominante în cadrul principalei instanțe de consacrare a scriitorilor clujeni, editura Dacia. Dimensiunea 1 poate fi considerată, ținând cont de tipul de capital instituțional deținut de diferitele grupuri aliniate de-a lungul său, ca fiind axa non-academic - academic (politic - profesional). Cea de-a doua dimensiune are de-a face cu
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
Paris. Coombs, Clyde (1964), A Theory of Data, John Wiley & Sons, New York. Culic, Irina (1997), „Analiza rețelelor sociale”, in Petru Iluț (ed.), Abordarea calitativă a socioumanului, Editura Polirom, Iași, pp. 113-133. Culic, Irina (1998), „Rețele sociale în analiza câmpului literar clujean”, WEB, nr. 2-3, pp. 82-93. Culic, Irina (2002), Câștigătorii. Elita politică și democratizare în România, 1989-2000, Editura Limes, Cluj-Napoca. Davis, Kingsley; Moore, Wilbert (1945), „Some Principles of Stratification”, American Sociological Review, vol. 7, pp. 242-249. Dillon, William R.; Goldstein, Matthew
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
locul lor în lupta pentru cultură a unui popor”, ele au datoria să „jaloneze în conștiințe drumul pe care acestea au să-l facă”. Iar această angajare necesită „un loc imens pentru bunăvoință, căldură personală și sacrificiu”. Universitarii, credea sociologul clujean, au datoria „să-și facă și ei partea lor de muncă în opera de cultură a neamului lor” (ibidem, p. 43). Înființarea Universității Daciei Superioare, în 1919, nu mult după înfăptuirea Unirii de la Alba Iulia, avea să deschidă națiunii române
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
domina vremea, școala studiilor superioare trebuie să țină un contact cu pătura intelectuală a națiunei și să deștepte în cercurile cele mai largi al populațiunei dragostea de știință și respectul față de achizițiile ei.” (Pușcariu, 1921b, p. 8) Cum vedea savantul clujean îndeplinit acest program? „Răspândind cultura științifică în păturile cele mai largi ale societății” prin: a) deschiderea de cursuri populare la care să aibă acces tot publicul doritor de cultură științifică și b) organizarea sistematică a scrierilor de popularizare. Ar fi
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Ghibu și, mai târziu, D.D. Roșca, Lucian Blaga, Const. Daicoviciu și alții - să facă din universitate un focar de cultură și știință, pe care să le răspândească cu dărnicie în rândurile poporului. În ce privește „contribuția la cultura generală a țării”, universitarii clujeni au participat, chiar de la întemeierea noii universități, la opera de răspândire a culturii în masele poporului - intelectuali și muncitori - prin acțiuni de popularizare a științei. Fie făcând cursurile lor accesibile unui public mai larg, fie colaborând cu Asociația Astra, ținând
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
popularizare a științei. Fie făcând cursurile lor accesibile unui public mai larg, fie colaborând cu Asociația Astra, ținând conferințe în orașe și sate, fie publicând „broșuri poporale și de cercetări”, fie înființând biblioteci (Ghibu, 1929). Mai târziu, în 1923, profesorii clujeni au organizat, ca o completare a activității lor didactice, o Universitate populară 2, care a fost apoi înlocuită cu o operă sistematică, având proporții nemaiîntâlnite până atunci în țara noastră. Aceasta a fost Extensiunea Universitară. În numai cinci ani, consemnează
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
și publicații de popularizare, o serie de cunoștințe științifice, pe care le cred necesare pentru luminarea drumurilor grele și întortocheate ale progresului național” (Ștefănescu-Goangă, 2002b, p.65). Iată citatul complet din acest memoriu, care ar putea fi considerat programul inițiativei clujene: „O campanie de propagandă culturală prin conferințe și publicații de popularizare, o campanie în stil mare, sistematică, organizată, urmărită stăruitor, an de an - iată ce socotim că ne trebuie” (ibidem, p.66). Ca mijloace pentru realizarea acestui scop, organizatorii 3
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
misiunea sa către națiune. A doua sursă a acestei „idei acționale” a fost concepția despre rolul activ al culturii în societatea modernă, pusă în circulație de Virgil Bărbat, prin lucrările sale teoretice: „Cultura nu trăiește și nu crește, credea sociologul clujean, decât atâta vreme cât este susținută de colaborarea acelora pe care îi reprezintă. Iar astăzi cultura vrea să reprezinte sufletul masei întregi, din care sunt formate popoarele, aceasta oferindu-i posibilități maxime de dezvoltare. Cultura modernă vrea să se înalțe cu colaborarea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Concepția biologică și socială în viața de azi” (M. Botez), „O boală socială: cancerul” (T. Vasiliu), „Bolile sociale” (V. Bărbat), „Alcătuirea universului” (A. Maior), „Dobrogea” (G. Vâlsan), „Din minunile cerului” (Gh. Bratu). Ecoul în epocă al acestei inițiative a intelectualilor clujeni a fost pe măsura faptei lor. Ziarele, revistele de cultură salută evenimentul, relatând despre semnificația sa morală și socială. Sub titlul „Minunata faptă culturală a «Extensiunii Universitare»”, în revista Societatea de mâine, din 14 martie 1926, sub semnătura lui Ion
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
se poate vorbi deci de o activitate susținută, întemeiată pe o strategie bine fondată teoretic și cu larg ecou în rândurile intelectualității vremii. Sunt anii în care sufletul întregii acțiuni a fost Virgil Bărbat. Sociologia culturii a cunoscut prin profesorul clujean un moment de afirmare calitativă, atât în plan teoretic, cât și practic. Până la Gusti, Bărbat a fost cel dintâi sociolog care a înțeles că sociologia trebuie să-și găsească teren de aplicare, că este nu doar o disciplină explicativă, ci
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
vezi Văideanu, 1988). Să îndrăznim să vedem în Virgil Bărbat un precursor al acestei idei care conferă școlii o nouă dimensiune și noi strategii acționale? Un precursor al ideii de educație permanentă? „Democratizarea culturii, singura cale spre viitor”, scria sociologul clujean în lucrarea Dinamism cultural, de la a cărei apariție s-au împlinit trei sferturi de veac, înseamnă să cultivăm spiritul, să-l „îmbogățim cu toate avuțiile” și „să-l ajutăm astfel să dea victoria idealului cel mai demn de a învinge
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
avut un ecou deosebit în epocă. Încercările similare, la universitățile din București și Iași, nu au cunoscut un impact asemănător. Acest etos al participării și al datoriei nu i-a animat pe profesorii din celelalte universități cu aceeași forță. Experimentul clujean a trezit toată energia celor care nu voiau să transforme universitatea într-o „fabrică de profesioniști” sau într-o „uzină de idei abstracte”, a direcționat curajul lor civic și a impus în viața universitară românească ideea de construcție socială și
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
1929, Universitatea Daciei Superioare, București. Ghibu, Onisifor, 1939, La a douăsprezecea aniversare a Universității Daciei Superioare, Cluj. Laprevante, Louis-Philippe, 1984, Pour un bilan social de l’Université, instrument de l’intégration de la communité, UNESCO, Paris. Neagoe, Stelian, 1980, Viața universitară clujeană interbelică, vol. I-II, Editura Dacia, Cluj-Napoca. Neculau, Adrian, 1988, „Universitatea - centru de iluminare și de promovare a valorilor spirituale”, în Forum, 9. Neculau, Adrian, 1989, „C’est à l’Université que revient le rôle complexe de guide de conscience
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Extensiunii Universității”, în Anuarul „Extensiunii Universitare” din Cluj. Ștefănescu-Goangă, Florian, 1933, „Discurs inaugural”, în Anuarul Universității (1932/1933), Cluj. Ștefănescu-Goangă, Florian, 2001, Cetatea universitară. Texte și evocări, antologie de texte îngrijită de Mircea Popa și Viorica Sâncrăian, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. Ștefănescu-Goangă, Florian, 2002a, Cetatea universitară. Texte și evocări. Teză de doctorat, antologie de texte îngrijită de Mircea Popa și Viorica Sâncrăian, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. Ștefănescu-Goangă, Florian, 2002b, Cetatea universitară. Corespondență
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Popa și Viorica Sâncrăian, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. Ștefănescu-Goangă, Florian, 2002a, Cetatea universitară. Texte și evocări. Teză de doctorat, antologie de texte îngrijită de Mircea Popa și Viorica Sâncrăian, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. Ștefănescu-Goangă, Florian, 2002b, Cetatea universitară. Corespondență, volum editat de Mircea Popa și Viorica Sâncrăian, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. UNESCO, 1985, Le développement de l’éducation des adultes. Aspects et tendances, Paris. Văideanu, George, 1987, „Universitarii și didactica universitară
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]