3,215 matches
-
ziua de Adormirea Sf. Ana [25 iulie], țăranii nu lucrează și nici nu dorm în acea zi, crezînd că nu s-ar mai putea deștepta. Andrei Spre Sf. Andrei [30 noiembrie] se fac cruci pe la ferești cu usturoi; se ung coarnele vitelor și mănîncă cu toții usturoi, de care miros fug strigoii. La Sf. Andrei umblă strigoii. Ca să scapi de ei, trebuie să ungi casa, pe la uși și ferești, cu usturoi. în ziua Sf. Andrei nu se lucră, ca dihăniile să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
copil la botez să i se cumpere căldare, ca să trăiască mult. De-i avea fini mulți, pe ceea lume te scot, de-i fi la întuneric, căci îți ies cu lumînări în mînă. Bou Să te ferești de boul cu coarnele țapoșe*, că acela are draci. Să înveți boii la plug numai marțea, joia și vinerea, dar nu lunea, miercurea ori sîmbăta, că-i înveți cu nărav. Se zice că în sara de Sf. Vasile boii vorbesc, și i auzi numai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de lungi sînt țurțurii de gheață de la streșina casei pînă la Crăciun, așa de înaltă va fi cînepa în vara viitoare. Din sămînța de cînepă ce se samănă se pune puțină într-o cîrpă, apoi acea cîrpă se leagă de coarnele boilor care grăpează. Acea să mînță se păstrează, fiind bună de desfăcut de urît și junghi. De la Paști pînă la înălțarea Domnului nu se meliță cînepă, fiindcă ar fi păcat. Cîntec La Rusalii, cînd se sfințește apa, fetele beau apă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mie.“ Aceasta se face ca toată luna să fie sănătos și să aibă cîștig de bani. Cînd luna (crai-nou) e cu cornurile în sus și cu burduful în jos, va fi secetă; dacă e cu burduful în sus și cu coarnele în jos, e a ploaie. Ca să nu te înșeli că luna-i nouă, uită-te printr o basma, căci ea-și desface cornul în vrîste după numărul zilelor. Cînd e crai-nou, atunci la partea călugărească se cîntă marele tropar Lumină
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se pare că te strigă cineva, să nu răspunzi, că atunci diavolul te strigă ori te întreabă, fiind el la rămășag cu Dumnezeu. Cînd ți-a ieși noaptea ied înainte, să știi că-i drac; să-i arunci bîrnețul* în coarne, că pe urmă nu-ți mai scapă. îi dai bîrnețul bine între coarne, și pe urmă ce-i porunci îți aduce. Dacă ai o strachină cu gura în jos, să nu pui pe ea lingură, că se suie dracul pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
strigă ori te întreabă, fiind el la rămășag cu Dumnezeu. Cînd ți-a ieși noaptea ied înainte, să știi că-i drac; să-i arunci bîrnețul* în coarne, că pe urmă nu-ți mai scapă. îi dai bîrnețul bine între coarne, și pe urmă ce-i porunci îți aduce. Dacă ai o strachină cu gura în jos, să nu pui pe ea lingură, că se suie dracul pe dînsa. Cînd se scutură corpul vreunei persoane fără voie, în momentul acela o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
stă patruzeci de zile sufletul lui. Cînd icoana făcătoare de minuni are stropi de apă (e asudată) e semn că va ploua. Ied Cînd ți-a ieși noaptea ied înainte, să știi că-i dracu’; să-i arunci bîrnețul în coarne, că pe urmă nu-ți mai scapă; îi dai bîrnețul bine între coarne, și pe urmă ce-i vei porunci îți aduce. Iele La aprilie, în 16, ielele se prind în horă ne-ncheiată și joacă pe verdeață; verdeața pe unde
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de apă (e asudată) e semn că va ploua. Ied Cînd ți-a ieși noaptea ied înainte, să știi că-i dracu’; să-i arunci bîrnețul în coarne, că pe urmă nu-ți mai scapă; îi dai bîrnețul bine între coarne, și pe urmă ce-i vei porunci îți aduce. Iele La aprilie, în 16, ielele se prind în horă ne-ncheiată și joacă pe verdeață; verdeața pe unde au jucat ielele se topește ca cum ar fi arsă de foc; apoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zicînd: „Nod gura ciorilor, a garoilor* și a toate lighioanele care scot porumbul.“ îl iei apoi și îl legi cu ochii închiși la fiarele coșului. îl lași pînă se pune porumbul. Atunci îl iei de la coș și îl pui la coarnele plugului (cînd o începe întîi); după ce isprăvești, îl arunci acolo, într-un loc. în ziua de ajunul Bobotezei, să pui grăunțe multe de păpușoi sub salteaua sau lăicerul patului unde va sta popa, dacă voiești să-ți crească paserile mulți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un grăunte de usturoi în gură și să-l îngroape. Firul de usturoi răsărit să-l poarte la brîu în ziua de Paști în biserică, căci va vedea toate femeile fermecătoare, care nu pot să intre în biserică deoarece au coarne. Diavolul stă în colț și înseamnă în catastiful și pe pielea sa de bivol pe femeile sulemenite, pe cele rele, pe cele de vorbesc, rîd etc. Tot acel om va vedea și femeile curve; ele, cînd se închină la ușă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sa de bivol pe femeile sulemenite, pe cele rele, pe cele de vorbesc, rîd etc. Tot acel om va vedea și femeile curve; ele, cînd se închină la ușă, își pleacă capul - nu ca să se închine, ci să le încapă coarnele. Dacă cineva va putea prinde un șerpe viu pînă în sfințit și-i va băga un cățel de ai și un ban de zece creițari* în gură, și apoi îi va tăia capul și-l va păstra pînă în dimineața
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ies broaște și rîme prin ogradă, va vremui. Cînd furnicile ies prin casă, are să vremuiască. Cînd cîntă cucuveicele urît pe vreme frumoasă. Cînd bate vîntul dinspre răsărit, are să fie zloată mare. Cînd la două sau trei zile după luna nouă coarnele lunii sînt cam tocite e semn că va ploua, iar dacă discul lunii e roșu de tot, va fi vreme rea. Căciula, cojocul și cămașa să nu le întorci pe dos, că se întoarce vremea. Se crede că dacă cineva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ceaunul vara. Cînd oalele dau în foc. Cînd ard pirostiile pe foc. Cînd scapără din senin. Cînd mîța toarce. Cînd se linge mîța. Cînd mîța își ascute unghiile. Cînd fumul din hogeag se împrăștie pe pămînt. Cînd luna e cu coarnele în jos. Cînd fulgeră spre apus. Cînd mascurii* iau paie în bot. Cînd fulgeră împrăștiet, are să ploaie mai mult. Dacă plouă și se fac bulbuci, va ploua mai mult. Dacă începe lunea a ploua, plouă o săptămînă; dacă începe joia
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fătălăului este demonic și poetul caută o explicație a originii sale: "O fi fost mă-ta vioară/ Trestie sau căprioară/ Și-o fi prins în pântec plod/ De strigoi de voievod?" Sau poate se trage dintr-o "făptură negrăită/ Cu coarne de gheață,/ Cu coama de ceață,/ Cu uger de-omăt". În finalul poeziei este schițat portretul unui hoț cu însușiri mitice. Făptura prezentată până acum avea o alcătuire dublă: masculină și feminină, reprezentând o imagine caricaturală, între gingășie și grotesc
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
moduri de ode", "ceruri eșarfă"; 9. Asocierea între fragilitatea organizării inferioare a vieții și sufletul infantil în poezia După melci. În lumea gasteropozilor se petrece o dramă, provocată de un cântec folcloric prin care, i se cere melcului să scoată coarnele înainte de vreme și drept urmare acesta îngheață: "Iarna coarnele se frâng/ Melc nătâng/ Melc nătâng!"; 10. Propensiunea spre muzical este evidentă în mai multe poezii, în incantațiile folclorice proprii, în o serie de onomatopei dedicate cîinelui Fox (In memoriam); Grecia homerică
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
fragilitatea organizării inferioare a vieții și sufletul infantil în poezia După melci. În lumea gasteropozilor se petrece o dramă, provocată de un cântec folcloric prin care, i se cere melcului să scoată coarnele înainte de vreme și drept urmare acesta îngheață: "Iarna coarnele se frâng/ Melc nătâng/ Melc nătâng!"; 10. Propensiunea spre muzical este evidentă în mai multe poezii, în incantațiile folclorice proprii, în o serie de onomatopei dedicate cîinelui Fox (In memoriam); Grecia homerică fiind turcită în "nadir latent", poetul se lasă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
deși se teme de femeile înșelătoare. El cunoaște păcatele și defectele omenești, evidențiate și în această întâmplare. Folosind un vocabular tipic pentru epoca fanariotă, I.L. Caragiale apelează și la expresii populare românești: "să-și mănânce de sub unghie", "să-ți puie coarne, să nu le poți duce", "să ne vedem când mi-oi vedea ceafa... fără oglinzi". El a prelucrat în viziune comică această temă a diavolului însurat sau a femeii smintite, textul încadrându-se în "capitolul oriental al mitologiei caragialiene" (Mircea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
era întruchiparea blândeții și a placidității. Era singura pe care o puteam săruta (ținând-o pe după gât, dându-i pupici pe fălci sau pe bot), fără să ne temem că va da din cap sau că ne va lovi cu coarnele, iritată de aceste familiarități și gesturi amicale. Deși stai lipit de coasta ei (îi simți căldura sub tine, respirația, ridicându-te și pe tine cu câte-un oftat), continuă să rumege liniștită, privind parcă în gol. De aici, și verbul
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
fi fost nevoie să le punem la jug, să le mai supunem la munci forțate pe "Roșcovana" și pe "Creața". "Bruna" și "Murga" formau al doilea atelaj, mai puternic decât cel dintâi. Două cornute atletice. "Murga" (cu pielea castanie) avea coarnele curbate asemeni unui taur de coridă. Și mai bine sculptată decât surata ei, "Bruna" (cu pielea de un roșu sumbru, aproape negru), are coarnele mai lungi, mai greoaie, destul de reușite în felul lor, elegante și chiar frumoase. Deși cireada nu
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
al doilea atelaj, mai puternic decât cel dintâi. Două cornute atletice. "Murga" (cu pielea castanie) avea coarnele curbate asemeni unui taur de coridă. Și mai bine sculptată decât surata ei, "Bruna" (cu pielea de un roșu sumbru, aproape negru), are coarnele mai lungi, mai greoaie, destul de reușite în felul lor, elegante și chiar frumoase. Deși cireada nu era numeroasă abia dacă-și merita numele de "cireadă" nu lipseau luptele de putere, purtate aprig între cele două cornute. "Murga" a deținut multă
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
îmi amintesc bine, o problemă de prioritate la adăpătoare), cele două au ajuns la o încăierare în toată legea și nu era prima dată... O luptă pe viață și pe moarte, cum s-ar spune. Pietrele zburau sub copitele lor, coarnele se împungeau, se ciocneau, căutând să atingă pieptul, coastele, pântecele, apoi să străpungă pielea; sunt șapte sau opt sute de kilograme de mușchi și oase în fiecare din ele, iar acestea se izbesc, se îmbrâncesc cu o violență incredibilă și înspăimântătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
mușchi și oase în fiecare din ele, iar acestea se izbesc, se îmbrâncesc cu o violență incredibilă și înspăimântătoare. Tot ce poți face e să păstrezi distanța, să țipi, să urli, să ameninți de departe cu ciomagul, însă fără folos. Coarnele nu aveau doar un rol estetic: de data asta "Bruna" a avut câștig de cauză. Printr-un atac mai crunt decât celelalte, și-a aruncat adversara într-un mărăciniș uriaș. "Murga", blânda și bătrâna "Murga", a ieșit cu mare caznă
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
estetic: de data asta "Bruna" a avut câștig de cauză. Printr-un atac mai crunt decât celelalte, și-a aruncat adversara într-un mărăciniș uriaș. "Murga", blânda și bătrâna "Murga", a ieșit cu mare caznă de-acolo. Rănile făcute de coarne nici nu se comparau cu rănile orgoliului, ale amorului-propriu. Și acum mă cuprinde mila când mă gândesc la umilința ei. Sfârșitul disputei a adus cu sine sfârșitul unei epoci. "Murga" trebuie să cedeze locul. De-acum încolo nu vor mai
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
Teoria religiei Este surprinzător că alți filosofi nu s-au gândit la asta mai devreme. În loc să tot macine și să comenteze la nesfârșit aceleași vechi sisteme filosofice, în loc să se închidă în istoria filosofiei, mai bine ar fi luat taurul de coarne. Mai bine și-ar fi pus întrebări asupra originii noastre, mai bine ar fi început să mediteze prin prisma acestei "vieți animale din care ne tragem". Păcat! Calea e fără întoarcere, sau, mai bine zis, fără reîntoarcere. Pentru că a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
de leghe de iepurele nostru. Dar vulpea și iepurele nu sunt singurii care se pricep la înșelătorii. Și cerbul e cu dus și întors. Nu ne rămâne decât să credem că, de vreme ce și-a inventat o strategie atât de incredibilă, coarnele acelea mari nu i-au întunecat gândirea: urmărit de câini ore întregi, ajuns la capătul puterilor, el îi va "preda ștafeta" unei cete de cervidee, altfel spus "simțirea" (adică mirosul, pentru câini) și urma de pe pământ (pentru oameni) li se
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]