4,982 matches
-
pe iarbă unde era mai mare dragul să vezi mogâldeață mișunând în 4 labe. Țarcul avea un fel de abac cu mai multe bile pe o sârmă. Când Dănuț a început să fie preocupat de ele am găsit că este copt pentru numărătoare. La obișnuita ședință de după supt m-am jucat puțin cu degetul gros de la mânuța stângă. Când a devenit atent am pronunțat „unu”. El avea însă altă noțiune și arătând degetul a pronunțat „deget”. Fără să-l contrazic am
MAME FĂRĂ MAME. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374295_a_375624]
-
an de viață a generat și prima acțiune de socializare. Câțiva colegi aveau copii de vârstă apropiată și au fost invitați. A fost totodată prima oară că Dănuț primea un aliment nou, fără pregătire prealabilă. Este vorba despre „prăjitură”, special coaptă de mămica cu creme ușoare dar parfumate. Când a apărut pe masa festivă cu tradiționala lumânare înfiptă în centru mare veselie mare printre copii prezenți. Pentru Dănuț era un fenomen complet nou dar s-a alipit repede veseliei generale. A
MAME FĂRĂ MAME. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374295_a_375624]
-
păsările, niciun poet care se-nvăluie-n cuvinte nu-și caută umbra-n ungherele nopții ci-n muzele care-i mângâie gândul. M-am desțelenit în mâinile ce-mi scapără mătasea luminii în cercul albastru, fiecare încercare uimește, multiplele fețe ale fructul copt în care se naște sămânța, durerea urcă-n bucurie luminând partea noastră de adevăr. Referință Bibliografică: Durerea urcă-n bucurie / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1398, Anul IV, 29 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
DUREREA URCĂ-N BUCURIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374488_a_375817]
-
poetului, nu vreo carie a celui care deja a prins să sforăie... mda, poezia e ca o femeie. dar nu ca o femeie cu țâțele mari, nu! poezia e ca o fată cu sânii potriviți care abia încep să se coacă... nici prea mari, ca să dea pe-afară, dar nici prea mici ca să-i ghicești... poezia e ca un parfum de fată mare, ca un gâdilici de... primăvară. Referință Bibliografică: poezia-i ca femeia / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
POEZIA-I CA FEMEIA de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374477_a_375806]
-
Fericitul papa Ioan Paul ÎI la București. 6) Din 2012 ardelenii au al treilea cardinal, Preafericitul Lucian Mureșan, patriarhul Bisericii unite este în Senatul de la Roma, condus de papa Benedict XVI. În perioada interbelica ardelenii așteptau ca moldo-valahii să se coacă, adică să înțeleagă rostul orientării spre Roma. Rezultatul a fost însă pe dos, moldo-valahii i-au oprimat și interzis, cu autorul Moscovei, pe uniții ardeleni până în anul 1989, iar de atunci nu s-a schimbat mai nimic. De aici sentimentul
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374486_a_375815]
-
timp pierdut și de resemnare în tot estul. 7) Cu un patriarhat unit cu Roma și celălalt oscilând între a doua și a treia Romă, Constantinopol, Moscova, sau chiar a patra, București există și alternativă ca ortodocșii moldo-valahii să se coacă sub oblăduirea UE/NATO, sau în cel mai rău caz, împreună cu grecii și bulgării să se elibereze de constrângerile, fără o comuniune cu Roma, de neînțeles a codului canonic romano-catolic actualizat și modernizat, așa zisul acquis communautaire al UE, și
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374486_a_375815]
-
patriarhul și cardinalul pot elibera neamul românesc de lanțurile grele ale duhovniciei și soborniciei moscovite și constantinopolitane, cum se exprimau cei care au eșuat în perioada interbelică. Ideea contemplativă, tot din vremea aceea, că trebuie așteptat până când moldo-valahii ortodocși se coc, s-a dovedit la fel de greșită. Condițiile de emancipare a tuturor romanilor sunt azi în UE incomparabil mai favorabile decât cele din trecutul Bisericii unite cu Roma, dar asta nu înseamnă că afirmarea națională, socială se face cadou, va cădea ca
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374486_a_375815]
-
la voi cu duioșie, Eu spun frumos o poezie. Când sunt școlar și anu-i gata Și vine mama și cu tata, Când domnu-nvatator ma-mbie, Eu spun frumos o poezie. Când ouă roșii mama face Și cozonaci gustoși ne coace, Când totu-i viu și veselie, Eu spun frumos o poezie. Când mosul Laie canta-n struna Și fete și băieți s-aduna La nunta care va să fie, Eu spun frumos o poezie. Când, gospodar, mă duc pe câmp
VIATA CA O POEZIE de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374565_a_375894]
-
poate înșela în privința ta. Atunci ce faci? Te călugărești? Te spânzuri? - Crezi că a merge la o mănăstire este singura posibilitate de a scăpa de tentații? - Ana, sufletul unui om, este asemenea unui fruct, îi trebuie un timp să se coacă, să se formeze și să ofere acea aromă și savoare unică când guști din el. Dar și fructele sunt de mai multe tipuri, ca și sufletele oamenilor, unele se coc mai repede și-ți pot oferi dragostea lor, o dragoste
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373126_a_374455]
-
este asemenea unui fruct, îi trebuie un timp să se coacă, să se formeze și să ofere acea aromă și savoare unică când guști din el. Dar și fructele sunt de mai multe tipuri, ca și sufletele oamenilor, unele se coc mai repede și-ți pot oferi dragostea lor, o dragoste curată și unică cum ți-o dorești tu, altele mai greu, sau niciodată, asta depinzând mai ales de strălucirea soarelui care le încălzește și le grăbește coacerea. Tu poate vei
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373126_a_374455]
-
dragoste curată și unică cum ți-o dorești tu, altele mai greu, sau niciodată, asta depinzând mai ales de strălucirea soarelui care le încălzește și le grăbește coacerea. Tu poate vei întâlni un fruct care ți se pare că este copt și deosebit de aromat, însă el poate fi doar pe afară aspectuos, iar în interior să fie plin de amărăciune. - Poate că ai dreptate, însă mie îmi este foarte greu să accept o relație dintre un bărbat și o femeie, fără
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373126_a_374455]
-
Acasa > Poezie > Amprente > NOSCE TE... Autor: Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 1887 din 01 martie 2016 Toate Articolele Autorului Din arborele cunoașterii- ai cules Fructul oprit Dar ai simțit ca nu e copt, Într-un asfințit, Fără cunoașterea de sine! Ți-ai creat un paradis terestru, Falsă bogăție Și-o eroare s-a strecurat Fără modestie, În realitatea ta concretă. Îti vei rămâne străin ție Pentru totdeauna, Ai divorțat de tine insuți Crezând
NOSCE TE... de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373340_a_374669]
-
sună goliciunea gândirilor care Te alungă Doamne din cer frământând în neștire pământul în picioarele tremurânde de unde atâta minciună când în Tine toate sunt toate coboară și urcă spre noi înălțându-ne înainte ca merele cuvintelor noastre să se fi copt în cuptorul în care Tu, zi de zi, clipă de clipă ni Te dărui unei repetate crucificări la fiecare răscruce a vieții noastre mărunte alerg pe un câmp închipuindu-mi libertatea ca pe un zgomot al cuștilor prinse într-un
FERTILĂ SĂMÂNŢĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373401_a_374730]
-
sânilor fereastră . Iar ochii tăi...ah, se-mpletea Și gândul în visare... Păreai un tot ce-asemuia O apă curgătoare ... Așa erai când te știam Alăturea de mine, Când gemănați ne însoțeam Prin parcuri și grădine Și când pământul se cocea Pe vatra fericirii Iar sufletul nostru ardea În liniștea gândirii . Dar lungă cale a trecut De când gândesc aiurea Că nu pricep ce am făcut Și unde mi-i iubirea! De-aceea poate scumpă stea Veninul mă pătrunde, De-aceea tu
SINGURĂTATEA ZĂRII de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373543_a_374872]
-
în context, la nivelul ideii, al echilibrului așa începe să îmbrace scheletul în cuvinte. Întru în restaurant, memoria afectivă mi-a fost brusc deșteptată de imaginea unui mănunchi de banane verzi. Mi-am amintit cum, în copilărie așteptam să se coacă bananele. Cumpărau părinții, după ore de stat la coadă. Ne explicau că, de fapt, bananele sunt galbene și că trebuie să le lăsăm să se coacă pentru a le mânca! La o masă zăresc dincolo de prietenie, un personaj strașnic: îmi
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE, AUTOR GHEORGHE ŞERBĂNESCU) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373532_a_374861]
-
unui mănunchi de banane verzi. Mi-am amintit cum, în copilărie așteptam să se coacă bananele. Cumpărau părinții, după ore de stat la coadă. Ne explicau că, de fapt, bananele sunt galbene și că trebuie să le lăsăm să se coacă pentru a le mânca! La o masă zăresc dincolo de prietenie, un personaj strașnic: îmi apare în minte tristețea cu care a povestit că i-a murit soția. A venit în Hollywood, regizor din București, pentru a participa cu filmul sau
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE, AUTOR GHEORGHE ŞERBĂNESCU) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373532_a_374861]
-
a făcut pentru nimeni niciodată degeaba moartea s-a ascuns bine de bisturiu duhnește scurmă în jeni cum ar căuta după viață nici ea nu mai găsește decât un licăr jeni e frumoasă are părul lung blond așa ca lanul copt din spatele casei ei la anul nu va mai fi aici să-l picteze jeni pictează frumos în acuarelă are ochii albaștri mai ales pe ăștia îi vrea moartea și nu se sperie nici de unghiile ei lungi întotdeauna vopsite în
DOUĂ VIEȚI ȘI DOUĂ MORȚI de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373594_a_374923]
-
mângâiere a unei speranțe de lumină lipsită de libertate. O sărută. Sărutul morții anulează orice rază a înșelăciunii. Durerea amețitoare o ustură pe osândită în toate organele. Acum se depărtează de opera sa pentru a-i lăsa timp să se coacă. Sera: Probabil ți-e foame. Vrei să guști miezul unui măr. Malu: Nu mai vreau nimic. Sera: Eu nu sunt egoistă, o să-ți ofer și ție un măr. Îi întinde un măr.) Vino, să-l iei! (Malu se ridică de pe
PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]
-
primăvară și-n surâsul vântului noi flori înfloresc purtând imaginea vieții acesteia în chip de floare curând bureții de spin își vor spune cuvântul brăzdând tăcerea cu chipul lor alb înveșmântați în strigătul timpului din fiecare palmă a zilei se coc așteptările înveselind strigătul zilei până pe degetele norilor în cuvinte colorate cu spumă de vis 04-04-2017 cluj Referință Bibliografică: Strigătul timpului în fiecare palmă a zilei / Ioan Daniel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2293, Anul VII, 11 aprilie 2017. Drepturi
STRIGĂTUL TIMPULUI ÎN FIECARE PALMĂ A ZILEI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373640_a_374969]
-
seci, Ce îi stârnesc furtuni prin amintiri. Curcubeu de culori și eleganță, Toamna deține a timpului cheie, Cândva, s-a stabilit cu siguranță, Că,toamna este o coaptă femeie. Ea știe rodul lumii să-l dăruiască Și să culeagă fructul copt în soare, Să înalțe rugi spre pronia cerească, Atunci când vitregia vremii doare. Plină de frumusețe și adesea dorită, Pentru ale ei gusturi și esențe fine, Femeia toamnă știe să fie iubită Și este ca un dar din sferele divine. E
TOAMNA CU CHIP DE FEMEIE de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371384_a_372713]
-
Acasa > Stihuri > Semne > ALARMĂ DE POST Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1316 din 08 august 2014 Toate Articolele Autorului Doamne de la `48 fir-ar dracului de viață poporul cică e copt moartea însă îl dezvață Fir-ar dracului de viață toți suntem unul și unul măcăim precum o rață omnivor însă e tunul Toți suntem unul și unul poporul degeaba-i copt rege ne-a rămas nebunul Doamne ca la `48
ALARMĂ DE POST de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1316 din 08 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371530_a_372859]
-
48 fir-ar dracului de viață poporul cică e copt moartea însă îl dezvață Fir-ar dracului de viață toți suntem unul și unul măcăim precum o rață omnivor însă e tunul Toți suntem unul și unul poporul degeaba-i copt rege ne-a rămas nebunul Doamne ca la `48 Fir-ar dracului de viață ne faci țara măgăreață Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: ALARMĂ DE POST / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1316, Anul IV, 08 august
ALARMĂ DE POST de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1316 din 08 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371530_a_372859]
-
nopțile nu se ostoiește. Ziua merge prin curte. Mai rupe vreun braț de buruieni. Mai suduie căprița năroadă săltată pe prispă la flori. N-are stare. Nici să înghită lapte nu-i vine...Turtoi încropește tot la două zile. Îl coace sub țestul încins cu crengi aduse de milog... Și orice-ar face, își bombăne nevoința. Cu ce să plătească ’aracan de ea dările?! Mai an, o ajutase Părintele. Nu mai putea nădăjdui la mila bisericii și-acum! Da’ de unde creițari
ŞARPELE CASEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371544_a_372873]
-
cea bună”; „Venim la tine, Maică!” sunt exempe în acest sens. Un frumos pastel primăvăratic este „E luna mai” - în care poeta aduce slavă naturii, ca și creație a lui Dumnezeu. Un alt pastel, la fel de frumos este „Vara, când se coace grâul”. Unele poezii de felul acesta, scrise în stil popular, ar putea fi puse pe note și intrate în folclorul actual. Poeziile sunt un imn de laudă adus lui Dumnezeu prin creațiile sale, natura și oamenii. Ele pot fi învățate
POEZII DE PUS LA ICOANĂ DORINA STOICA, IZVORUL ÎNDEPĂRTAT, (POEZIE ORTODOXĂ), Editura Pim, IAŞI, 2009 DE CEZARINA ADAMESCU de DORINA STOICA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371538_a_372867]
-
m-a luat. Între timp a murit și mătușa și am rămas la ăștia! - și arătă spre curtea plină de puradei. - Cine sunt ei? -O șatră de lăieți... Cu toată seceta care venise pe capul nostru, pepenii acelui om se copseseră. Ioniță vine la mine și mă ia la furat pepeni. Erau niște lubenițe mari, ca purceii, printre vrejuri. Îi udase întruna, zi și noapte, cărând apă de la fântâna cu ciutură din vale de la Coșerii. -Știi ce, zice Ioniță, Frida, deși
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]