3,570 matches
-
TODOROV Paris: Éditions du Seuil, Collection "Points". 1986 Volume colective manifestări științifice "O perspectivă antropologică asupra intertextului. Dezbatere cu aplicație pe nuvela "Sărmanul Dionis" de Mihai Eminescu" (art. semnat de Virginia BLAGA) Coordonatori Sanda-Maria ARDELEANU, Gheorghe MOLDOVEANU și Gheorghe JERNOVEI Colocviul Internațional de Științe ale Limbajului Ediția a VII-a, Cernăuți, 2003 Limbaje și comunicare VII Editura Universității Suceava. 2005 La littérature dépliée. Reprise, répétition, réécriture Direction et Avant-propos Jean-Paul ENGÉLIBERT et Yen-Maï TRAN-GERVAT Presses Universitaires de Rennes, Collection "Interférences" (Colloque
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
și India. Iași: Junimea, 1978, XII, 176 p. (Eminesciana; 12) * CĂLINESCU, G. Mihai Eminescu (studii și articole). Ediție îngrijită, postfață și bibliografie de Maria și Constantin Teodorovici. Iași: Junimea, 1978, 312 p. (Eminesciana; 13) * Eminescu după Eminescu. Comunicări prezentate la Colocviul organizat de Universitatea din Paris-Sorbona (12-15 martie 1975) Eminescu après Eminescu. Communications présentées au Colloque de 12-15 mars 1975, à l'Université de Paris-Sorbonne. Volum îngrijit de Dim. Păcurariu. Iași: Junimea, 1978, 351 p. (Eminesciana; 14) * MARIN, I.D. Eminescu la
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
lansări de cărți în străinatate și în țară, răspunde invitațiilor în școli, își citește noaptea corespondența, le răspunde editorilor și organizatorilor de lecturi publice din diverse țări, dar și cititorilor, debutanților care cer prezentări, revistelor care cer colaborări, participă la colocvii, dezbateri, simpozioane, scrie, scrie noaptea, scrie duminica, scrie în vacanțe, scrie în august și în ianuarie, scrie, conduce, împreună cu Romulus Rusan, Memorialul de la Sighet, îi desenează sigla, îi formulează deviza, organizează și deschide în fiecare an Școala de Vară și
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Alex Ștefănescu, Istoria literaturii române, p. 396-397. 514 "După 1989, acestor traduceri li se adaugă eseurile literare și articolele de analiză politică, apărute în marile ziare germane sub semnătura Anei Blandiana, ca și nenumărate conferințe, lecturi public, interviuri, intervenții la colocvii, simpozioane și mese rotunde, în principalele țări europene." Vezi Luiza Bratu, Op. cit., p. 232. 515 Nicolae Scurtu, Întregiri la biografia poetei Ana Blandiana în "România literară", nr. 11, 2012, p. 33. 516 Vezi Ibidem, p. 33. 517 Sursa: http://www
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
SOROHAN Elvira. Structuri folclorice în versurile lui Dosoftei. În: Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (serie nouă). Secțiunea 3 f. Literatură, 23, 1977, p. 27-32. Discuții. În: Anuar de lingvistică și istorie literară, 27, 1979-1980, p. 317-319. Colocviul Dicționarele literare și locul lor în cadrul culturii românești contemporane: Ion Istrate, Elvira Sorohan (p. 318), Al. Andriescu, Adrian Marino, Eugen Tudoran, Maria Platon, I.C. Chițimia, Nicolae Crețu, Dan Mănucă. SOROHAN, Elvira. Atmosferă și personaj în romanul istoric. În: Convorbiri literare
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
scufundate de Felix Aderca. SOROHAN, Elvira. Călătoria ca trăire întru ecumenism. În: Cronica (Iași), 40, apr. 2005, nr. 4, p. 10. Elena Simionovici. Pelerin în căutarea luminii. Sibiu: Thausib, 2004. SOROHAN, Elvira. Eminescu și Kant: Conferința de deschidere a lucrărilor Colocviului Național Studențesc "Mihai Eminescu", 19 mai 2005. În: Studii eminesciene, 2, 2005. p. 5-14. Colocviul Național Studențesc "Mihai Eminescu" (2005, Iași). SOROHAN, Elvira. Eminescu și Kant. În: Cronica (Iași), 40, aug. 2005, nr. 8, p. 3, 22. SOROHAN, Elvira. În
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
apr. 2005, nr. 4, p. 10. Elena Simionovici. Pelerin în căutarea luminii. Sibiu: Thausib, 2004. SOROHAN, Elvira. Eminescu și Kant: Conferința de deschidere a lucrărilor Colocviului Național Studențesc "Mihai Eminescu", 19 mai 2005. În: Studii eminesciene, 2, 2005. p. 5-14. Colocviul Național Studențesc "Mihai Eminescu" (2005, Iași). SOROHAN, Elvira. Eminescu și Kant. În: Cronica (Iași), 40, aug. 2005, nr. 8, p. 3, 22. SOROHAN, Elvira. În românește despre Cantemiri. În: Cronica (Iași), 40, oct. 2005, nr. 10, p. 12. Prințesa Cantemir
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
-l profesorul Alexandru Dima, care mă avusese studentă la Literatura universală și care mă aprecia foarte mult. Eram o studentă care citea foarte mult, ceea ce profesorului Dima îi plăcea, făcea cu noi, cei pe care îi remarca, un fel de colocvii, după care se pare că m-a ținut minte așa încât mai târziu, în 1958, m-a chemat la acest concurs. S-a întâmplat atunci ca liber să fie un post de asistent la disciplina literatura română veche. N-aș putea
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
versiunea "Milescu" a Vechiului Testamnt (Ns. 45), în: Rodica Zafiu/ Adriana Ștefănescu/ Carmen Mîrzea Vasile/ Raluca Brăescu (edit.), Limba română: variație sincronică, variație diacronică. II Stilistică, pragmatică, retorică și argumentare, istoria limbii, filologie, dialectologie. Actele celui de-al 12-lea Colocviu Internațional al Departamentului de Lingvistică (București, 14-5 decembrie 2012), Editura Universității din București, 2013, p. 275-2812. Grant, Robert M., 2001, Early Cristians and Animals, Routledge, New York, 2001. Ursu, N.A., 1976, Dosoftei necunoscut, în "Cronica", XI , nr. 6, p. 4, 6
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
și inventivitate, nemaivorbind de faptul că mai toate editurile mari au anunțat cifre de vînzare în creștere. Un eveniment care ne interesează în mod deosebit, și care a fost unul din punctele de interes ale Salonului din 2011, a fost colocviul european dedicat împlinirii a 100 de ani de la nașterea gînditorului român de expresie (parțial) franceză, Emil Cioran, organizat de Institutul Cultural Român. Desfășurat în marea sală de conferințe Nota bene, aflată chiar în fața standului românesc de carte, colocviul a beneficiat
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
a fost colocviul european dedicat împlinirii a 100 de ani de la nașterea gînditorului român de expresie (parțial) franceză, Emil Cioran, organizat de Institutul Cultural Român. Desfășurat în marea sală de conferințe Nota bene, aflată chiar în fața standului românesc de carte, colocviul a beneficiat de prezența tonică și percutantă a unor filosofi, scriitori și profesori veniți din toate zările Europei (amintim doar pe Fernando Savater, Roland Jaccard, Sylvie Jaudeau, Sorin Alexandrescu, Florin Țurcanu, între mulți alții), savuros moderați de George Banu și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
și continuate azi cu piețele de desfacere ori sursele energetice. O alternativă la tendințele contrapunerii modernității față de tradiție, în varianta de mai sus a lui Guénon, a oferit-o G. Durand în scrierea din 1972, revăzută și completată în 1996. Colocviul "Traditions et postmodernisme" de la Centrul Internațional din Cerisy-La Salle din iulie 2006, la care a participat și Durand la venerabila vârstă de 85 de ani, J-P. Sironneau a vorbit despre "Durand între tradiție și modernitate". Ca și Sf. Augustin (354-430
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
putere, ci ca o cale de atingere a unei înțelegeri mai complete a vieții s-a văzut în numărul sporit de scrieri cu profil filosofic, apoi în numărul tinerilor care se dedicau filosofiei. Înmulțirea manifestărilor culturale prin simpozioane, congrese și colocvii, prezentări de cărți, studii pe probleme și concepte filosofice în istoria și critica literară sau în scrierile și pozițiile luate de către reprezentanții comunităților savante ale științelor fundamentale, științele tehnice, medicină, artă și teologie erau alte indicii ale stabilizării nevoii pentru
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
decât accidental interesul istoricilor de artă. Există și excepții care vin pe fondul cercetărilor occidentale care readuc la suprafață resturile unui continent dispărut, astfel că la Institutul de Istoria Artei "G. Oprescu" s-a organizat pe 23 februarie 2007 un colocviu internațional cu tema "În jurul lui 1900. Idei și motive simboliste românești și europene" ("Autour 1900. Idées et motifs symbolistes roumains et européens"), colocviu ale cărui lucrări au fost publicate într-un număr al revistei Revue Roumaine d'Histoire de l
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
astfel că la Institutul de Istoria Artei "G. Oprescu" s-a organizat pe 23 februarie 2007 un colocviu internațional cu tema "În jurul lui 1900. Idei și motive simboliste românești și europene" ("Autour 1900. Idées et motifs symbolistes roumains et européens"), colocviu ale cărui lucrări au fost publicate într-un număr al revistei Revue Roumaine d'Histoire de l'Art, Série Beaux-Arts, (Editura Academiei Române, Tome XLIV, 2007). Revine meritul de a fi organizat acest colocviu Ioanei Vlasiu și Adrianei Șotropa, în articolele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Idées et motifs symbolistes roumains et européens"), colocviu ale cărui lucrări au fost publicate într-un număr al revistei Revue Roumaine d'Histoire de l'Art, Série Beaux-Arts, (Editura Academiei Române, Tome XLIV, 2007). Revine meritul de a fi organizat acest colocviu Ioanei Vlasiu și Adrianei Șotropa, în articolele Ioanei Vlasiu fiind identificabilă preocuparea durabilă pentru studiul curentului simbolist în artele plastice, iar Adriana Șotropa fiind autoarea unui important volum despre sculptura simbolistă, Visuri și himere. Ecouri simboliste în sculptura românească modernă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
picturii, ci afectează și modalitatea clasică de lectură a unui text. Pe acest procedeu de transfer a imaginii în text și invers, ekphrasis-ul, se întemeiază o hermeneutică particulară, cu atât mai mult cu cât există o afinitate constitutivă care prezidează colocviile subtile, elevate, dintre simbolism în artele plastice și literatură. Raportul dintre text și imagine se cere reconsiderat din pespectiva unei realocări a imaginii într-o sintaxă specifică. Propunerea teoretică lui John Reed, ilustrată cu pictori și graficieni ca Gustave Moreau
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
editată de Universitatea Națională de Apărare “Carol I”, “Romanian Journal of International Affairs” a Institutului Român de Studii Internaționale, “Euro-Atlantic Studies” a Centrului de studii euro-atlantice a Universității București, “Geopolitica” editată de Asociația de Geopolitică “Ion Conea”. Comunicările științifice și colocviile pe teme de geopolitică regională, geografie politică și geostrategie organizate de către Facultatea de Geografie, Facultatea de Științe politice și Centrul de studii euro-atlantice din cadrul Universității București, Centrul euroatlantic Marshall, Institutul pentru studii politice de apărare și istorie militară, Școala Națională
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
din acest motiv, hotărîsem împreună cu prietenii mei să așezăm revista Arguments sub semnul "gîndirii planetare", iar primele mele articole, din 1957, au fost consacrate Lumii a Treia. În acea perioadă, și viața mea devenise oarecum planetară. Orizontul invitațiilor la congrese, colocvii, conferințe sau cursuri, care fusese european în anii 1950-1957, se lărgise spre celelalte continente. În America Latină, mă simțeam "ca acasă" într-un oraș mare ca Buenos Aires, dar încă mai bine ca acasă îmi era în lumea amestecată a Braziliei, bulversată
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
alți factori care concură la această pacificare. Un neo-cosmopolitism diferit de cel al filozofilor secolului al XVIII-lea, dar avînd, asemenea acestuia, o puternică polarizare europeană se răspîndește în rîndul conducătorilor, întreprinzătorilor, managerilor, inginerilor sau universitarilor, care călătoresc pentru afaceri, colocvii, congrese și stagii și care practică o convivialitate inter-europeană. Turismul cuprinde un segment din ce în ce mai vast al populațiilor europene, care se trambalează în auto-care, caravane, mașini, trenuri și avioane de la vest la est și din nord spre sud. Turismul ajunge în
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
lăsarea lui acolo, la Chicago? Și acolo cine s-ar putea ocupa de el? Păi, tocmai, există acolo o Catedră de istoria religiilor, care poartă numele lui Mircea Eliade. Se va ține acolo, foarte curând, la începutul lui noiembrie, un colocviu, la care sunt invitați și critici dar și apărători ai lui Eliade. Discuțiile vor fi "închise", pentru că nu poți merge dacă n-ai fost invitat de acum un an, cel puțin. Nu pot să știu ce intenții sunt acolo. Sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
și rezistența ei în lupta contra statului totalitar comunist", în Revista Teologică, nr. 3/2009, p. 9. 4 Cristian Vasile, "Considerații privind sursele și temele istoriei ecleziastice postbelice", în Studia Politica. Romanian Political Science Review, VII, 3, 2007 (cuprinzând Actele colocviului Biserici și politică în România secolului al XX-lea, 9-10 iunie 2006, Institutul de Cercetări Politice din București), pp. 697-705; apud PS Visarion, op. cit. 5 Apud PS Visarion, op. cit. 6 Olivier Gillet, Religie și naționalism. Ideologia Bisericii Ortodoxe Române sub
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
se confruntă cu cea a editorului: acestea sînt elementele de paratext pe care le vom studia mai îndeaproape. Tabelul următor recapitulează diversele componente ale paratextului auctorial: PERITEXT EPITEXT PUBLIC PRIVAT Numele autorului Titluri-intertitluri Dedicații Epigrafe Prefețe Note Meditații Interviuri Dialoguri Colocvii Corespondențe Confesiuni Jurnale intime Preambuluri 3. Formele textuale ale paratextului editorial Paratextul editorial constituie obiectul nostru de studiu: prin acest termen definim reunirea a două tipuri de genuri discursive: peritextul editorial (coperte, supracoperte, texte de prezentare) și epitextul editorial (reclame
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
mai arătat, paratextul autorului este alcătuit din două ansambluri de producții: peritextul auctorial (numele autorului, titlurile și intertitlurile, prefețele și avertismentele, epigrafele, notele) și epitextul auctorial (epitextul privat, reunind corespondența, confesiunile, jurnalele intime și epitextul public, care include diversele manifestări, colocviile sau alte interviuri). Nu vom dezvolta fiecare dintre componentele paratextului auctorial, ci ne vom axa studiul pe elementele de bază ale peritextului auctorial. Următoarele două secțiuni se vor ocupa de epigraf, dedicații și prefețe; problematica numelui autorului va fi ilustrată
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Justificare Scopul rândurilor care urmează este de a sugera tânărului matematician ce ar trebui (și, mai ales, ce nu ar trebui) să facă la primele prelegeri publice ale cursului său. Prin "prelegere publică" înțeleg ceva asemănător unei prezentări de tipul colocviului (în fața unui întreg departament al unei mari universități) sau ca invitat (în fața membrilor participanți la o reuniune a Societății Matematice Americane); nu mă refer la o sală de curs (pentru începători reticenți) sau la o prezentare de seminar (pentru experți
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]