13,334 matches
-
-factori intelectuali; aptitudini speciale; factori non-intelectuali și non-aptitudinali, care reprezintă în esență trăsături și calități ale personalității (mai ales factorii motivaționali, temperamentali și de caracter). Vasile Oprescu arată că la baza procesului creativ stau trei categorii de factori: factori psihici: cognitiv intelectuali (aptitudinali); non-cognitivi (motivație, afectivitate,atitudini). factori sociali (culturali, educativi, economici, etc) -factori biologici (diferență de sex, de vârstă, starea de sănătate, etc). Factorii intelectuali ai creativității Studiul factorilor intelectuali ai creativității a avut loc cu deosebire în două direcții
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
explică prin factori de personalitate. Caracteristicile de personalitate ale persoanelor creative se pot grupa pe patru aspecte ale comportamentului: percepții, conștiința Eu-lui, comunicare și motivație. Printre trăsăturile de personalitate al căror rol este mult investigat în ultimul timp este stilul cognitiv. Atitudinile creative sunt disponibilități învățate, care asigură un răspuns consistent, favorabil sau nefavorabil, la un obiect sau o clasă de obiecte. MOTIVAȚIA Procesul creativ nu poate fi izolat de contextul proceselor psihice. S-a subliniat importanța motivației pentru actul de
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
și încuraja în ceea ce acesta a început. Jocurile didactice nu trebuie să aibă ca rezultat doar plăcerea oferită de acestea, ci trebuie privite ca un mijloc de stimulatr a energiilor creatoare ale elevilor, ca un impuls pentru declanșarea potențialității lor cognitive și afective, care în alte împrejurări ar rămâne ca simple trăiri latente. Prin exercițiile-joc, învățătorul îi ajută pe elevi să se autorealizeze din punct de vedere artistico plastic. 3.11. însușirile persoanei creative Dintre calitățile pe care trebuie să le
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
prestigiu. Pe de altă parte, teoria lui Bowles și Gintis subliniază dimensiunea culturală și ideologică a educației și a selecției școlare ca bază și releu social al reproducției sociale. Cei doi autori americani pornesc de la constatarea empirică potrivit căreia factorii cognitivi, coeficientul de inteligență în speță, nu influențează reușita socială, deși ei par să fie în puternică asociere cu reușita școlară. Ipoteza, formulată în maniera teoriei agendei ascunse, privind relația dintre rezultatele școlare și destinația socială a individului presupune că reușita
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a susține ipoteza încrederii operaționale, deoarece studiile superioare constituie indicatorul celei mai lungi cariere școlare măsurate în anchetă și al celei mai bune cunoașteri a sistemului de învățământ. Influența studiilor superioare poate fi interpretată și altfel, ca impact al sofisticării cognitive asupra structurilor de atitudini referitoare la instituții. În acest caz, am avea încă o confirmare a teoriei încrederii difuze. Pentru a clarifica aceste aspecte am realizat o nouă analiză factorială cu privire la itemii încrederii în instituții, introducând în analiză de această
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
țara noastră, ceva considerat îndeobște o practică normală și recomandabilă. Cum s-a ajuns la această situație? Sociologul bucureștean consideră că două fenomene dau seama de această realitate instituțională sumbră: rezistența la instituționalizare și retroinstituționalizarea. Primul reflectă strategia de adaptare - cognitivă și normativă - a românilor la realitățile aberante din România ultimilor cincisprezece ani de dictatură. Caracterul arbitrar și nedrept al sistemului, ca și atomizarea socială, generată de teroare și de înăbușirea de către sistem a sferei publice, au stimulat dezvoltarea unei rezistențe
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
românilor la realitățile aberante din România ultimilor cincisprezece ani de dictatură. Caracterul arbitrar și nedrept al sistemului, ca și atomizarea socială, generată de teroare și de înăbușirea de către sistem a sferei publice, au stimulat dezvoltarea unei rezistențe pasive, mai degrabă cognitivă și normativă decât practică la fațetele instituționale ale regimului. Acestea s-au manifestat prin absența valorilor, pierderea sentimentului puterii și al alternativelor (no future, powerlessness) și au susținut adoptarea unor strategii de supraviețuire ilicite. Mai mult, absența integrității profesionale a
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Herrnstein și Murray, 1994) a iscat o polemică acută în Statele Unite ale Americii, încercând să justifice inegalitățile sociale prin distribuția inegală a inteligenței văzute ca o aptitudine înnăscută. Cei doi autori consideră că rezultatele mai slabe la testele de abilități cognitive ale persoanelor de rasă neagră se explică prin înzestrarea diferită cu inteligență: albul mediu are un scor la testele de inteligență mai mare decât cel al 84% dintre negri! Dincolo de erorile metodologice, care au afectat cu siguranță rezultatele, este evident
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
agenților autonomia, capacitatea de acțiune și cunoaștere fără a cădea în păcatul individualismului și relativismului. Habitusul este un simț practic, un sistem dobândit de preferințe, de principii de viziune și diviziune (ceea ce se numește de obicei gust), ș...ț structuri cognitive durabile (care sunt în esență produsul încorporării structurilor obiective) și ș...ț scheme de acțiune care orientează perceperea situației și răspunsului adoptat (1999, p. 32). Mai operațional, habitusul este acel simț practic a ceea ce este de făcut într-o situație
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
utilizate în economie („ansamblul bunurilor pentru care cererea este caracterizată printr-o puternică elasticitate încrucișată” - cât de puternică?), marketing („ansamblul indivizilor și al organizațiilor care sunt cumpărători efectivi și potențiali ai unui produs sau serviciu” - Kotler, 2002), sociologie sau psihologia cognitivă nu sunt satisfăcătoare nici în plan practic - de exemplu, în cazul unor litigii de natură juridică -, nici pentru uzul strategic, inclusiv pentru dezvoltarea teoriei aferente. Allaire și Fîrșirotu (1998) realizează o tratare detaliată a conceptului, explicând implicațiile pentru teoria și
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
se referă la gradul de concentrare a dreptului de a lua decizii și de a evalua activitățile. Organizațiile cu un grad avansat de centralizare prezintă un proces decizional de tip rațional, deliberat, proactiv, iar limitările sale sunt generate de stilul cognitiv al managerilor. Formalizara arată măsura în care organizațiile utilizează reguli și proceduri de comportament. O formalizare mai accentuată a procesului decizional înseamnă standardizarea procesului și adoptarea unei schimbări incrementale dominate de mijloace, adică de proceduri. Prin alegerea procedurilor, se fixează
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
El are legătură cu o caracteristică profundă a spiritului nostru - aceea de a ajunge să crezi cu sinceritate în ceea ce vrei din tot sufletul să crezi. (Cuvântul „sinceritate” este esențial aici.) Se produce în acest caz un fel de disociere cognitivă: știm că, în datele sale concrete, în ceea ce privește „faptele”, ne putem înșela în credința noastră. Dar considerăm că „faptele” nu oferă „întreaga poveste”, că, vorba lui Rousseau, „ele nu au legătură cu subiectul” și că, într-un fel, noi cu credința
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
numai astfel supraviețuim); mai mult, am fi profund zguduiți dacă am fi forțați să renunțăm la una dintre cele două convingeri între care suntem divizați, sau dacă ar trebui să o reducem pe una la cealaltă. Acest tip de disociere cognitivă, care nu are nimic de-a face cu ipocrizia, duplicitatea sau minciuna, îi caracterizează, de pildă, pe atâția oameni moderni, chiar oameni de știință, care, fiind creștini, într-o parte a minții lor cred că Isus Cristos s-a născut
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de a încerca să se găsească tot mai multe idei care să ducă mai departe în spiritul ei. O trăsătură fundamentală a gândirii platoniciene, evidentă mai ales în Republica, este tendința de a stabili analogii și echivalențe fundamentale între sferele cognitivului, ale eticului, esteticului, psihologicului și ale politicului. Demersul lui Platon este de a arăta că realitatea cognitivă se poate distribui pe mai multe niveluri ierarhice, o distribuție care are ca lege ordonatoare gradul de adevăr, de claritate, cât și de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ei. O trăsătură fundamentală a gândirii platoniciene, evidentă mai ales în Republica, este tendința de a stabili analogii și echivalențe fundamentale între sferele cognitivului, ale eticului, esteticului, psihologicului și ale politicului. Demersul lui Platon este de a arăta că realitatea cognitivă se poate distribui pe mai multe niveluri ierarhice, o distribuție care are ca lege ordonatoare gradul de adevăr, de claritate, cât și de siguranță gnoseologică. Dar, la rândul ei, această ierarhie cognitivă se fundează pe o ierarhie a realității ontologice
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
lui Platon este de a arăta că realitatea cognitivă se poate distribui pe mai multe niveluri ierarhice, o distribuție care are ca lege ordonatoare gradul de adevăr, de claritate, cât și de siguranță gnoseologică. Dar, la rândul ei, această ierarhie cognitivă se fundează pe o ierarhie a realității ontologice, pe „cantitatea” de existență pe care o poate avea „ceva”. În continuare, această ierarhie generează și este congruentă cu o ierarhie etică, a virtuților: mai mult adevăr implică mai mult bine, iar
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ierarhie generează și este congruentă cu o ierarhie etică, a virtuților: mai mult adevăr implică mai mult bine, iar, în ordine logică, entitatea supremă, situată dincolo de Ființă, este numită „Ideea Binelui”. Dar, lucrurile nu se opresc nici aici, din ierarhia cognitivă și cea etică, Platon deduce și o ierarhie psihologică, considerând că binele, dreptul și știința conduc în mod necesar la fericire, ba chiar la maxima plăcere. Ceea ce este însă important este faptul că Platon încearcă să obțină o deducție a
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
perspective pot fi aflate chiar în orizontul psihologiei contemporane. Paivio (1971) vorbește despre o dublă codare a informației vizuale. Codul imagistic este dublat în cazul omului de un cod verbal care contribuie decisiv la o mai eficientă reactualizare a schemelor cognitive, a imaginii.) Identificăm aici continuitatea în orizontul cognitiv a celor două forme de descoperire a adevărului. Durand observa faptul că apare paradoxal progresul tehnicilor de proliferare a imaginilor, tocmai într-o civilizație care a dat dovezi constante de mefiență iconoclastă
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
contemporane. Paivio (1971) vorbește despre o dublă codare a informației vizuale. Codul imagistic este dublat în cazul omului de un cod verbal care contribuie decisiv la o mai eficientă reactualizare a schemelor cognitive, a imaginii.) Identificăm aici continuitatea în orizontul cognitiv a celor două forme de descoperire a adevărului. Durand observa faptul că apare paradoxal progresul tehnicilor de proliferare a imaginilor, tocmai într-o civilizație care a dat dovezi constante de mefiență iconoclastă. Occidentul a suspectat mereu imaginea de superficialitate sau
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în lucrarea de doctorat a lui Valeriu Gherghel, lucrare intitulată Despre insuficiența numelor (De la Unul lui Platon la Unul lui Plotin), dactilogramă, Iași, 2004: „Momentul identificării e o promisiune etern amânată, iar cunoașterea se păstrează într-o perpetuă neîmplinire... Relația cognitivă nu are un termen final. Cu toate acestea, dacă citim cu atenție anumite locuri din Republica (517b-c), Banchetul (210e) ori Phaidros (251d-252b), observăm că dorința aproape erotică a divinului se rezolvă uneori într-o trăire prejudicativă. Raportul cognitiv devine epistemologie
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
neîmplinire... Relația cognitivă nu are un termen final. Cu toate acestea, dacă citim cu atenție anumite locuri din Republica (517b-c), Banchetul (210e) ori Phaidros (251d-252b), observăm că dorința aproape erotică a divinului se rezolvă uneori într-o trăire prejudicativă. Raportul cognitiv devine epistemologie erotică” (p. 96). Vezi, pentru detalii, Gregory Vlastos, op.cit., notele 42, 43, p. 215. Cf. Phaidon, 81e. Cf. ibidem, pp. 40-41, apoi notele 69-70, p. 209, precum și pp. 300-302, notele suplimentare despre eros/kalos, mai ales nota 40
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Luminița Iacob 25 1. Factorii dezvoltării ontogenetice 25 1.1. Ereditate. Mediu. Educație 25 1.2. Modele și teorii ale dezvoltării psihice 30 2. Repere psihogenetice și psihodinamice ale dezvoltării 32 2.1. Stadialitatea. Considerații generale 33 2.2. Stadialitatea cognitivă (J. Piaget), morală (L. Kohlberg) și psihosocială (E. Erikson) 34 3. Vârstele școlare. Caracterizare psihologică. Recomandări pedagogice 40 3.1. Etapa de vârstă 912 ani 41 3.1.1. Încadrare generală 41 3.1.2. Caracterizare analitică 41 3.2
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ajută pe un sugar de câteva luni să-și astâmpere foamea, tot așa, un conținut didactic pe care nu-l înțelege și care nu-i trezește prin nimic interesul poate să nu-l ajute deloc pe școlar în dezvoltarea sa cognitivă. Prezențele neutre, „albe”, indiferente (obiecte, membri ai familiei, profesori, relații sociale etc.) nu stimulează, nu transformă benefic universul psihic al cuiva. Dată fiind diversitatea extremă a conținuturilor mediului, a formelor și mijloacelor în care se prezintă, a fost necesară o
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
conținutului psihic al fiecărui stadiu al dezvoltării (dimensiunea descriptivă a cunoașterii), decât în precizarea cauzelor și mecanismelor care susțin acest conținut (dimensiunea explicativă a cunoașterii); • prezența stadialității atât în abordarea genetică (longitudinală) a vieții psihice, deci la nivelul procesualității psihice (cognitive, afective, moral-sociale, acționale etc.) Ă STADII GENETICE, cât și în perspectivele transversale interesante de unitatea diverselor aspecte ale vieții psihice într-o etapă anume Ă STADII DE VÂRST|; • decalajul existent între cele două planuri, atât timp cât un stadiu de vârstă poate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
diferite de dezvoltare. Ca urmare, la o vârstă dată, un individ poate fi într-un stadiu genetic adult, din perspectiva maturizării procesului psihic respectiv, dar în stadii în curs de maturizare pentru alte dimensiuni psihice (exemplu: situația decalată a maturizării cognitive, afective și morale la vârsta adolescenței). Deci, vârsta cronologică nu corespunde totdeauna cu vârsta biologică și nici cu cea psihică, iar cea din urmă poate fi diferită, pentru aspecte psihice diferite, chiar dacă momentul cronologic (19 ani) este același; modalitățile de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]