15,705 matches
-
constituit practic cea mai bună utilizare a fondurilor UE, ceea ce s-a întâmplat și în cazul programului operațional regional din România. Peste 75.000<footnote http://www.funduszeeuropejskie.gov.pl/dzialaniapro mocyjne/documents/polska fundusze eng.pdf footnote> de proiecte au obținut cofinanțare până la sfârșitul anului 2006, potrivit comunicatului Ministerului Dezvoltării Regionale din Polonia. Faptul că infrastructura a fost programul cel mai accesat a creat un mediu favorabil pentru dezvoltarea economiei poloneze. Aceasta a condus la o îmbunătățire semnificativă a pieței forței de
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
și a reduce disparitățile dintre regiunile poloneze. Pentru perioada 2007-2013 Poloniei i-au fost alocate 68 de miliarde de euro din fonduri europene, dar întregul pachet depășește mai mult de 100 de miliarde de euro, având în vedere puterea de cofinanțare a guvernului polonez. Polonia a fost în măsură să distribuie cea mai mare parte a sumelor la care a avut acces, semnând deja contracte pentru 65%<footnote http://adevarul.ro/news/elzbieta bienkowska/index.html footnote> din fonduri, iar restul
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
negative s-au simțit, de asemenea, în Polonia. În aceste condiții, guvernul polonez a decis să crească rata de absorbție a fondurilor europene, pe care le-a utilizat eficient, păstrând cu atenție echilibrul dintre fondurile UE și fondurile naționale de cofinanțare din buget, iar rezultatul s-a reflectat în creșterea economică din timpul crizei. Plățile pentru proiectele europene au fost efectuate integral de la bugetul central, așteptând apoi rambursările din partea Comisiei Europene. Polonia a decis să accelereze procesul, prin efectuarea de plăți
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
membre precum: Germania, Spania, Finlanda, Lituania, Letonia și Malta reclamă impactul restricțiilor tot mai numeroase în finanțarea publică la nivel național sau local; • țări precum Lituania și Ungaria invocă necesitatea contractării de împrumuturi de la Banca Europeană pentru Investiții în vederea asigurării cofinanțării naționale; • din punctul de vedere al pregătirii portofoliului de proiecte, îndeosebi noile state membre reclamă o capacitate relativ limitată a autorităților publice (atât centrale, cât și locale) în ceea ce privește identificarea, prioritizarea și pregătirea proiectelor de investiții; • Cehia, Marea Britanie, și nu numai
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
ai fondurilor nerambursabile, deși au investit resurse proprii în vederea întocmirii unui proiect, care s-a dovedit mai târziu a fi unul eligibil, au refuzat să semneze contractul de finanțare cu autoritatea de management datorită, în principal, a lipsei fondurilor necesare cofinanțării<footnote Într-un comunicat de presă dat de Autoritatea pentru coordonarea fondurilor structurale, în ianuarie 2010, se arăta că aproximativ 15% din dintre potențialii beneficiari ai fondurilor nerambursabile refuzau să semneze contractele de finanțare din cauza lipsei surselor de finanțare survenite
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
satelor; inițierea și dezvoltarea de activități neagricole (dezvoltarea microîntreprinderilor, încurajarea activităților turistice etc.); formarea profesională în domeniile precizate anterior. Axa 4: Leader. Are în vedere inițierea de parteneriate publicprivate pentru aplicarea strategiilor locale. Cu titlu informativ, în cazul României situația cofinanțării pe ani pentru acest fond se prezintă astfel: pentru anul 2008, 278,47 milioane de euro; pentru anul 2009, 350,4 milioane de euro; pentru anul 2010, 330,22 milioane de euro; pentru anul 2011, 329,75 milioane de euro
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
obiectul unor construcții sau al unor extinderi; costul estimativ al investiției, ținând seama de costul terenului, tehnologiei, echipamentului, utilităților etc.; estimarea surselor de finanțare examinate și recomandate; prezentarea posibilităților de implicare ale structurilor administrative, sau ale altor posibili investitori, în cofinanțarea proiectului sau finanțarea altor proiecte complementare; analiza preliminară a avantajelor economice globale, în special în ceea ce privește obiectivele economice naționale; repartizarea activității economice în zonă, estimarea economiilor de valută, posibilitățile de creare a noi locuri de muncă, asigurarea diversificării economice etc. Informațiile
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
în februarie 2000. România, ca dealtfel și alte țări candidate, a beneficiat de programul comunitar PHARE (ajutor financiar de investiții și reforme ale aparatului administrativ și judiciar) și de două alte instrumente de preaderare: Instrumentul Structural de Preaderare (I.S.P.A.) pentru cofinanțarea investițiilor în domeniul mediului și a celui de transport și SAPARD pentru susținerea agriculturii și dezvoltării rurale. Totodată, programele europene s-au deschis țărilor candidate și în materie de educație, pregătire și cercetare. Consiliul European de la Copenhaga (12 decembrie 2002
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
dezvoltare regională aplicate în țările membre ale UE, care vizează concentrarea geografică a zonelor cu probleme economico-sociale; descentralizarea proce sului de luare a deciziilor de la nivelul guvernamental la cel regional (local); parteneriatul între toți actorii implicați în domeniul dezvoltării regionale (cofinanțarea proiectelor); planificarea resurselor prin programe și proiecte menite a atinge obiectivele stabilite; adiționalitatea (cofinanțarea), prin implicarea actorilor ce contribuie la dezvoltarea regională cu fonduri financiare proprii. Structurile administrativ-teritoriale ale regiunilor de dezvoltare sunt formate din: 1) Consiliul de Dezvoltare Regională
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
cu probleme economico-sociale; descentralizarea proce sului de luare a deciziilor de la nivelul guvernamental la cel regional (local); parteneriatul între toți actorii implicați în domeniul dezvoltării regionale (cofinanțarea proiectelor); planificarea resurselor prin programe și proiecte menite a atinge obiectivele stabilite; adiționalitatea (cofinanțarea), prin implicarea actorilor ce contribuie la dezvoltarea regională cu fonduri financiare proprii. Structurile administrativ-teritoriale ale regiunilor de dezvoltare sunt formate din: 1) Consiliul de Dezvoltare Regională - organism deliberativ, fără personalitate juridică, ce funcționează pe principii parteneriale la nivelul fiecărei regiuni
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
noi, rezidențiale și nerezidențiale, necesare în procesul de restructurare/închidere a unei instituții rezidențiale. Valoarea Schemei de granturi este de 14,375 milioane de euro, din care 11,5 milioane de euro - finanțare Phare și 2, 875 milioane de euro - cofinanțare a Guvernului României. Suma acordată pentru o propunere de proiect este de minim 20 000 de euro și de maxim 600 000 de euro. Perioada de depunere a propunerilor de proiecte este 1 februarie - 29 aprilie 2005. O atenție deosebită
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
Speranța a inițiat în anul 2000 proiectul „Sprijin și cămin pentru copii cu handicap mental din familii în situații de criză”, finanțat inițial de Centrul pentru Politici și Servicii de Sănătate - Soros Open Network. Acest proiect a fost continuat prin cofinanțare din partea SSPH/ANPH (în anii 2001, 2002, și 2003Ă pentru plata salariilor specialiștilor care lucrează direct cu copiii, această cofinanțare fiind obținută prin participarea la sesiunea de proiecte lansată de ANPH. În urma evaluării rezultatelor obținute, în anul 2002 Societatea Română
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
criză”, finanțat inițial de Centrul pentru Politici și Servicii de Sănătate - Soros Open Network. Acest proiect a fost continuat prin cofinanțare din partea SSPH/ANPH (în anii 2001, 2002, și 2003Ă pentru plata salariilor specialiștilor care lucrează direct cu copiii, această cofinanțare fiind obținută prin participarea la sesiunea de proiecte lansată de ANPH. În urma evaluării rezultatelor obținute, în anul 2002 Societatea Română Speranța a primit de la Dutch Founds o finanțare în valoare de 85 800 de euro în vederea cumpărării și adaptării unui
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
a obținut deja fonduri în cadrul proiectului „Networking for Mobility”, finanțat de Usaid Budapesta, de la Fundațiile Olandeze și de la Fundația Mosaic SUA pentru continuarea acestui proiect. Sense International (Româniaă Parteneriatul dintre ANPH și SI(RĂ a început în anul 2003 prin cofinanțarea proiectului „Centru de zi pentru persoanele adulte cu surdocecitate din Timișoara”. Cu ajutorul finanțării ANPH, a fost înființat în Timișoara primul centru de zi pentru persoanele adulte cu surdocecitate. Proiectul a fost conceput pentru un număr de 27 de persoane adulte
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
infrastructură, mediu și în domeniul energiei); politici de siguranță și securitate națională (ordine publică, apărare națională, justiție). Prioritățile anului 2010 privind politica bugetară urmăresc: asigurarea fondurilor pentru cheltuieli de tip structural: dobânzi la datoria publică, contribuția la bugetul U.E. și cofinanțarea programelor și proiectelor finanțate din fonduri comunitare; asigurarea condițiilor pentru absorbția integrală și eficientă a fondurilor structurale, de coeziune și a celor din cadrul Politicii Agricole Comune ca principală sursă de finanțare externă a creșterii economice, care vor fi îndreptate către
Problematica cadrului legal în contextul crizei economico-financiare actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
Uniunii Europene alocate României.. ). Potrivit acestor acte normative, un proiect (din categoria celor prezentate în titlul O.U.G. nr.19/2010) este finanțat din fonduri structurale (în procent de maximum 85% din valoarea eligibilă a proiectului din fonduri aferente cofinanțării de la bugetul de stat (maximum 13%) și din contribuția proprie a beneficiarului (minim 2% din valoarea eligibilă, la care se adaugă cheltuielile neeligibile). În aceste condiții, valoarea contribuției proprii care trebuie asigurată de un beneficiar unitate administrativ-teritorială este de circa
Problematica cadrului legal în contextul crizei economico-financiare actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
caz, UE poate să ceară înapoi fodurile care nu au fost cheltuite de un anumit stat membru și să-l transfere către altul (cunoscut în jargonul financiar ca "fungibilitate"), în timp ce în cazul Franței acest lucru nu este posibil. Mai mult, cofinanțarea ERDF-CPER a anumitor proiecte este extrem de redusă (se estimează la aproximativ 1/6 din toate programele CPER), deoarece multe din zonele politice sunt acoperite de CPER și nu pot primi fonduri prin obiectivele ERDF (de exemplu, transportul nu este inclus
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
parteneri din Germania. A obținut certificatul de furnizor preferențial de la societatea Robert Bosch GmbH. Obiectivele pe termen lung ale societății IAMU SA sunt următoarele: implementarea proiectului de investiții în valoare de aproximativ 37 de milioane de lei prin programul de cofinanțare cu Autoritatea de management; atingerea unei cifre de afaceri în anul 2017 de 17 milioane de euro; dezvoltarea portofoliului de clienți și produse cu accent pe dezvoltarea prelucrărilor pieselor de revoluție și a pieselor tratate termic; creșterea profitabilității firmei astfel încât
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
agricole în Uniunea Europeană și care acordă o mare atenție dezvoltării rurale. FEADR reprezintă o oportunitate de finanțare pentru spațiul rural românesc, în valoare de aproximativ 7,5 miliarde euro, începând cu 2007 și până în 2013. FEADR se bazează pe principiul cofinanțării proiectelor de investiții private. Fondurile europene pentru agricultură pot fi accesate în baza documentului-cheie Programul Național pentru Dezvoltare Rurală (PNDR). i) Programul Operațional pentru Pescuit - POP Programul Operațional pentru Pescuit al României (POP) contribuie la realizarea viziunii strategice exprimate în
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
dă în general cu împrumut fonduri sub limita superioară de 50% din valoarea unui proiect, dar aceasta poate urca la 75% în împrejurări excepționale. În intervalul 2004-2013 BEI s-a angajat în furnizarea a cel puțin 75 miliarde euro pentru cofinanțarea TENs. f) Agențiile UE Agențiile specializate ale UE care vizează politica din domeniul transporturilor sunt următoarele: a) Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă; b) Agenția Europeană de Siguranță a Aviației; c) Agenția Europeană a Căilor Ferate; d) Agenția Executivă pentru Competitivitate
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
cu care se confruntă transporturile europene. 6. Descrieți principalele realizări ale politicii europene în domeniul transporturilor. 7. Care sunt actorii instituționali ai politicii de transport în UE? 8. Ce sumă a furnizat Banca Europeană de Investiții în intervalul 2004-2013 pentru cofinanțarea TENs? 9. Enumerați agențiile specializate ale UE care vizează politica din domeniul transporturilor. Tema 10 Politica energetică Obiective: Prezentarea evoluției istorice a politicii energetice a UE în conexiune cu însemnătatea atribuită diferitelor resurse de energie Evidențierea aspectelor vizate de gestionarea
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
nerambursabilă, în vigoare la data semnării; b) obținerea și documentarea în dosarul misiunii a următoarelor informații de fond: - nominalizarea finanțatorului; - legislația care reglementează finanțarea respectivului proiect; - valoarea proiectului; - partea eligibilă și partea neeligibilă a proiectului; - cota procentuală și suma de cofinanțare sau de participare a beneficiarului la implementarea proiectului; - structura bugetului, care sunt liniile bugetare ale proiectului; - în ce monedă se face finanțarea și cursul de conversie lei sau valută utilizat; - dacă se primește prefinanțare sau nu, în ce proporție, care
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]
-
înscrise în raportul financiar intermediar (final) sau cererea de rambursare intermediară sau finală, să fi fost calculate cu respectarea procentelor stabilite prin contractul de finanțare (procentul de finanțare din uniunea europeană, procentul de finanțare din bugetul de stat, procentul de cofinanțare)? La toate întrebările de mai sus, dacă apare o neconformitate (un NU), aceasta se menționează într-o foaie de lucru și în raportul de audit, ca răspuns la întrebarea din TOR - termenii de referință sau din ST - specificațiile tehnice: „a
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]
-
nivelul economiei românești. Revenirea la măsuri de creștere a veniturilor necorelate cu creșterea productivității/creșterea economică presupune creșterea rigidității cheltuielilor - din nou, mai puțini bani pentru investiții cu efecte de multiplicare/creare de locuri de muncă, mai puține resurse pentru cofinanțarea fondurilor europene și deci o slabă absorbție a acestora și investiții mai mici în motoare de creștere endogenă - educație, sănătate, infrastructură, cercetare dezvoltare, clustere de competitivitate etc. și, ca urmare, ritmuri mai mici de creștere economică pe o perioadă lungă
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
de coeziune pentru România; estimarea realistă a gradului de absorbție a fondurilor europene până în 2015; sumele rămase să intre într-un Fond de Relansare Economică, alături de sumele neatrase de celelalte țări de coeziune; cerere către Comisia Europeană pentru ca sumele aferente cofinanțării să nu fie incluse în deficit; declararea TVA ca exigibil; eliminarea majorității privilegiilor din Codul Fiscal (de exemplu, excluderea anumitor instituții de la plata impozitelor pe clădiri și terenuri); vânzarea certificatelor de emisii CO2 și folosirea sumelor pentru investiții în energie
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]